15 ianuarie 2012

o altfel de istorie

Cand privim motorul actiunilor nostre individuale de dincolo de interese si frici descoperim un ideal. Un ideal pe care de cele mai multe ori il ascundem si ne jenam sa-l afirmam clar ca sa nu fim luati in deradere.
 Dar cand exprimam sau urmarim idealul prin actiunile noastre constiente il intrupam si ne transforma, devenim acel ideal. Ce este acel ideal altceva decat o imagine ideala despre noi si noi insine in imaginea ideala a lumii? Daca idealul este de imprumut, adica nu este creat de tine insuti pentru tine si pentru lumea ta, nu facem decat sa prelungim existenta si sa sustinem pe altcineva, sa devenim nimic si acesta este un ritual barbar prin consecinte. Idealurile induse introduc mai multa moarte in viata, moarte si nefericirea nemultumirii fata de situatia prezenta diferita de cea ideala. Spuneam ca necunostrea istoriei ne condamna sa o repetam iar cunoasterea gresita a istoriei ne condamna pur si simplu. Acesta condamnare este ignoranta. “O alta istorie” se refera la a urmari si explora cu mintea sursa evenimentelor care apoi sunt memorate ca istorice prin deformarea explicativa si interesata a celor ce prezinta aceste fapte. Asa cum un vierme cauta să ajunga la sămanta mărului, la fel măsluitorii istoriei caută să se substitute originilor sale. Astfel cei mai multi vorbesc despre cartea originilor sau originile omului, popoarelor, religiilor, stiintelor, culturilor, etc. Se autointituleaza “părinti” adică izvorul si sursa sau sămanta, apoi stăpânul sau proprietarul cu dreptul arbirar al bunului plac asupra a ceea ce a cresut din ea. Acestă insiruire simplă de atitudini si comportamente este o istorie a condamnării prin ignoranta. Nu se evidentiează acesta istorie a  condamnării (in momentele de maximă tensiune dintre părinti si copii) cand ca ultim argument al autoritătii părintelui se afirmă “eu te-am facut ,eu te omor”!? Oare chiar asa sa fie?! Chiar dacă nu este, functionează si asa se intamplă?!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu