21 ianuarie 2012

pericolul lecturii (IV)


Educatia prin modele este daunatoare prin ignorarea capacitatii naturale a fiintei umane de a crea inconstient de cum se face asta.
Inocenta copiilor este creatoare si copiii, pana ajung copii prin educatie sunt unicii creatori terestri. Ex. copiilor le place tehnologia, jucariile in special cele informatizate si omenirea este coplesita de ele si nu de realitatea frustrarile batranilor sau de implinirea sperantelor  maturilor. Frustarile si sperantele raman doar la nivelul de “ce bine ar fi fost daca…” in schimb creatia copiilor prin sustinerea a ceea ce le place subiectiv (joaca si jocul) si prin sustinerea placerilor lor de catre parinti este factuala si abundenta, implinita pe toate caile si in dezvoltare neincetata. Este absurd doar faptul ca unii treziti pe jumatate care inteleg foarte bine ceea ce eu scriu, din acesta evidenta au facut (ca de creat nu pot) o afacere prin care exploateaza creatotul de creatia sa conditionand accesul creatorului la rezultatul faptic al propriei creatii. Astfel se explica de ce marile companii de deasupra statelor angajeaza doar tineri inoceti dar a caror energie creativa, inocenta, este canalizata doar in interesele lor si nu a creatorilor. Este evident ca daca te duci la un cultivator de morcovi care are morcovi de nu mai stie ce sa faca cu ei, vei constata ca morcovii pentru acel cultivator nu au valoare si iti daruieste morcovi, la fel si creativitatatii naturale noi nu dam valoare si umblam creanga dupa ce smecherii spun ca are prêt si este la moda, moda care este singura lor smecherie. La fel cum nu dam valoare creativitatii (in care nu se inscriu artistii literaturii sau altor discipline; este doar indemanare a reflectarii), nu dam valoare nici noua insine. Siliconul si alte suragate de forma si imagine contrafacuta este dovada faptului ca femeile nu se plac asa cum sunt. Halterele si salile Gim arata ca barbatii nu se plac asa cum sunt. Si unii si altii cauta sa ascunda defecte sau sa suplineasca lipsuri ale formelor conform sablonului la moda (aceeasi acumulare ca in cazul lecturii, cu aceleasi efecte). Este evidenta in manifestare  inconstienta si incapacitatea de "a face" ceea ce numai prin creatie este posibil. A doua etapa a creatiei, co-creatia este evident curgatoare din prima. Fara viata sau con-stiinta vietii, existenta formei din lutul informatic este robatica, aservita informatiei sau cunoasterii superficiale, descriptive, interpretative. Ori inteligenta nu este partiala (nu are grade, coeficienti are prostia ignorantei),  Ceea ce inteligenta creeaza este liber si complet ca si ea. Etapa co-creatiei din creatia plenitudinii si frumusetii indescriptibile a fiintei este eliberarea creatiei de conditionari si inaltarea ei pe culmi nebanuite, sau imposibil de imaginat. Nimeni nu poate estima proiectiv sau prophetic viitorul fiintei umane, dar nu trebuie sa scapam din vedere nici trecutul pe care-l avem si ne sustine, doar  pentru al vindeca si a nu-I repeta greselile copiindu-le sau dublandu-le individual. “Oaia cea neagra” pentru gasirea caruia “pastoral intelept” (inteligenta universala, nu o persoana) a abandonat tuma cea mare, se transforma in perla (creatia) pentru care dai tot, sau acumularea muncii tale. Termenul de transformare, in greceste apocalipsa, este referirea la “nimic nu se castiga, nimic nu pierde, totul se transforma, si este etapa in care suntem, nenascuti, fara inceput sau sfarsit sau inceputul si sfarsitul, creatia vie. Agatarea de non-valori informatice si psihologice este opozitia la transformare. Cine are acest interes? Urmariti banii si veti descoperii singuri, iar cine are acest interes sperie lumea cu transformarea, cu apocalipsa. Creatia in apocalipsa nu este distrusa ci inviata. Desigur ca nimeni nu cunoaste cand pentru ca se intampla acum. Am deviat putin de la subiectul din titlu dar liber si neprogramat explicarea sintagmelor biblice a acaparat  scrisul. In mod sigur ca era mai necesar asta in etapa de lucru si rememorare in care ne aflam. Curaj! Voi sunteti cei vii cand nu va mai opuneti chiar si exprimarii lingvistice a acestui fapt. Faptul suntem;  exprimarea e a faptului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu