15 noiembrie 2013

anidarga

0 comentarii


Stau pe o buturuga pe varful unui deal ascutit care parca vroia sa copieze un pisc de munte golas  a carei inaltime nu era accesibila padurii si la piciorul caruia se intindea o vale lina, larga cu pante putin abrubte strabatuta de un rausor zglobiu ce se ghicea printre copacii  si pietrele din mijlocul vaii si care aparea surprinzator vederii din loc in loc. Razele soarelui la apus reflectate in coroanele copacilor si apa rausorului arunca o umbra de mister asupra vaii realizand o pictura a luminii ale carei culori erau vii in continua miscare a nuantelor si umbrelor ce nu putea fi fixata pe o panza fara a o degrada  pierzandu-i dinamica armonica a sincronicitatii si omagenitatii totalitatii ei.