02 septembrie 2015

abstractie si evidenta

0 comentarii
Intre aceste doua denumiri a miscarilor din  perceptie exista "un centru-suprafata transformare" care le evidentiaza ca diferente si asemanare care se sustin reciproc in existenta lor formala iar interactiunea lor conduce la evolutia expresiilor si a miscarilor  launtrice. Aceasta generalitate cu sfera larga de continut este fundamental o abstractie conceptuala care se doreste a releva constiintei propria miscare si formalistica proiectiva. Sa ne aplecam doar asupra diferentelor celor doua aspecte; evidenta este perceptia stiintei-constiitei, abstractia se naste din evidente prin conceptualizarea lor descriptiva sau a legitatilor miscarilor, si este cunoastere-gandire. Sfera stiintei-constiintei este fiinta si perceptia, iar sfera cunoasterii- gandire este materia si miscarile din si dintre expresiile sale. Ambele sfere au insa o esenta-sursa fara de care sunt doar imagini virtuale ale unei 'posibilitati avorton" moarte dinainte de a fi, efemeride in efemeride: Inteligenta. Inteligenta nu este o abstractie, rezultatul conceptualizarii unei evidente  descrise sau legiferate , este insasi evidenta a tot ce este perceptie si in sfera ei in care fiinta este dinamica miscarii sale creative prin care se exprima in propria creatie.Tot ce am scris pana acum sunt abstractii consideratii din exteriorul problemei sau din " nimicul" care reflecta tot ce este si nu este in sfera evidentei, ci o reflectare a unei evidente. percetia ca stiinta este natura cu intregul sau continut si miscari in care fiintele sunt dinamicii dinamicii sale existentiale.Abstractizarea evidentelor conduce la generalizari dara mergand mai departe conduce la universalitatea verbului si miscarilor sale. Lumea asa cum o percepem este o abstractie o generaliate iar planeta si natura sa o evidenta-stiinta-constiinta ca centru al  reflectarii sale in si prin fiinta umana. Lumea ca abstarctie este efemerida, expresia conceptualizarii si genralizarii unei idei-imagine despre noi insine, umbra a stiintei-evidenta a ceea ce suntem individual-caramida lumii ca si contructie intelectuala-coneptuala. In acest proces universal al reflectarii creatiei in constiinta din care se exprima apoi nivelul reflectarii prin conceptualizarea individului care reflecta creatia ca si miscare si comportament  in creatie, modelandu-i perceptia intelectului si formadu-si prin interpretarea conceptuala a evidentelor o creatie individula sau realitate proprie, dupa cum vedem este greu de descris exhaustiv, iar in descrierea mea formala am intentionat sa relev doar un flux, o curgere a celor doua aspecte din percetia noastra ca poli a unei miscari creative -recreative ai stiintei si a miscarii imaginilor-viziuni descriptive despre aceasta.Toate abstractiile nostre (imlicit si cele de fata) sunt rezultatul efortului de a intelege creatia si pe noi insine, de a cunoste cine si cum suntem, ce su cum este tot ce este. Acest rezultat al efortului nostru individual si colectiv in totalitatea expresiilor-emantii istorice,  formeaza intelectul ca reflectare a cunoasterii si nu a stiintei. Astfel apare o dualitate, stiinta care suntem si intelectul-cunoastere reflexiva a stiintei. Unde este aici Inteligenta? Lumea este proiectia intelectului ,o reflectare a reflectarii, o interpretare a intterpretarii, si nu mai mira pe nimeni structura ei autodistructiva prin conflictul launtric dintre multitudinea posibilitatilor interpretative a interpretarilor stiintei cu care indivizii se diferentiaza unii de ignorand propria diferentiere originala, a stiintei care sunt, sau propria inteligenta. Intelepciunea ca expresie a inteligentei in creatie este limita intelectului la care poate sa acceada. intelectul este miscarea gandirii intre ignoranta asociata "intunericului"(asociere-abstractie care sperie  desi evidenta ei este iubita), si intelepciune. Aceste limite scoate din sarite intelectul care vrea sa devina  "dumnezeu', asemanator felului in care o umbra ar dori sa devina lumina. Aceasta metafora consider ca exprima clar evidenta miscarii gandirii in propria perceptie intre limitele 'abstractiei sau ignorantei si a evidentelor sau stiintei. Acest proces este un proces material ,o miscare in materia sau lutul gandirii gandite. Noi consideram gresit ca gandurile sunt nimic , un fel de materie mentala fara importanta, vise, iluzii, fantome, amintiri , dar ele sunt materia tuturor conflictelor, suferintelor lumii si a disfunctiei fiziologice si psihologice a individzilor aserviti ignorarii lor. Astazi tehnologia virtualului este tratata asemenea gandirii si este o reflectare a ei. pare dragalas si inofensiv jocul copilului pe calculator, jocul razboiului, distrugerilor si omorarii monstrilor, unor iluzorii forme ireale si ireale structuri planetare sau tehnologice. Bineinteles ca aceste monstruozitati au viziuna in "natura" sau cosmosul inconjurator, in necunoscut; le poti distruge sau invia, etc ca sa-ti dezvolti abilitatea in jocul respectiv. Care abilitate si unde o vei folosi? Abstractul este efemer ca si viziunile noastre despre noi si lume , insa din efemer se nasc eferitatile propriei existente, conceptii si comportamentul lor. Cum denumim noi superior aceste efemeritati daca nu fantome, umbre ale mortilor; cum ne simtim in prezenta lor; mai vin si desteptii si le considera "spirite" care ne controleaza si sperie copii ci nevazutul si interpretarile lui cand in fond fiecare isis cunoaste gandurile chiar daca nu le vad formele si actiunile le pot scrie si se pot intelege cu propria gandire de care nu depind si care de ei depinde ce prin rostire  aduc in existenta perceptiilor lor obiective.  Am sa va povestesc poveste de groaza traita de un prieten si in inceput va descriu fata lui cand povestea; o certitudine a grozei nascuta din convingerea lui-credinta in adevarul a ceea ce a trait in propria percetie. Mi-a povestit cum a vazut pe dracu intr-o seara-noapte, in natura (apropierea unei ape). Mi-l putea descrie cu lux de amanunte fara sa fie constient ca ce imi descria era desenat pe peretii bisericilopr din zona sa natala. Ce vezi pe pereti nu te ingrozeste, sunt reprezentari, desene, nu are viata in ele ca sa te poata afecta cumva si totusi creeaza disconfort psihologic. Dar cand acel desn il percepi in "mintea ta ca expresie obiectiva" sau fapt real , atunci apare credinta in existenta dracului, afirmi si sustii cu tarie, cu max emulatie emotionala ceea ce ai vazut "ca realitate". Orice imagine launtrica este simultan si obiectiva dar nu si orice imagine obiectiva este si realitate launtrica dar poate DEVENI; acesta este devenirea un proces al gandirii de absorbire si interiorizare sau memorare a ceea ce "ne sperie", refuzam, nu ne place, adica ne impresioneaza, 'se  imprima psihologic"   in energia constiintei. Astfel teama este mama lumii interpetative, limta inferioara sau inoranatei  intelectului, unei structuri gadite sau fabricate conceptual de gandire, fara constiinta sau lumina -intelegere aceea ce este, propria proiectie-interpretare despre adevar si realitate, noi si lumea etc. din care nici consideratiile de fata nu fac exceptie. Dincolo de toate astea suntem cei care suntem, stiinta de necunoscut vreodata, con-stiinta sau lumina gandirii gandului despre sine. Oamenii de stiinta afirma cu dovezi mai mult de doua ca tot ce cunoastem astazi si tot ce vom cunoaste vreodata se datoreza luminii , unda electromagnetica iar ca intelect sau cunoastere constienta si ignorata simultan, suntem fii luminii la propriu ca sursa-mijloc-scop simultan. Tot oamenii de stiinta afirma ca  prin intreaga noastra cunostere am putea edifica o copie fidela a universului, dar elementul esential ar  fi ca in aceasta copie nu ar exista fiinte umane!!! Ce feedbeck tacut in constiinta are aceasta informatie??? pentru mine se reflecta prin faptul ca intreaga noastra cunoastere intelectuala memorata sau nu este "moarta", vara viata,  nu are fiinta sau pe noi insine in sursa ei. Impulsul care a generat aceasta cunoastere este strain de natura si fiinta noastra. Nu afirm ca este rau ci afirm doar ce afirm; nu ne vom cunoaste niciodata, nu putem sa fim  ceea ce suntem, suntem inclonabili. Slava Creatoarei Inteligenta pentru acesta natura si existenta, stiinta si constiinta a unei indescrptibile frumuseti si plenitudini nepieritoare. Armonia, coeziunea plenitudinii este legea universului , lege care de miliarde de ani lumina s-a relevat ceea ce putem considera o eternitate.  Traim in aceasta eternitate ca existenta ei obiectiva si paradoxul face ca o modelam ca temporalitate a efemeritatii cunoasterii fara lumina. Puteti face orice cu adn-ul uman ,sa-l modificati reprimand sau amplificand doar ceea ce va place ca sa-l controlati dar nu puteti face adn uman, sunteti doar fantome ale neimplinirilor istorice de dominatie a fiintelor umane si potentialului lor de neatins pentru voi. "Tacutul launtric" nu poate fi manipulat nici santajat, "focul launtric" arde orice imixtiune in imanenta misterului de nedeslusit al fiintei umane. "Gandu-l vostru nu este al lui Dumnezeu". Omule trezeste-te din somnul cosmarelor realitatii tale pervertite de conceptualizarea ei calomioasa, dusmanoasa. Nu exista cai sau mijloace, 'mijlocul" este tinta ta. Unde tintesti? Acolo este ic-ul tau (inima). Mergi direct, fara cunoastere acolo, nu -ti trebuiesc ritualuri, rutinele lumii, nu esti un calculator si nici o imagine virtuala in scenariul altuia. Evidenta nu este in gandire si structurile de ea gandite care apartin intodeauna "altuia', trecutului, este un act de percetie inteligenta adica percetia inteligentei tale, a "inimii " tale, nu a creierului tau unde doar reflexii ale reflecsiilor constiintei inconjuratorului tau se percepe. desi ceea ce percepem in creier pare ca ne apartine in evidenta faptului este doar reflecsiile a ceea ce se intampla in afara noastra corporala ca individualitate unica.De aceea se spune ca omul este "facut" de anturaj, de mediu ca expresie sociala cu alte cuvinte procesele din creier -dialog interior denumite- creierul este manipulat din afara sa. Apare in acesta percetie ca o marioneta de care din afara sa se trag sforile prin impragmarea in memorie de modele de succes etc, si obsesia placerii, etc, pe care creierul se staduie fara succes sa le implineasca pana  consuma energia destinata corpului uman iar dupa aceea spune ca este consumabil si il tratam ca atare ca pe un instrument amorf, materie biologica de exploatat ca resursa pentru o bunastare si prosperitatea efemeritatiicatorva necunoscuti intelectuali superiori celorlalti, sau iluminati in imaginatia lor bolnava de putere si control. Din cosmarul acestei abstractii care tinde sa se obiectiveze ca realitata fara sa izbuteasca sa se manifeste decat ca conflict si distrugere a oricaror valori umane incomensurabile. Vedeti cat de greu este unui poet, muzician, artist plastic, etc  in lumea meschina si invidiosa pe fiintele umane sa-si exprime perceptia frumusetii plenitudinii inconjuratoare? Vedeti de cata desconsiderare se bucura cei blanzi, creativi sau intelepti, cata nerecunostinta si nerespect se revarsa asupra lor? vedeti ce simtamant de nedemnitate si inutilitate ii anima la un moment dat tocmai pe ei, cei  care au ramas fideli fiintei lor launtrice, fiinta in care plenitudinea si frumusetea se reflecta si care au demnitatea de a o reflecta in lume??? Lumea ne evalueaza dupa ceea ce posedam iar ceea ce suntem este complet irelevant ei daca nu ne aservim ei. In propria limba sunt exprimate atat de multe miracole mute in cuvinte blande si metafore revelatoare incat nu inteleg ce cauta un cetatean nascut in mediul lor sufletesc ca reflecsie a celor mai inalte aspiratii respiratii umane in tari si locuri straine de structura lui sufleteasca nativa? Cine isi paraseste " radacinile' (cu intreg bagajul de semnificatii ale cuvantului, si spirituale si materiale) se va usca precum o planta careia ii sunt taiate radacinile. Am experienta acestei suferinte si nu vorbesc din dorinta. Cat de greu este sa-ti afirmi propriile radacini de orice fel cand noianul de presiuni ale intereselor exterioare tie te conving a fi ale tale? Cartitorii intelectului  vor afirma ca sunt negativist si generator de haos- altceva nu stiu decat sa interpeteze ce spun ceilalti , in fata Tacutului sunt muti sau morti goi,  "vizi si avizi precum o gaura neagra", insuficienti lor insusi.. Responsabilitatea in fata Tacutului iti da demnitate si indrazneala utilitate.

01 septembrie 2015

acasa

0 comentarii
Planul perceptiei modelat de gandire este un plan al reprezentarilor, al simbolisticii, al heraldicii.

30 august 2015

educatia

0 comentarii
Educatia implica in continutul sau cunoasterea.