18 decembrie 2017

schimbare -transformare

De multe ori confundate cele doua miscari ale verbului implica necesitatea unei claritati interioare care prin distintie le individualizeaza.
Ceea ce da individualitate unei miscari sau forme este in primul rand locul sau domeniul sau de manifestare sau interactiune. (Ex, locul nasterii si  interactiunii ne distinge ca romani ,etc.).Orice miscare isi are locul impulsului sau si domeniul actiunilor sale. Orice transformare are loc intr-un centru fluid in care tot ce era miscare de de o anumita natura  se tranforma in miscare de natura complet diferita. ( prin natura in situatia de fata inteleg caracteristicile si consecintele miscarii respective) Schimbarile au ca domeniu doar formele nu si natura miscarii care le genereaza. Putem afirma ca transformarea din centru  generea naturi diferite ca  actiunea si consecinte a schimbarilor. "Totul este miscare, totul este spirit" este expreisa constiintei  universalitatii  verbului in spirit sau mintea unica.( plenitudinea unui continator al miscarii care nu poate fi fragmentat, energia sau forta  unica  diferentiata lucrativ in expresiile si formele sale corporale- , energia potentiala a intregului univers, universalul ).

 Schimbarle au ca impuls circumstantele; presiunea circumstantelor si interactiunilor produce miscarea schimbarii sau adaptarii, omogenizarii si coerentei diferitelor forme sau miscari formative in sistemul extins care le contine. Schimarea este relevata metaforic sub forma stereotipului lingvistic ca  " aceeasi Marie cu alta palarie". Schimbarea "palariei" este continua ca adaptare a miscarii in circumstante. Psihologic aceasta schimbare este cunoscuta ca abilitatea cuiva de a "face fetze /fetze" functie de circumstante sau ca limbaj corporal tacut. Cautam schimbarea  din dorinta unui altceva circumstantial si corporal si mereu suntem dezamagiti de inselarea asteptarilor noastre si rutina aceluiasi lucru idiferent de fatele lui. De ex, personal eram scarbit de tirania autoritatii  la orice nivel si mai ales de propria tiranie relationala; am schimbat circumstantele mergand intr-o comunitate care se afirma de alt natura relationala si dezamagirea mea a fost crunta cand intalneam aceleasi tiranii personale in relatii desi fata relatiilor teoretic afirmativ era alta; teoria ca teoria practica ne omoara. Am practicat teoria si rezultatul a fost izolarea mea de comunitatea care se dorea expresia sociala acelor mai inalte aspiratii comunitare. Nu as fi facut fata durerii izolarii daca nu ar fi avut loc neprogramat, nesteptat si surprinzator o transformare prin absorbtia mea  la a carei forta ma opuneam disperat fara rezultat intr-un "centru"sau punct in care nu am putut ramane si oadata cu atingerea lui am fost instantaneu expulzat.

Aceasta experienta strict subiectiva imposibil de explicat sau argumentat dar a carei traire de o intensitate nemaicunoscuta mie,  de apoi" reflectata si rememorata in gandire mi-a "deschis' un orizont al intelegerii misterului care se manifesta prin miracole, miracolul transformarii care inoieste indiferent de sensul inoirii, in bine sau in rau din punct de vedere subiectiv si senzorial. Schimbarile sunt impulsionate si exprimate de noi insine. I,n oglinda miscarea transformarii nu poate fi controlata sau decisa prin dorinte sau vointa. Vointa nu are vointe , nu se recunoaste in dorinte, ea insasi este miscarea misterioasa a transformarii. Este o metafora  care afirma aceasta misterioasa si miraculoasa miscare sub forma "ti-a pus  Dumnezeu mana pe cap"

Am certitudinea ca fiecare fiinta umana se bucura de acest miracol al transformarii sau inoirii sale, ca 'dumnezeu ii pune mana pe cap" chiar daca nu este constient de miscarea sa, certitudine nascuta din recunosterea faptului ca am fost "victima' ei de foarte multe ori fara sa sa-mi dau seama ce se intampla cu mine. Experienta constienta a miscari " fara timp" a mintii sau atentiei noastre se pastreaza in memorie dar nu o pot accesa dupa dorinta. este evident ca ea se produce constient doar cand suntem din punct de vedere corporal si psihologic liberi de identitatea istorica.
Miscarea dupa dorinta in existenta exclude dorinta ca reactie la circumstante, este un paradox coroborat, nu poate fi gandit sau instrumentat printr-o structura a gandirii. Intentia nu este in domeniul gandirii reflexive si se acceseaza corporal, nu intelectual.Miscarea transformarii produce o alta atitudine si alt comportament individual, complet diferit desi prin aceleasi instrumente lingvistice sau tehnologice sau psihologice.

 Desigur ca atunci cand povestim despre ceva care este tinta  tuturor dorintelor, sa scopul universal al dorintei, implinirea lor, se genereaza o cautare, un 'cum" o putem atinge si tocmai acest 'cum"-metoda ne impiedica , ne impiedica cautarea in sine. Maetrii ne vorbesc despre 'incetarea cautarii", "sfarsitul cunoasterii", "sfarsitul nevoii, grijilor sau dorintei" , "moartea sperantei", etc. dar tocmai aceste povesti ne impiedica pentru ca "nu stim cum!" . Se cauta acest centru al transformarilor si se spera ca diferite artefacte sau informatii antice  ne pot duce acolo si elibera de sub tirania dorintelor si nevoilor, obisnuita miscare de schimbare inradacinata ca obsesie a maimultului sau maiputinului. Insa ce putem face cand ni se releva acest centru chiar propria noastra constiinta. Rutina aceeleiasi cunosteri sub diferite forme, cunoasterea dorintei, este un bagaj mental sau o mentaliate greu de aruncat, este trecutul si viitorul  fiecaruia. Ne purtam trecutul ca pe o povara draga caci ne da identitate dar, putem observa ca este una iluzorie si evident ascunde o identitate fiintiala originala sau esentiala a fiecaruia, esenta sau samanta care genereaza si regenereaza orice fiinta din existenta. Prin experientele lor fiintele imbogatesc propria lor constienta sau impregneaza materia cu constiinta. Vand incercam sa descriem ceva referitor la fiinte vorbim ca si cum am fi altceva si asta reflecta incompletitudinea oricarei descrieri.

 Constiinta nu paote fi fragmentata deoarece nu se afla in domeniul  actiunilor conceptualizate ale gandirii fragmentate, polarizate, nu apartine nici domeniului trecutului, nici viitorului ci le genereaza. Transformarea in centrul fluid a unui lucru de un anumit fel in acelasi lucru de fel complet diferit, nu este localiazata spatioatemporal, ci se produce acolo unde se afla orice fiinta umana, este "launtrica nu aici sau acolo. Gandul si intreaga gandire are o miscare de implzie in ea insasi pana in punctul transformarii si inoirii ei , regenerarii sale intr-o forma noua de o calitate/ ordine/ energie din ce in ce mai aproape de caliatea ei  primordiala , esentiala, a originii sale. Cea mai inalta expresie este "lumina" care incalzeste intreg universul.

Omul isi poate pierde umbra sa cand radiatia acestei 'lumini" este propria sa radiatie corporala . Tot ce parea a fi de un anumit fel se releva a fi de fel diferit.  A alege in domeniul miscarii schimbarilor este o iluzie si se releva transformarea ca adevarul alegerii, alege    ceea ce este bine pentru tine insuti. A alege binele celuilalt este implicit o miscare de a i-l lua. cand alegi ce este cel mai bine pentru tine ,alegi ce este cel mai bine pentru toti ceilalti semenei si acet detalui certifica buna alegere in circumstante. Daca alegi libertatea ta nu vei mai controla pe ceilati prin teatrul de control al meschinariei, vei exprima intelegere si compasiune pentru starea lor si asta ne apropie nu ne izoleaza de ceilalti. Ceea ce ne apropie este valoros in existenta, ceea ce ne separa este valoros in meschjinariea care cultiva iluzia superioritatii si importantei tale prin excluderea valorii celorlalti

Transformarea produce vindecare, regenerare celulara accelerata -sau incetinita de neincrederea noastra sau increderea in surogatele vindecarii. Transformarea releva potentialul autovindecarii accesibil neconditionat fiecarei fiinte umane. este cunoscut statistic ca cei optimisti se vindeca mai repede sau complet in comparatie cu cei pesimisti care se intorc in boala si o intretin astfel. Increderea in tine insuti este increderea in libertatea ta de a surmonta si depasi orice obstacole in calea existentei tale puse de amintirile violatioare ale disfunctiilor psihologice si fiziologice daca nu te mai identifici si le asociezi propriei expresii corporale sau identitati psihologice.

Cunoasterea psihologica , sau cunoastrea despre tine insuti este prin natura sa falsa, nu suntem cun ne vor a fi sau cred ca suntem ceilalti, ci suntem asa cum ne dorim a fi pentru ca este o dorinta implinita in insasi centrul trnasformarilor pe care-l continem fiecare, conceptia divina imaculata a carei expresie suntem fiecare. este greu de recunoscut sau cunoscut ca tot ce este este in percetia noastra si reflecta potentialul constiintei fiecaruia. ceea ce este in perceptia cuiva este propriul potential pe care il poate exprima corporal daca exista in percepti ta sanatatea atunci poti sa o exprimi neconditionat si fara efort, esti acel potential in exprimare mentala, psihologica si corporala. Locul unde te afli in propria constiinta , in sanatate sau boala,va fi reflectat corporal si circumstantial . Ce ne ingreuneaza constiinta faptului este distanta sau timpul, energia scazuta a vibratiilor condensate corporal prin gravitatie si aceasta intelegere ne conduce la unica atitudine in fata transformariilor intentionate , rabdarea. A avea rabdare nu  insemna a astepta vreun miracol ca manifestare a dorintei tale ci inseamna a astepta si a sti ce astepti, exprimarea corporala si circumstantiala a ceea ce in profunzimea ta exista deja si a carei miscare ai  impulsionat deja.

A te indoi de procesul formativ al propriului impuls dat miscarii sanatatii de ex. va intarzia si amana prin nerabdare obiectivarea lui corporala. Mai este o piedica , in timp ce astepti sanatatea sa practici rutina bolilor sau acea rutina care te-a imbolnavit; obisnuinta exclusivismului ca atitudine si exceselor comportamentale in domeniul interactiunilor tale cu natura, consumul si semenii, controlul. Implicit mediul comunitar al acestor manifestari care imbolnavesc prin consecintele lor se opune , nu vor sa fie parasite si abandonate ("ca sa nu ramane singure sau fara energia ta") Astfel rabdarea si increderea in tine insuti in miscarea sanatatii care se obiectiveaza impulsionata prin angajamentul personal se va manifesta cu rapiditate sporita daca te pozitionezi corporal intr-o circumstanta naturala. Conditie favorabila tie evidentiata de pozitionarea sanatoriilor recuperatorii in natura, departe de agitatia "civilizata". Retragerea in natura nu insemna a involua socialmente nici a te izola, nici salbaticie ci este o necesitate a rabdarii regenerarii celulare si organice pentru ca natura sustine aceatsa miscare fara opozitie in circumstantele ei.

(Ex. cineva deespre care stiu cunoscutii sai ca este bolnav de cancer este vazut ca si mort de acestia si acesta ii sperie deoarece in aproprierea lor radiatia gandirii lor asta face, ii omoara Acela simte aceasta radiatie sincera si certitudine si asta il perturba,, spulbera  orice incredere in capacitatea sa de a surmonta problema. Am vazut asta la propriu- cineva departe de propria familie si cunoscuti sub indrumare a produs miscarea sanatatii, regenerarii confirmata medical prin analize; dar bucuros s-a intors acasa  si in scut timp  miscarea respectiva a regresat si lasat loc miscarii opuse sau radiatiei gandirii nepasarii celorlalti fata de propriile ganduri atasate altuia pentru ca se referea la altcineva nu la ei )

 Natura nepervertita si exploatata de resurse este mediul primordial al existentei si  conditiile ei primordiale in care pervertirea sau boala nu -si avea samanta. Simtamintele vorbesc de la sine , ne simtim liberi si exaltati emotional cand "mergem in natura" Acest simtamant este potentialul care se exprima cinetic ca sanatate. Desigur ca nu exista o sanatate fixata formal sau conceptual ci este o dinamica armonica si coeziva a interrelationailor noastre cu noi insine si ceilalti. De aceea fluiditatea  ei vibreaza intre anumite amplitudini ca o functie Boala este alta vibratie si alta functie cu alte amplitudini ale sale. Fiecare poate stabili amplitudinea vibratiilor sanatatii sale ca un minim de stare si abilitate corporala si un maxim al starii subiective, in urma experientelor sale. Va actiona rapid cand va atinge una din reperele de amplitudine  sau stare pentru a mentine vibratia sanatatii in banda de vrecvente armonice.

 Veti spune ca prea multa sanatate nu strica dar va exemplific violenta exclusivismului celor foarte sanatosi, incapabili de a intelege si respecta nivelul celorlalti. Se spune ca satulul nu crede flamadului si asemenea se manifeta in taote situatiile starilor psihologice, puternicul celui slab, sanatosul bolnavului,  cel liber limitatului, etc. este unul din efectele psihologice ale unicitatii caliattive Nu exista reguli ci valori, valori pe care le exprimi sau nu. Cand nu o faci vei trai in umbra lor  Daca aveti si cateva probleme de sanatate nu este un rau ci pastrati repere ale lipsei sanatatii sau umbrei sale (miscarea reactiva la sanatate) care sa va motiveze in a expima si gestiona armonios potentialul vostru, repere senzoriale care sa va aminteasca si reponsabilizeze constant in existenta. ratiunea spune ca te afli intr-un loc (inclusiv propriul corp) pentru a vindeca locul respectiv . Omul sfinteste sau nesfinteste locul. Nu este necesar sa sacralizati ceva sau pe cineva , existenta este sacrul. In constienta sacralitatii existentei si a tuturor formelor sale de expresie corporala sau de miscare mai putem nesfinti vreun loc? Sidaca locul este sfant , sanatatea,mai este un efort sau un dar al locului. Ce am mai avea de facut?  Cocreatia ne asteapta ca sa nu mai asteptam ceva.

Unii afirma ca totul este iluzie, altii ca numai Dumnezeu exista. Eu vad ca iluzia (minciuna) doare si adevarul nu; probabil de aceea nu-i acorda cineva atentie; e prea frumos ca sa nu ne umileasca orgoliile

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu