18 decembrie 2017

multimea

Forma gand este o miscare in sine , un proces formativ De obieci ignoram mentinundu-ne la suprafata semnificatiilor istorice subiective carora i se ataseaza. Putem recunoste paradoxul  naturii neschimbatore a formei gand (un gand/cuvant este mereu acelasi, fixat gramatical si etimologic) in opozitie cu natura fluida  a miscarii sale launtrice- paradoxul complet diferitului asemanator al miscarii si repaosului in acelasi timp sau simultan in perceptie. Inteligenta apartine perceptiei si este evident o miscare care patrunde,  trece prim formele perceptiei  evidentiind miscarea lor launtrica, semintele sau sursele ei, impulsurile generatoare precum si potentialul exprimat astfel. Abordarea stiintifica a cunoasterii are ca instrument de lucru ratiunea si confirmarea perceptiei miscarii formative explorate  Stiinta "a ajuns" la revelatia fortei unice sau unicului potential care sustine intreaga manifestare  fie ca a patruns in profunzimile  materiei fie in profunzimile cosmosului Acest unic potential sau energie se diferentiaza lucrativ  formativ ,iar orice forma a expresiei sale obiectivata corporal devine samanta  procesului formativ al expresiei respective. Miscarea este formativa si forma substantiala devine samanta  a acelei expresii a miscarii, flux energetic in miscare si corp/ forma simultan sustinandu-se si reverberandu-se din spatii in spatii  In termeni psihologici subiectivi putem afirma ca forma/corp a miscarii este moartea si renasterea ei simultan. Aceste simultaneitati existentiale  formeaza edificiul  de o frumusete si plenitudine incomensurabila al perceptiei cunoasterii, cinetica  universului. Sunt cunoscute cele doua expresii ale explorarii , cunoasterea instrumentala si cunoastere directa dar in ordinea evidentelor cunoasterea directa este primordiala, semanta explorarii rationale , samnata stiintei , iar cunosterea instrumentala este instrumentarea stiintei cu scopul de a o face accesibila , imagazinabila si utilizabila inclusiv in conditiile inacapacitatii cunosterii directe datorata degradarii instrumentului natural sau corpului uman. Si cei care au parasit satrea de gratie a sanatatii mintii si trupului lor pot folosi cunoasterea instrumentata tehnologic. De ex putem utiliza un automobil fara sa avem habar sau constiinta si stiinta transformarilor energiei , lucrului mecanic si mecanismelor puse in miscarea de acestea. In acelasi timp un om bolnav sau cu perceptia deformata , limitata, nu poate folosi libertatea gandului si proceselor sale in propria expresie si existenta care este instrumentul cunoasterii directe.Instrumentarea stiintifica a cunoasterii este un act de daruire si impartasire a cunoasterii  tuturor semenilor indiferent de nivelul lor de aprofundare a perceptiei si calitatea  gandirii lor corporalizate; bineinteles daca acest dar nu este conditionat. Orice realizare a constiintei cunoasterii rationale  instrumentata sau nu tehnologic apartine intregii omeniri, nu este meritului catorva indivizi iar accesul la ea nu este firesc sa fie conditionata in vreun fel. Efortul relizarii si in gandire si in tehnologie este colectiv; Argumentul evidnetei releva ca orice explorator al cunoasterii (om de stiinta) beneficiaza de efortul lucrativ efectiv al tuturor;  instrumentarul folosit , conditiile explorarii sale, aspiratia acestei explorari, etc, ii ofera  suportul concret al tuturor in explorarea sa. Nu este un merit personal pentru ca fara acest suport al comunitatii , familia, etc, nu ar fi putut explora ceva. Exista un pret al explorarii stiintifice instrumentale si intrumentelor  sale pe care-l platesc toti, indiferent de localizarea geografica sau culturala. Conditionarea accesului la realizarile stiintifice se evidentiaza ca o dublare a pretului platit odata.  Aceasta conditionare este imposibila in procesul cunoasterii directe a carei impulsionare la nivelul individual al fiecaruia este angajamentul  acestor consideratii de fata greu de urmarit datorita incapacitatii limbajului comercial de a contura  ceva care nu este in domeniul sau Ne descurcam cu ce avem la dispozitie educational  programatic. Cui pe cui se scoate..
In acelasi timp si cunoasterea directa sau corporala are un pret, efortul abandonului comoditatii si obsesiei bunului trai care intretinute ne consuma vitalitatea sau energia si are consecinta deformarilor si limitarilor ,ingustarii propriei perceptii sau mineralizarea ei, ingreunarea. De exemplu, a manca inteligent, stiinta instrumentala si cea directa releva bilantul ingurgitarii mediului la un necesar foarte redus cantitativ dar  calitativ. Daca imi amintesc bine studiul stiintific pe aceasta tema, aprecia cantitativ la un necesar  de 30 gr/zi. Desigur , nu de dragul de afi impotriva traditiei sau obisnuintelor sunt relevate aceste proportii ci, ele releva nivelul de echilibru al interactiunilor corporale substantiale cu mediul natural care nu perturba buna functionare corporala si fiziologica, care nu perturba capacitatea sensibilitatii perceptive senzoriale sau calitatea percetiei corporale care permite constientei accesul la calitatea inteligentei din perceptiile sale. Perceptia este evident individuala si calitatea ei depinde de calitatea individului respectiv ca intregime, Minte/ Corp simultan. Corpul este mintea noastra si mintea este corpul nostru- miscarea si repaosul simultan care se sustine reciproc prin tarnsformarile interioare sau miscarea gandului si substantialitatea sa. Argumente? Evidenta modalitatii de gandire sau mentalitatii reflectata corporal si comportamental  in oglinga orizontului sau perceptiv releva ingustimea sau largimea, superficialitatea sau profunzimea sa si ne elibereaza de necesitatea demonstratiilor  afirmatiei de mai inainte.

"Multimea" de orice fel,  nu vede su aude, nu are ochi si urechi; numai individul are. Iata de ce miscarile multimii sunt iresponsabile, nu au autocontrol, autocurectie sunt sisteme amorfe facil de manipulat. O multime formata adhoc sau programatic este rezultatul unei manipulari sau instigari individuale. Observatorul multimii o manipuleaza din ascuns iar miscarile ei sunt intotdeauna in beneficiul unui interes strain de aspiratile fiecarui individ in parte din multime.

Revoltele, rascoalele si revolutiei  nu au condus asa cum este promovat manipulator la evolutia vreunei societati ci doar au contribuit la schimbarea profitorilor si privilegiatilor efortului colectiv. se incadreaza la capitolul " date jos tu ca sa ma urc eu"Este o zicala care era indragita in mediul meu social de la un moment dat: "schimbarea sefilor, bucuria prostilor" Am considerat initial  aceasta o "gluma buna" dar observand si analizand desfasurarea faptelor acestor schimbari am fost surprins sa constat cat de fidel anticipa consecintele lor. orice sef nou era pus in final ajungea la aceleasi naravuri pentru care fusese schimbat predecesorul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu