21 decembrie 2017

lumea

Care este miscarea launtrica al acestui cuvant?
"A lumi ", nu merge; Nu pot conjuga , eu lumesc; nu merge. Desi semnificatia cuvantului pare clara tuturor, ,care este miscarea acesteia ?. Evident ca este o reprezentare statica, neschimbatoare, un repoas reprezentat astfel lingvistic.  Dar "repaosul" este relativat ,raportat la o miscare de acelasi fel, in bucla asemenea miscarii dintr-o piatra ale carei caracteristici nu se schimba in launtru ei. Evidenta spune ca lumea este reprezentarea statica a intregii miscari a gandirii planetare sau constiintei planetare care o reflecta.. Tot ce se intampla in lume , s-a intamplat sau se va intamplain gandirea omului este . Eu gandesc asa cum gandesc despre lume pentru ca asa este lumea, sau lumea este asa pentru ca asa gandesc eu despre ea?'Daca ne pozitionam in prima varianta , atunci intrega gandire nu este o actiune ci o reflectare a actiunii, o miscare in  oglinda in care ne zbatem fara a avea vreun impact asupra actiunii reprezentate prin cuvantul lume, fara a afecta realitatea actiunii .    Daca ne pozitionam in oglinda cum putem afecta ce se reflecta in ea? In nici un fel. Cand ne pozitionam in a doua varianta, lumea este asa pentru ca eu gandesc asa depsre ea (lumea ca miscare este in mintea individului), gandul meu si intrega sa activitate diferentiata functional si corporal, devine responsabil de cum este lumea care se reflecta in perceptia mea. Prima consecinta a acestei pozitionari sau atitudini in gandire este ca nu ma mai pot justifica cu lumea si nici sa ma lamentez de conditia si pozitia mea in lume sau propria gandire si perceptie. A doua consecinta conduce la un blocaj al reactiei reflectarii perceptiei in minte.  Ma concentrez pe ce mi-a mai ramas, fapta Dar insasi fapta este o rectie ,un gand inteligent sau nu si ma blochez din nou.  Reactionez la reactii! Apara forma gand "inactiune" dar semnificatia ei nu se regaseste nici in perceptia mea subiectiva ,nici in cea stiintifica obiectiva  (toate corpurile din univers radiaza, totul este miscare) Chiar trairea subiectiva imi releva incongruenta formei gand "inactiune" cu propria natura, cu firea. Chiar atingand subiectiv " acel punct de nemisare mai marunt ca spuma marii.." miscarea nu a incetat. Timpul neconceptualizat sau intrumentat matematic pare a fi miscare. Nu exista un sfarsit al miscarii si nici un unceput al ei, radiatia ordinii este vibratie deci miscare, pulsatia, " acel punct de nemiscare" pulseaza, are miscarea sa launtrica. Corpul nostru pulseaza inspirand si expirand, etc, gandul nostru pulseaza, o aspiratie si o exprimare "Inactiunea" este o indicatie comportamental inselatoare care "omoara" sau vrea sa faca mintea tacuta A contempla este alta indicatie, ma pozitioneaza in postura "de planta" care contempla suportand actiunile mediului sau fara reactie desi are miscarea sa launtrica.Reactia la reactii ma pozitioneaza ca un animal care este produsul mediului sau , creatia reactiei la stimuli ca marionetele. Dar evidenta spune ca suntem oameni; ce insemna oare asta? Calitatea de a gandi si de a zambi ne diferentiaza comportamental in natura? Gandirea nu pare a ne diferentia cumva ca specie ,ramane capacitatea zambetului. Din ce se naste zambetul? Inteleg ca insasi reactia este o inactiune sau miscarea acestui nonverb. Meditatia este solutia? Dar insasi meditatia nu este o inactiune, Distingem cand meditam diferitul de asemanator si le coroboram. Starea de meditatie mi se releva ca cea mai intensa actiune in care gandul este simultan corp, are viteza simultaneitatii actiunii si repoasului .Relativizandu-se reciproc cele doua aspecte sustin reciproc functional intr-o intregime a expresiei din perceptie al carui edificiu cladeste. Verbul Sunt cladeste simultan cu el intregul edificu al perceptiei; chiar si dincolo de acest edificiu cladeste inexistenta lui tot in perceptie aflata.

Revenind la 'lume" continator/ haina a intregii miscari a  gandiri , ganditorul insusi este expresia, constructia gandirii,  existenta sa este in constiinta individului uman a carui perceptie excede planetarul iar orizontul ei este infinitul sau imensitatea continatoare. Perceptia umana este nehotaruita cumva si cred ca asta ne face oameni, ne distinge ca specie intre celelate de pe pamant. Perceptia umana patrunde  si modeleaza orizontul infinitului launtric si univesal. Aceasta evidenta ca lumea se afla in capul fiecaruia sau se reflecta individual ne conduce la a intelege ca fiecare individ are lumea sa functie de cum reflecta si interpreteaza propria perceptie."Sunt miriade de lumi dar una singura este gandita iar celelalte adaptari" sau compilatii. Acea unica lume este evident a fiecaruia sau miscarea gandirii ca totalitate, ca intregime calitativa ,nu ca suma. Gandirea ca suma de forme gand este fragmentata dar ca si calitate este plenitudine, intregime nefragmentabila.

Am relevat variatele pozitionarii individului in lume si gandire  diferite ale celor doua abordari comparative de genul 'oul sau gaina" care se recunosc in atitudinea individului. Unii au atitudinea fatalismului existential in care orice efort este sortit esecului si existenta lor este controlata de forte independente de el insusi, altii se vad responsabili de salvarea si schimbarea lumii sau atitudinii in gandire si ajung in pozitia tiranului bine intentionat care in numele celor mai inalte valori accepta cele mai mizerabile mijloace ale exclusivismului fata de cei iresponsabili. Am auzit pe unii invocand necesitatea unor rezervatii pentru nesimtitori si iresponsabili , necesitatea unor cataclisme care sa-i trezeasca si responsabilizeze cu de=a sila, necesitatea unor razboaie care sa imputineze nesimtitii si raii, sau dobitocii neinteligenti si incapabili sa manipuleze o tehnologie superioara lor, incapaciate care-i inutilizeaza ca forta de munca, etc, etc Ajung unii sa se simta responsabili de a lua locul lui dumnezeu datorita inactiunii sale si sa modifice si controleze adn-ul indivizilor pentru a-i perfectiona dupa necesitatile imaginate de interesle "salvatoare" Altii vor sa globalizeze globul terestru ca modalitate culturala, economica unica si definitiva, etc, Profetii autointitulati , fie ai dezastrelor necesare ,fie ai utopiilor stimulatoare si promitatoare  se intrec in a ocupa viitorul omenirii indemnandu-i pe ceilalti sa-i urmeze (probabil ca sa nu fie singuri acolo ca nu ar mai avea cui profeti). Evidenta releva si umorul salveaza , ne salveaza de salvatori si profetiile lor  Viitorul profetiilor este sters dar programele rutinelor puterii personale  o tin tot asa, lumea ramane asa, schimbarea palariilor nu schimba lumea.

 Evidentele acestor atitudini relevate  prin manifestarea lor extrema sau explorate pana la extrema lor ca amplitudini ale miscarii gandirii sau pulsatiei intelectului atitudinal, ne releva falsitatea lor ca evolutie a gandirii. toate drmurile se opresc la jumatate in gandirea si lumea jumatatilor si jumatatilor de masura. Exista o a treia pozitionare?   Evident,se denumeste bun simt, decenta, inteligenta. Dar aceasta pozitionare ne sperie , para sa exceada si anuleze persoana, imaginea proprie. Pare sa ne conduca la abordarea impersonala. Dar opusul personalului, impersonalul este este aceeasi pozitionare cu sens schimbat aemenea mai multului sau maiputinului. Am auzit pe multi vorbind despre ei ca despre altul, un altul cu care nu are nimic in comun, El este impersonal in gandirea sa , gandeste impersonalul. Inteligenta nu exclude. Genereaza miscari armonice si coezive in care toate posibilele expresii sunt coroborate si necesare ei, genereaza acorduri mizicale in care toate frecventele sunt utile in simfonia ei. Poetii care sunt maestrii compozitori ai muzicii cuvintelor , care releva fara sa defineasca si exprima aspiratiile universale ale fiintelor fara sa le ingradeasca, iar muzicienii care sunt maestri compozitori ai muzicii simtamintelor tacute sau lantrice,  releva calitatea cea mai inalta a gandirii , acordul si intelegerea ca perceptie inteligenta si tacuta a inefabilului, impuls al exprimarilor lor, impuls in care ne regasim cu totii, impreuna. Cand suntem receptivi la exprimarilor simtamintelor le absorbim si le respiram, absorbim cu sufletul si respiram cu corpul, Starile corpului transced limitarile impuse, iar spiritul planeaza liber deasupra lor. Poezia si muzica vindeca gandirea si lumea  de ignoranta de sine si comportamentul irational. Atitudinea inteligentei ca pozitionare in gandire nu inseamna ca vei vedea pe toti ceilalti idioti, ci la fel de inteligenti si minunati asa cum te intelegi pe tine insuti. Inteligenta ca pozitionare in gandire ne conduce la intelegere, sau cunoastere, orice solutie vine din intelegerea problemei nu din negarea sau confruntarea ei. Inteligenta nu este o abordare personala, eu sunt inteligent, este o abordare responsabila in care tu te pozitionezi si actionezi elegant, cu umorul claritatii comediei din drama si a dramatismului din comedie. Ironia nu este expresia inteligentei ci a personificarii ei Impersonalul este Inteligenta sau Atentia si daca esti in empatie cu miscarea ei sau in rezonanta, sensibil la miscarile ei atunci , percepi calitativ monada functionala energie- substanta Materia este un cuvant de lemn, implica o premeditare axiomatica de mort/inert Cu acesta premeditare initiala ce fel de miscare in gandire rezulta alta decat cea care o confirma si o astfel de gandire mineralizeaza,  comprima fragmentand inefabilui inaccesibil ei Energia inteligentei sau forta vietii dematerializeaza coprimarile excesive, mineralizarea, eliberand energia gandirii si fiintelor din aceste structuri rigide, amorfe ale miscarii si energiilor sale initiale. Energia inteligentei "demoleaza " excesul de mineralizare dar pastreaza in acelasi timp procesul in masura de aur a exisytentei primordiale sau originale.Cu alte cuvinte regenereaza structurile si nu le lasa sa se mineralizeze pana la disparitia lor, gestioneaza prin acorduri expresiile functionale. Inteligenta pastreaza in banda de frecvente existentiala fiecare expresie cu sensul evolutiei sale pe nivele de energie, ordine si utilitate sporite. Diferenta intre o floare si o piatra ,-desi substantial nu este nici o diferenta- diferenta o face ordinea din substanta si structurile cristalizarilor si interactiunilor  ei. Aceasta ordine inteligenta este si inteligenta o sustine. Chiar perceptia mortii expresiilor sale, degradare, descompunerem in evidenta regenerarii ulterioare  far un impuls aparent exterior si relevarea acesteia in plenitudinea simultaneitatii planetare naturale tot expresia inteligentei este Simultan toate expresiile exista pe planeta dar individual pulseaza intre a fi si a nu fi, iar acest puls este al inteligentei.  cantitatea nu este un scop in sine sau al  inteligentei, ci un mijloc al inteligentei care nu da niciodata inapoi, nu abandoneaa niciodata vreo expresie a miscarii sale din percetie si gandire. Daca  intreg universul ar dispare, un singur om ar ramane si al ar fecunda energia neformata a universului intreg regenerandu-i miscarea si expresia functionala sau ordinea si ratiunea sa existentiala simultana de energie si substanta, pulsatie/corpuscul in interactiune reciproca. In experienta disiparii mele expresive in golul lantric, ceva a ramas si acel ceva m-a expulzat, ma reexprimat corporal. Unii vor spune ca e o iluzie dar daca privim punctual si simultan fiecare moment al experientei, succesiunea  expresiilor si trairilor, in aceasta succesiune punctuala am parcurs disparitia expresiei de sine personale pe diferite nivele pana la cea totala in care am revenit in sens invers la ea, asemenea unei pulsatii in etapele ei expresive. Miscarea gandului in orizonutul macro sau micro in ordinii imensitatii este aceeasi. Pentru mine a trai insemna  a experimenta si a impartasi experientele semenilor si in acest fel ne imbogatim fiecare, ne sustinem mersul impreuna. Nu exista privilegiu mai mare decat acela al "lui impreuna", a avea prieteni care te sustin si pe care-i sustii, a avea cu cine sa impartasesti durerea si bucuria, tristetea si entuziasmul, etc.
Nu degeaba se spune ca primul pas in iubire este prietenia.In nefiresc vrem sa ne iubim fara a ne imprietenim mai intai. Fara primul pas cum poti ajunge de unde ai plecat? Nu am gasit modele de pritenie si iubire ci doar impulsul lor neincetat.  Prietenia si iubirea nu pot fi impuse cuiva ,nici controlate de cineva, dar daca nu le respingi impulsul firesc le vei cunoaste manifestarile bucuriei de a fi. Pastram distante ca sa respectam intimitatea, dar daca ne departam prea tare pierdem si intimitatea cu noi insine si o cautam in aservirea intimitatilor intereselor straine de aspiratiile firii. Fericirea de afi impreuna este pulsatia fericirii de  afi singurari si  elibereaza -nu constrange in reciprocitate. Rutina dependentelor psihologice sau legaturilor astrale, emotionale si rutina dependentelor conceptuale se opun prieteniei. Cel mai aprig oponet al fericirii fiecaruia este fiecare. Individul este caramida lumii iar lumea caramida tutror. Ce facem cu aceste caramizi , mai avem nevoie de ele? Este caramida o substanta vie, suntem vii? Cred ca mai degraba dupa cum ne comportam suntem fantomele unei fiinte  si a unei lumi apuse de mult sau mutate de pe pamantul acesta, cred ca nu suntem pe pamantul nostru ci in deplasare. Oare planeta asta chiar este Terra, mama Geea?  Daca "Terra" este doar amintirea locului de unde am plecat, amintirea raiului natal? Am auzit si alte denumiri date planetei, care o fi adevarul numelui ei? Am auzit ca ar fi "al patrulea pamant". Ce o fi semnificand asta? Doar constienta unor etape sau nivele expresive ale aceleiasi planete, sau a unor planete diferite?  Unde s-au dus cei care au invins moartea si au luat corpul cu ei? Oare pe primul pamant, sau intors acasa? Sa ne fi mutat in cosmos de patru ori? In acest moment unic ,nimic nu mai este sigur in constiinta mea. Dar indiferent ce este sau nu, omul sfinteste locul si asta diminueaza importanta locului. Cun il sfintim sau nesfintim asa ni-l facem.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu