Mass media o promoveaza cu asiduitate. Intelectul e o gluma proasta in care autoreflectandu-se, inteligenta isi rafineaza umorul.
Nu exista stiri sau filme, profetii sau proiectii ale viitorului social sau planetar , care sa fie lipsite de drame violente, explozii, sange, brutalitati; prognoze, statististici, analize, etc, care sa nu conduca la anticiparea unui viitor sumbru, care sa nu aminteasca sfarsitul individual si colectiv, sa nu induca inutilitatea oricarui efort personal de a spravietui circumstanlor acestora. Care sa nu induca inutilitatea si efemeritatea existentei personale in care intr-un final idepartat insasi soarele moare luand cu el intregul sistem solar in nefiinta.
O astfel de gandire eminamente negativa ca efect psihologic, amintind mereu sfarsitul si mentinand moartea mereu in atentia noastra ca nu cumva sa uitam de ea, ca pe un steag sub care lupta cotidiana, existenta asa cum este ea se desfasoara, justifica orice defulare iresponsabila prin excitatii extreme , justifica crimele in numele lui Dumnezeu, justifica crizele si nepasarea fata de propriile actiuni distructive , construieste un edificiu al "vinovatului si vinovatiilor" , mereu altul, un "rau" nevazut identificabil mereu sub alte proiectii. Este gandirea tip leader american care identifica 'axa raului" sa justifice mereu actiunile sale indraptatindu-le astfel si in spatele carora se ascund interese meschine. Proiectarea 'raului" indreptateste razboiul pentru eradicarea lui. Insa care "bine" proiecteaza "raul" ? Proiectiile "raului" din "samanta rea"se dezvolta. Gandirea apocaliptica este o schizofrenie a gandirii. Ceea ce este trist este faptul ca sursa si edificul construit de ea nu este vazut ca "boala" a mintii sau, 'noaptea mintii' ca stereotip la moda. Presiunea psihologica a violentei acestui tip de gandire determina oamenii sa -i caute solutionare, dar solutionarea este doar o reactie la ea si ca urmare solutiile se constituie in "arborele" crescut din samanta ei Avem impresia unui tip de confort si siguranta provizorie din aparenta echilibrare a actiunilor si reactiilor ; insa ce conflict este intre samanta si arborele crescut din ea? Nici un conflict.impreai sugurantei cunoscutului e falsa. Echilibrarea fortelor antirationale ale gandirii apocaliptice prin reactii rationale construite in jurul ideii de 'rau si contra rau" isi releva repede falsitatea prin efemeritatea lor datorata insasi particularitatii sale de "partialitate" ca polarizare , ca "jumatate de gandire" Dupa cum evidentele releva 'jumatatile din orice" nu au existenta proprie. "Jumatatile" din orice exista doar conditionat de existenta celeilalte si de fluxul miscarii dintre cele doua. Daca fluxul se intrerupe, cele doua jumatati se destreama Evidenta arata ca fragmentele nu se pot intregi si intregimile nu se pot fragmenta. "Lipirea" fragmentelor este doar in domeniul amorf ca substanta , fara constiinta, iar cand vorbim de gandire ne referim la domeniul constiintei ; Ca urmare gandirea fragment, gandirea apocaliptica, nu poate fi 'lipita sau intregita" si ea se manifeasta si are existenta in minte si in societate doar in flux relatioal cu altceva, altceva din care se hraneste, o plenitudine din care se hraneste pracum un parazit, plenitudine care are exista proprie de sine statatoare, omul..Structura gandirii apocaliptice se hraneste din oameni si de aceea este necesar ca in fiecare clipa sa fim supusi bombardamentului ei, sa nu uitam de ea si mereu in atentia noastra sa stea, adica in energia noastra ca sa cresca precum copii vor. Ce ne fragmenteaza gandul propriu altceva decat dorinta? Tot ce este din gand este hranit Dorintele conflictuale intre ele nu se pot intregi si nici colabora intre ele nu pot, intretin un "maine mai bun" care ignora bunatatea lui astazi. Toate elitele ce promit o societate mai buna ignora ca societatea de astazi era proiectia unui "mai bun" dintr-un "mai rau trecut". Acest circ nu conduce la armonia binelui colectiv invocat ipocrit, ci dupa cum evidenta releva, conduce spre prapastia pe care ne propusesem s-a evitam, conduce la degradarea accelerata, direct proportionala cu dezvoltarea tehnologica si releva ca sperantele erau desarte cand sustineam ca instrumentele si comoditatea ne vor slava de la ceva, dimpotriva , au grabit accelerand apocalipticul sfarsit al lumii din ideea caruia a luat nastere ca "solutie"tehnologizata. Ultima speranta, aceea ca instrumentele ne vor ajuta sa fugim de propriile fapte de pe pamant, este la fel de desarta. Este o comedie tragica sa fii om si sa sustii o structura de gandire de tip apocaliptic in care iti proiectezi singur un sfarsit iminent si tragic ca sa ai suficiente motive de lene, de nepasare, complacere, incomensurabila indiferenta de sine, ca apoi sa defulezi stresul prin excitatii, sa te droghezi, sa ai suficiente justificari pentru distrugere si crime in propria casa planetara- 'pai daca tot vine apocalipsa ce rost are sa fiu om ? e mai usor sa ma comport ca un neom , ca marioneta gandirii apocaliptice hranind-o prin propriile fapte; de ce sa mai fac efort daca este inutil?!"
Dupa toata aceasta descriere a incremenirii in ignoranta faptelor proprii la nivelele gandire si justificarii cu consecintele, (gandirea este confirmata de experienta si experienta justifica gandirea), in care profetii viitorului sunt bomboana de pe coliva incremenirii, cunoastem foarte clar efemerul, aparentul, superficialul, sau stanca din minte prin care trecem sa vedem lumina de afara, de dincolo de "pesterea memoriei" in care incepem sa ne sufocam metaforic de stres.
Tot ce noi cunoastem, cunoastem prin si datorita luminii electroganetice, la propriu si la figurat. Vederea e posibila datorita reflecatrii ei , culorile datorita refractiei ei in spectrul cunoscut care ne invata sau releva structurile diferite a compozitiei diferitelor corpuri cosmice, temperatura lor,etc. Lumina ca radiatie electromagnetica ne-a relevat cosmosul naturii, studiul ei ne-a relevat structurile substantiale diferite a cosmosului, (stele sunt diferite, etc), sintetizand , desi radiatia electromagnetica este unica in univers in ea si prin ea este relevat universul ca forma si structura, si prin diferenta - ne releva radiatiile care nu-s electromagnetice , necunoscutul; Daca ca am face metaforic o esalonare a radiatiilor universului ca si clapele unui pian am constata ca se intande de la minus la plus infinit iar pe aceasta scala sau tastatura, radiatia electro magnetica este pe la mijlocul ei cu un nivel de amplificare de la unu la dublu a trei note muzicale si ca noi suntem sine qua non dependenti de ea, as spune ca suntem in ea si prin ea tinand cont de holonomia miscarii ei unda-corpuscul, de libertatea deplasarii ei prin "vid' posibila datorita dualitatii sale functionale de sine statatoare, aspectul electric si magnetic, adica prin transformare ei interna care sustine reciproc cele doua aspecte, se deplaseaze prin "vid", prin necunoscut si ne releva 'timpul' universului. Cu cat vedem mai departe vedem mai in trecutul a ceea ce suntem. Toate radiatiile universului sunt absorbite de substante, corpuri si radiate de acestea; Fortele de gravitatie produc imploizii iar imploziile, explozii care elibereaza imense cantitati de energie si substanta la dispozitia mediului sau existential ( "vantul solar este substanta cu care soarele bonbardeaza pamantul pe langa gama de radiatii, substanta care in interactiune cu atmosfera pamantului formeaza o 'atmosfera solara") . O substanta amorfa poate sta nemiscata miliarde de ani lumina sub forma unori 'nori" imensi de particule elementare si gaze, si este de ajuns un impuls sa se produca o miscare de adunare-condensare-comprimare care la o anumita limita atinsa produce explozia eliberand mari mase de substante si energiei, creind stele si in jurul lor planete si totusi acest mirific spectacol cosmic prin Lumina-radiatie electroganetica noi exploram si este adus in fata ochilor nostri. E un miracol! dar ma intreb, este o ratiune in toata aceasta Intamplare care ne face martori tocmai pe eu si tu? Tiparele inteligente a tot ce exista in univers este o evidenta care scoate intamplarea din calcule . Probabil tocmai de aceea nu vrem sa lasam lucrurile la voia intamplarii si sa controlam tot! Dar evidenta inteligentei structurari si functionari a universului ca plenitudine, a naturii planetare ca plenitudine in plenitudine condensata a celei dintai, apropiata noua temporal vorbind, aceasta tendinta de a nu lasa la voia intamplarii si a controla totul se releva de asemenea inutila; Cred ca nu intentia e gresita, ci modalitatile prin care vrem sa o manifestam, adica gandirea e gresita, sau structurile intrumente gandite prin care vrem sa controlam totul sunt gresite. Orice "ordine" am face este efemera si groteasca in contextul ordinii univesului inconjurator sau a imensitatii inconjuratoare si totusi suntem obligati sa ordonam chiar de inteligenta-substanta! Vizionarii - termen sub care denumesc pe cei care vad energia ca energie si relatia cu corpurile si energiile lor, pe cei care vad sensul miscarii inteligente a energiilor, - nu ma refer la profeti sau proiectanti futurologi, specialisti in inchipuirea a ce nu inteleg care se gasesc la hooliwood din belsug si care tind sa transforme lumea intr-o scena groteasca de inchiputi eroi si vedete in ceara - ma refer mai mult la oamenii de stiinta sub genericul vizionarii, releva sensul presiunilor gandirii de tip complet negativ apocaliptic, precum forte de gravitatie care produc imploziea gandirii pana la un nivel de concentrare a haosului din ea in care sa apara explozia ca eliberare de energie lumina generatoare a starii de 'homeostaza",starea care genereaza 'autovindecarea'. Autovindecare este unica vindecare durabila prin existenta dinamicii sale in intregimea functionala a unei structurari inteligente a tuturor fortelor si substantelor; mintea poate vindeca vindecandu-se pe sine, la fel cum o minte bolnava imbolnaveste si nu poate vindeca oricate medicamete si instrumente ar produce pentru asta..Smerenia mintii bolnave de putere si importanta de sine este primul pas spre autovindecarea ei, nimeni nu-l poate face in locul ei. Mintile umane sunt lucruri imuabile pana la un moment dat, "stanci in mintea universului' , pana cand substanta lor este comprimata, condensata, pana atinge punctul unicitatii inteligibile din care renasc intr-o noua ordine launtrica a acordului cu ordinea niversala. Viitorul nu este scris de cineva, noi rescriem trecutul adaptandu-l cum putem mai bine, sau mai rau, fidel sau infidel originalului sau Inceput. Tema de proiect 'locul de retragere' este o propunere de a proiecta impreuna si a faptui impreuna circumstantele propriei existente, libertate pe care viitorul nescris ne permite sa scriem in el, nu de alta, doar ca sa nu ocupe paginile proprii doar smecherii profitori de inocenta si naivitatea celor multi, iar noi sa traim in povestile lor grotesti de putere si privilegii personale. Nu am propus un proiect, doar din respect pentru libertatea fiecarui eventual doritor sa participe la experimentul nenascut inca al totalei transparente relationale a unei sinarhii in care fapta coexistentei este centrul, nu persoana.Nu visez, nu proiectez, doar percep visul coexistei in comuniune din fata ochilor tuturor, visul iesirii din izolare fata de propria fiinta.
Daca personaficam fabulistic gandirea apocaliptica , o putem considera un personaj fantoma care invoca ratiunea sa- "muriti pentru mine!"; ne inchipuim auzind asta-"murind ajungem in fericire!" In fata mortii evidentele releva ca "o mama" plange- nu are importanta mama cui, la nivel colectiv natura este mama tuturor si ea plange in fiecare mama al carui copil este ucis.Nu este folositor ca fiecare, invocarii 'muriti pentru mine" o alta atitudine si invocare sa exprimam- "traiti pentru viata!!?" Fanaticii religiosi de orice confesiune slujesc "moartea pentru dumnezeu" care zic ei ca e Viata- prostie mai crunta poate exista?Viata poate afirma altvceva decat "traiti in si pentru mine?" Evolutia constiintei umanitatii si indrazneala exprimarii ei curate va determina renastere si ordine sociala "in si pentru legea vietii" , va sacraliza orice fiinta recunoascandu-i sacralitatea universala ca edificu al universului, fara discriminari justificative. Puterea omului nu sta in ce se vede la el ci in ce nu se vede si nu-i poat lua orbii care vad doar ce le convine, ingustandu-si mintile si pierzandu-si inimile.
Nu exista stiri sau filme, profetii sau proiectii ale viitorului social sau planetar , care sa fie lipsite de drame violente, explozii, sange, brutalitati; prognoze, statististici, analize, etc, care sa nu conduca la anticiparea unui viitor sumbru, care sa nu aminteasca sfarsitul individual si colectiv, sa nu induca inutilitatea oricarui efort personal de a spravietui circumstanlor acestora. Care sa nu induca inutilitatea si efemeritatea existentei personale in care intr-un final idepartat insasi soarele moare luand cu el intregul sistem solar in nefiinta.
O astfel de gandire eminamente negativa ca efect psihologic, amintind mereu sfarsitul si mentinand moartea mereu in atentia noastra ca nu cumva sa uitam de ea, ca pe un steag sub care lupta cotidiana, existenta asa cum este ea se desfasoara, justifica orice defulare iresponsabila prin excitatii extreme , justifica crimele in numele lui Dumnezeu, justifica crizele si nepasarea fata de propriile actiuni distructive , construieste un edificiu al "vinovatului si vinovatiilor" , mereu altul, un "rau" nevazut identificabil mereu sub alte proiectii. Este gandirea tip leader american care identifica 'axa raului" sa justifice mereu actiunile sale indraptatindu-le astfel si in spatele carora se ascund interese meschine. Proiectarea 'raului" indreptateste razboiul pentru eradicarea lui. Insa care "bine" proiecteaza "raul" ? Proiectiile "raului" din "samanta rea"se dezvolta. Gandirea apocaliptica este o schizofrenie a gandirii. Ceea ce este trist este faptul ca sursa si edificul construit de ea nu este vazut ca "boala" a mintii sau, 'noaptea mintii' ca stereotip la moda. Presiunea psihologica a violentei acestui tip de gandire determina oamenii sa -i caute solutionare, dar solutionarea este doar o reactie la ea si ca urmare solutiile se constituie in "arborele" crescut din samanta ei Avem impresia unui tip de confort si siguranta provizorie din aparenta echilibrare a actiunilor si reactiilor ; insa ce conflict este intre samanta si arborele crescut din ea? Nici un conflict.impreai sugurantei cunoscutului e falsa. Echilibrarea fortelor antirationale ale gandirii apocaliptice prin reactii rationale construite in jurul ideii de 'rau si contra rau" isi releva repede falsitatea prin efemeritatea lor datorata insasi particularitatii sale de "partialitate" ca polarizare , ca "jumatate de gandire" Dupa cum evidentele releva 'jumatatile din orice" nu au existenta proprie. "Jumatatile" din orice exista doar conditionat de existenta celeilalte si de fluxul miscarii dintre cele doua. Daca fluxul se intrerupe, cele doua jumatati se destreama Evidenta arata ca fragmentele nu se pot intregi si intregimile nu se pot fragmenta. "Lipirea" fragmentelor este doar in domeniul amorf ca substanta , fara constiinta, iar cand vorbim de gandire ne referim la domeniul constiintei ; Ca urmare gandirea fragment, gandirea apocaliptica, nu poate fi 'lipita sau intregita" si ea se manifeasta si are existenta in minte si in societate doar in flux relatioal cu altceva, altceva din care se hraneste, o plenitudine din care se hraneste pracum un parazit, plenitudine care are exista proprie de sine statatoare, omul..Structura gandirii apocaliptice se hraneste din oameni si de aceea este necesar ca in fiecare clipa sa fim supusi bombardamentului ei, sa nu uitam de ea si mereu in atentia noastra sa stea, adica in energia noastra ca sa cresca precum copii vor. Ce ne fragmenteaza gandul propriu altceva decat dorinta? Tot ce este din gand este hranit Dorintele conflictuale intre ele nu se pot intregi si nici colabora intre ele nu pot, intretin un "maine mai bun" care ignora bunatatea lui astazi. Toate elitele ce promit o societate mai buna ignora ca societatea de astazi era proiectia unui "mai bun" dintr-un "mai rau trecut". Acest circ nu conduce la armonia binelui colectiv invocat ipocrit, ci dupa cum evidenta releva, conduce spre prapastia pe care ne propusesem s-a evitam, conduce la degradarea accelerata, direct proportionala cu dezvoltarea tehnologica si releva ca sperantele erau desarte cand sustineam ca instrumentele si comoditatea ne vor slava de la ceva, dimpotriva , au grabit accelerand apocalipticul sfarsit al lumii din ideea caruia a luat nastere ca "solutie"tehnologizata. Ultima speranta, aceea ca instrumentele ne vor ajuta sa fugim de propriile fapte de pe pamant, este la fel de desarta. Este o comedie tragica sa fii om si sa sustii o structura de gandire de tip apocaliptic in care iti proiectezi singur un sfarsit iminent si tragic ca sa ai suficiente motive de lene, de nepasare, complacere, incomensurabila indiferenta de sine, ca apoi sa defulezi stresul prin excitatii, sa te droghezi, sa ai suficiente justificari pentru distrugere si crime in propria casa planetara- 'pai daca tot vine apocalipsa ce rost are sa fiu om ? e mai usor sa ma comport ca un neom , ca marioneta gandirii apocaliptice hranind-o prin propriile fapte; de ce sa mai fac efort daca este inutil?!"
Dupa toata aceasta descriere a incremenirii in ignoranta faptelor proprii la nivelele gandire si justificarii cu consecintele, (gandirea este confirmata de experienta si experienta justifica gandirea), in care profetii viitorului sunt bomboana de pe coliva incremenirii, cunoastem foarte clar efemerul, aparentul, superficialul, sau stanca din minte prin care trecem sa vedem lumina de afara, de dincolo de "pesterea memoriei" in care incepem sa ne sufocam metaforic de stres.
Tot ce noi cunoastem, cunoastem prin si datorita luminii electroganetice, la propriu si la figurat. Vederea e posibila datorita reflecatrii ei , culorile datorita refractiei ei in spectrul cunoscut care ne invata sau releva structurile diferite a compozitiei diferitelor corpuri cosmice, temperatura lor,etc. Lumina ca radiatie electromagnetica ne-a relevat cosmosul naturii, studiul ei ne-a relevat structurile substantiale diferite a cosmosului, (stele sunt diferite, etc), sintetizand , desi radiatia electromagnetica este unica in univers in ea si prin ea este relevat universul ca forma si structura, si prin diferenta - ne releva radiatiile care nu-s electromagnetice , necunoscutul; Daca ca am face metaforic o esalonare a radiatiilor universului ca si clapele unui pian am constata ca se intande de la minus la plus infinit iar pe aceasta scala sau tastatura, radiatia electro magnetica este pe la mijlocul ei cu un nivel de amplificare de la unu la dublu a trei note muzicale si ca noi suntem sine qua non dependenti de ea, as spune ca suntem in ea si prin ea tinand cont de holonomia miscarii ei unda-corpuscul, de libertatea deplasarii ei prin "vid' posibila datorita dualitatii sale functionale de sine statatoare, aspectul electric si magnetic, adica prin transformare ei interna care sustine reciproc cele doua aspecte, se deplaseaze prin "vid", prin necunoscut si ne releva 'timpul' universului. Cu cat vedem mai departe vedem mai in trecutul a ceea ce suntem. Toate radiatiile universului sunt absorbite de substante, corpuri si radiate de acestea; Fortele de gravitatie produc imploizii iar imploziile, explozii care elibereaza imense cantitati de energie si substanta la dispozitia mediului sau existential ( "vantul solar este substanta cu care soarele bonbardeaza pamantul pe langa gama de radiatii, substanta care in interactiune cu atmosfera pamantului formeaza o 'atmosfera solara") . O substanta amorfa poate sta nemiscata miliarde de ani lumina sub forma unori 'nori" imensi de particule elementare si gaze, si este de ajuns un impuls sa se produca o miscare de adunare-condensare-comprimare care la o anumita limita atinsa produce explozia eliberand mari mase de substante si energiei, creind stele si in jurul lor planete si totusi acest mirific spectacol cosmic prin Lumina-radiatie electroganetica noi exploram si este adus in fata ochilor nostri. E un miracol! dar ma intreb, este o ratiune in toata aceasta Intamplare care ne face martori tocmai pe eu si tu? Tiparele inteligente a tot ce exista in univers este o evidenta care scoate intamplarea din calcule . Probabil tocmai de aceea nu vrem sa lasam lucrurile la voia intamplarii si sa controlam tot! Dar evidenta inteligentei structurari si functionari a universului ca plenitudine, a naturii planetare ca plenitudine in plenitudine condensata a celei dintai, apropiata noua temporal vorbind, aceasta tendinta de a nu lasa la voia intamplarii si a controla totul se releva de asemenea inutila; Cred ca nu intentia e gresita, ci modalitatile prin care vrem sa o manifestam, adica gandirea e gresita, sau structurile intrumente gandite prin care vrem sa controlam totul sunt gresite. Orice "ordine" am face este efemera si groteasca in contextul ordinii univesului inconjurator sau a imensitatii inconjuratoare si totusi suntem obligati sa ordonam chiar de inteligenta-substanta! Vizionarii - termen sub care denumesc pe cei care vad energia ca energie si relatia cu corpurile si energiile lor, pe cei care vad sensul miscarii inteligente a energiilor, - nu ma refer la profeti sau proiectanti futurologi, specialisti in inchipuirea a ce nu inteleg care se gasesc la hooliwood din belsug si care tind sa transforme lumea intr-o scena groteasca de inchiputi eroi si vedete in ceara - ma refer mai mult la oamenii de stiinta sub genericul vizionarii, releva sensul presiunilor gandirii de tip complet negativ apocaliptic, precum forte de gravitatie care produc imploziea gandirii pana la un nivel de concentrare a haosului din ea in care sa apara explozia ca eliberare de energie lumina generatoare a starii de 'homeostaza",starea care genereaza 'autovindecarea'. Autovindecare este unica vindecare durabila prin existenta dinamicii sale in intregimea functionala a unei structurari inteligente a tuturor fortelor si substantelor; mintea poate vindeca vindecandu-se pe sine, la fel cum o minte bolnava imbolnaveste si nu poate vindeca oricate medicamete si instrumente ar produce pentru asta..Smerenia mintii bolnave de putere si importanta de sine este primul pas spre autovindecarea ei, nimeni nu-l poate face in locul ei. Mintile umane sunt lucruri imuabile pana la un moment dat, "stanci in mintea universului' , pana cand substanta lor este comprimata, condensata, pana atinge punctul unicitatii inteligibile din care renasc intr-o noua ordine launtrica a acordului cu ordinea niversala. Viitorul nu este scris de cineva, noi rescriem trecutul adaptandu-l cum putem mai bine, sau mai rau, fidel sau infidel originalului sau Inceput. Tema de proiect 'locul de retragere' este o propunere de a proiecta impreuna si a faptui impreuna circumstantele propriei existente, libertate pe care viitorul nescris ne permite sa scriem in el, nu de alta, doar ca sa nu ocupe paginile proprii doar smecherii profitori de inocenta si naivitatea celor multi, iar noi sa traim in povestile lor grotesti de putere si privilegii personale. Nu am propus un proiect, doar din respect pentru libertatea fiecarui eventual doritor sa participe la experimentul nenascut inca al totalei transparente relationale a unei sinarhii in care fapta coexistentei este centrul, nu persoana.Nu visez, nu proiectez, doar percep visul coexistei in comuniune din fata ochilor tuturor, visul iesirii din izolare fata de propria fiinta.
Daca personaficam fabulistic gandirea apocaliptica , o putem considera un personaj fantoma care invoca ratiunea sa- "muriti pentru mine!"; ne inchipuim auzind asta-"murind ajungem in fericire!" In fata mortii evidentele releva ca "o mama" plange- nu are importanta mama cui, la nivel colectiv natura este mama tuturor si ea plange in fiecare mama al carui copil este ucis.Nu este folositor ca fiecare, invocarii 'muriti pentru mine" o alta atitudine si invocare sa exprimam- "traiti pentru viata!!?" Fanaticii religiosi de orice confesiune slujesc "moartea pentru dumnezeu" care zic ei ca e Viata- prostie mai crunta poate exista?Viata poate afirma altvceva decat "traiti in si pentru mine?" Evolutia constiintei umanitatii si indrazneala exprimarii ei curate va determina renastere si ordine sociala "in si pentru legea vietii" , va sacraliza orice fiinta recunoascandu-i sacralitatea universala ca edificu al universului, fara discriminari justificative. Puterea omului nu sta in ce se vede la el ci in ce nu se vede si nu-i poat lua orbii care vad doar ce le convine, ingustandu-si mintile si pierzandu-si inimile.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu