viziunea VII

Viziunea despre sau pentru univers si lume, existenta si rolul nostru in ea, inertiala, neschimbatoare, rigida, oficiala sau nu, oricare ar fi ea si hranirea ei, duce la taxe, impozite si moarte :). Exista o viziune fluida mereu in miscare inoitoare, regeneratoare, născătoare?
Ajuns la acest ultim cuvant, memoria planetei mi-a servit raspunsul: “Fecioara Maria si conceptia imaculata”, m-a trimis complet in ceata. Cuvantul “fecioara” dacă il eliberez de conotatiile vulgaritatilor “sexului-vultur-prădător”, (a carui semnificatie am prezentat-o in articolul anterior), are semnificatia de pur, curat, neprihanit adica nepervertit, are si semnificatia de origine pura, de adevar immanent. Cuvântul cu semnificatie personala, desi sunt milioane de persoanae cu aceeasi referinta nominala, Maria, daca il eliberam de semnificatia persoanei (sau poveste), descoperim ca este un cod secret, format din patru procese sau activitati reprezentate graphic in forma cunoscuta a literelor, din care unul singur se repeta si apare de doua ori. Tot din memorie răsare interpretarea kabalistica a literelor si numerelor care ar suna literar cam asa, (se traduce de la coada) inceputul este impulsul (intentia, intuitia, etc) care este puterea, ratiunea (raza, stralucirea), vointa sa (I reprezinta principiul vointei, “ion” in sens chimic, al vointei), iar concretul (cationul in acelasi sens) este incetarea vointei sau “moartea” (metaforic) a ionului vointei, iar intre aceste doua expresii ale transformarilor temporale (din ionul interior in cationul exterior) se naste curentul, forta existentialului. Mai simplu (ne-motamo), se releva o triada formala si informala activa in existenta, - atentie, intentie, vointa, - care curge in apparent doua directii simultane si diferite, in fapt pe o directie circular-sferică, cand privesti in plenitudinea acestei miscari curgatoare, o miscare in care inceputul este sfarsitutl in forme diferite, -1 atentie, 2 intentie, 3 vionţa, 4intentie, 5 atentia, 6 intentia,...,9atentie, unde, 1,2,…,9 simbolizeaza reperele curgerii si sensului său, fara existente in sine doar  ca repere ale miscarii procesului, adica sferei lui 0, conţinătorului ("vasului") a tot ceea ce este, imensitatea inconjuratoare si creatia sa, mama-tată a tuturor. Este o interpretare relativa a unei interpretari vechi relative a perceptiei, dar care dezvaluie obsesia cunoasterii si a manipularii ei la nesfarsit, inertial, pana in zilele de astazi. UFFF...!.!.. am trecut si prin asta! :)  In memorie nu exista iubire nici in amintiri! Am ajuns la “conceptia imaculata”, care are semnificatia clară de ne-pervertita de falsuri informationale si de interpretarile interesate de putere si dominatie, de inocenta, de nerău-facatoare. Vede cineva viziunea asta?  din aceste informatii eu nu o vad!  tot in ceata sunt referitor la care este viziunea imaculata din care sa mă exprim, punctual de vedere pe care să-l sustin si să-l hranesc prin exprimarile sale. Evidenta spune ca este o viziune la fel de statica, dogmatică chiar, care a fost sursa de nenumarate conflicte ideologice si militare. Exprimarea acestui punct de vedere immaculat, viziune imaculata, este fiul ei, Cristos numit in cultura crestina, sau altfel in alte culturi, dar in fapt acceasi relitate imaculata exprimata.  Eh...! e cu totul altceva este sa fii in direct cu exprimarea vie a imacularii constiintei umane,in direct  cu dragostestea celui viu,, decat sa-ti prinzi mintea cu conceptiile si povestile lor scrise, ocultate, sau amintirile confuziilor de tot felul.... ,ceea ce am inteles eu este ca numele de familie a oamenilor pamanteni este Cristos si ca oamenilor nu le place numele lor. Simbolizarea grafică si conceptuală, exprimarea scrisa sau fixată, se pare ca a fost inventată mai mult să secretizeze decat sa facă transparentă o viziune. Am dezbatut in mai multe moduri si sub mai multe aspecte  ceea ce se numeste viziune si vizionari; relevant este  faptul că ...toti fară exceptie suntem vizionari si ca mai putin constientizată este viziunea apărată, sustinută si promovata de catre fiecare. Acesta constienta nu ne-o poate da decat perceptia directa cu mintea, sau reflectarea viziunii in gandirea si comportamentul, in manifestarile personale complete si in motivatiile lor. . Este sufficient pentru a declansa starea de urgenta necesara in constiinta fiecaruia dintre noi, pentru a explora si constientiza propria viziune care ne are. Ceea ce as putea sa mai punctez, este libertatea fiinţei umane si numai a ei, (oricare ar fi ea), in fata viziunii respective constientizate si libertatea de a-si genera viziunea proprie inertiala sau fluida, după cum visează si doreste si-i place mai tare, sau a se repozitiona in viziunea initiala a realului universului, pentru sinele său, cea imaculata.. Curaj si spor la trebă personală,  , pe calea trecerii de la visele inconstiente (dorinta) si manifestarea lor suferinta, la viziunile constiente si responsabile de cocreator cu universul in echipă.  :)