11 ianuarie 2018

reverberatia

Cea  mai evidenta manifestare a acestei caracteristici a miscarii este ecoul.

Un impuls initial se propaga prin spatiul care-l receptioneaza si refecta. Substantialitatea evidenta a existentei la toate nivele sale ne releva faptul ca nu exista impuls miscare care sa nu-si gaseasca spatiul sau mediul sunstantial al receptarii  in care sa se  reflecte natura miscarii sale.

 Dar ceea ce imi propun sa relev sunt aspectele psihologice ale reverberatiei ca fenomen. Insasi forma cuvantului compus a carei baza este "verbul" releva domeniul psihiologic al acestuia.


 Ce este verbul daca nu impuls a carui propagare denumim miscare reflectata in spatiul exprimarii manifestarii sale?

.Impulsul este miscare interioara denumita  pulsatie si se propaga sferic denumita radiatie, asemenea radiatiei solare la toate nivele sale, ca aspecte  particulare lumina,  caldura, etc, Particularitatea  este determinata de natura spatiilor in care este receptata radiatia si se propaga. Spatiul este unul singur  insa are diferite nivele de condensare a energiei sale asemenea unui sandwich Straturile sandwich-ului sunt ele insele ecourile  in propagare a radiatiei corpurilor in univers, structurate prin rezonanta sau asemanare, care reflecta caracteristicile lor in energia spatiului unic, ca intregime in sine Esalonarea spatiala este asemanata metaforic unei claviaturi de pian infinite.

Ca urmare putem intelege ca fiecare pulsatie impuls isi genereaza in energia receptorului sau ,spatiul, mediul propagarii , spatiu particularizat in care se manifesta ca ecou a unei prime pulsatii.

 Oamenii se stiinta cauta ecourile primei pulsatii, originea  tuturor miscarilor , a marii explozii initale care a generat desfasurarea universului  si  pentru asta instrumenteaza  un receptor al ecoului sau pentru ai intelege natura si caracteristicile. Insa nu isi pun probelama celei mai sensibile substantialitati care recepteaza ecourile pulsatiilor universale,  substantialitatea corpului uman si subiectivismul considerattilor lor confirmate de experiente

Pulsatia si radiatia sa isi genereaza propriul mediu de propagare care-i reflecta substantialitatea in structurarea  careia se reflecta naura radiatiei si pulsatiei respective. Toate corpurile in univers pulseaza. (pulsul inimii universale),

Ecourile pulsatiilor lor sunt receptor si mediu de propagare a pulsatiei respective , releva natura pulsatiei prin strucutura lor corporala  si prin radiatia corpului respectiv;  Corpul filtreaza prin rezonanta nivele radiatiei asemenea structurii sale si lasa sa treaca nivelele  radiatiilor diferite  ale pulsatiei care formeaza o aura radianta in spatiul inconjurator, sau radiatia corpului.  Astfel prin corp si radiatia sa pulsatia initiala isi evidentiaza existenta si o elibereaza  in spatiu prin reverberatia  ecorilor sale.

 Nici un impuls sau pulsatie nu se poate pierde, inttotdeauna exista un receptor al ei Insa functie de structura receptor se  reverbereaza aparent fragmente particularizate de propriul mediu de propagare ca anumite caracteristici ale pulsatiei initiale Sunt receptate ca fiind separate unele de altele generand o fragmentare a impulsului initial in receptorii sai si reverberatia lui ca fragmente .

Aceste fragmente ale pulsatiei/impulsului initial se reverbereaza si ele si se complica situatia fiind considerate ele insele pulsatie originala si isi structureaza un corp si o radiatie distincta. Perceptia noastra se releva superficial ca o suma de corpuri si evenimente separate intre ele si nu ne-am pus problema ca ar putea fi modelari ale percetiei noastre ale reberberatiei unei unice pulsatii/impuls/verb/miscare .

Toata aceasta fragmentare din perceptie se reflecta sau reverbereaza psihologic si in gandire , fragmentata. Nu fragmentarea in sine genereaza probleme ci consideratia superficiala.a separarii .

Templu corpului uman se releva ca templul receptivitatii tuturor nivelelor de radiatii, impulsuri, pulsatii. Imaginati-va complexitatea acestei receptivitati si reverberari  a pulsatiei cosmice revelata in  miraculoasa diversitate si complexitate reflectata in substanta/ energiei planetare; este imposibil de imaginat dar posibil de perceput si inteles.

Radiatia corporala sau   energia radiatiei diferitului  corpului uman, este receptata si reverberata pana la obiectivarea  distinctiilor ca si componente in natura planetei ca ecosistem de sine stator planetar., El  contine inclusiv energia structurata ca si corp uman. Energia condensata corp uman si energiile condensate corpuri si miscari  diferite corpului uman ca natura   sunt expresiile reverberatiei unei unice radiatii/pulsatii/impuls obiectivat in perceptia de sine ca miracol existential. Daca mai adaugam incomensurabila dinamica a acestor pulsatii launtrice si radiatii corporale in interactiune si sustinere reciproca ,complexitatea simplitatii si sincronicitatii a ceea ce denumim reverberatie releva ca asocierea atributiva a acestei complexitati cu "miracolul" ,cu" magia" nu este fortata

Poate asa vom renunta sa mai cautam sa facem oameni sau sa devenim oameni si sa exprimam firescul a ceea ce suntem deja nemodelati istoric de ecouri, o calitate fundamentala a universului..


 Toata aceasta complicatie abstracta de mai sus nu are decat un singur obiectiv. La fel cum o complicata si greu de urmarit  demonstratie matematica conduce la o  solutie simpla si pe  intelesul tuturor, complicatia de mai sus conduce si ea la ceea ce stiam dintotdeauna, simplitatea evidentei comuniunii existentiale care releva  separarea ca falsa. De ce este necesara o complicatie demonstrativa a unei simplitati evidente? Pierdem semnificatia si valoarea  evidentei si nu mai reverberam;.

 Demonstratia ii confera greutate asemenea cum,  instinctiv cunoastem ceva dar nu acordam valoare acelui instinct; insa daca ne spune un calculator nu mai verificam si credem, acordam valoare existentiala acelei spuneri numai pentru ca este rezultatul unei complicatii tehnologice de procesare date pe care nu o intelegem fiecare,  unui rezultat al unei stiintei necunoscute..dar in stiinta necunoscuta a universului vietii de ce nu credem? Mai simplu spus nu credem in noi insine si ne nu acordam neconditionat valoare. Sistemul de procesare date subcontient cu viteza ganlui nu se bucura de acelasi statut ca un calculator desi este cel care a fabricat calculatorul. Asemanator nu credem pe dumnezeu desi afirmam ca este ceratorul a ceea ce suntem.

 Razboiul religios intre politeism si monoteism este castigat de monoteism prin certificarea complexitatii stiintei de astazi.  Paradoxal si monoteistii se lupta intre ei pe considerentele numelui diferit acordat. Nu afirm aceste consideratii religioase ca supot credibilitate ci pentru a sesiza umorul tragediei comportamentului ideologic conflictual la orice nivel social, politic, economic sau cultural ca efect al consideratiei aparentzei superficiale a separarii manifestarilor planetare ca efecte psihologice. Reverberatia acestora este calomnia si barfa.

Astfel ce se  edifica prin reverberatia lor in energia planetei sau corpului uman si  naturii ecositemice este o structura corporala si sistem  continator ei lipsita de intimitate cu impulsul creator original, o umbra ecou deformat a ceea ce a fot candva. Nu ar fi o probelema asta numai ca fara intimitate cu impulsul original o reverberatie isi consuma energia si se disipeaza , dispare din manifestare din utilitate asemenea unui mecanism fara baterie.Atat timp cat ne consideram separati sentimentul izolarii si durerea radiatiei sale nu ne poate parasi si functionam ca un mecanism care-si consuma bateria.Consideratia separarii si indiferentei ca radiatie  are efecte ca orice radiatie, efecte corporale si radiante. Responsabilitatea se releva cand aceasta consideratie isi pierde impulsul mental. Mai bine se pierde impulsul separarii decat sa se pierdem pe noi insine sub afectele lui.

 Minciuna are picioare scurte se spune. Se mai spune ca un om nu este valoros prinn ceea ce se vede ci prin ceea ce nu se vede la el Ce nu se vede la un om? Pulsatia originala condensata trup si radiatia , aura/ matrita energetica a structurii coporale, ambele configurand calitatea comportamentului  miscarii si reverberarii ei, sau nivelul constientei de sine.


 Mai exista in constiinta noastra vreun receptor, senzor mai sensibil decat corpul uman care reflecta reverberatia pulsatiei universale in toate nivele sale de ordine si energie, nivelul impulsurilor substatiale si spatiale, atemporale si temporale,  subtile si uitle, care distinge natura si comportamentul lor ,etc,? Care  refecta plenitudinea frumusetii perceptiei obiectivate mental si psihologic ca certitudine creativa a naturii proprii ? "Cum ?" face toate astea nu vom sti vreodata este mister si se manifesta miraculos.. Avem calitatea ca sa o folosim cocreator.

 Constiinta fragmentarii si separari nu este constiinta omului ci a fragmentelor. Unii afirma ca "omul este un vierme,..." dar constiinta viermelui este viermele, nu  omul. Am dat exemplu ca sa vedem pana la ce nivel al absurdului se poate ajunge cu interpretarea irationala a separarii si reverbalizarea ei Verbul este universal, miscare, verbalizata sau nu ca rostire/ denumire iar  indicatia "inceputului" din  cuvat/gand  este reflectarea in constiinta ca responsabilitate individuala a ceea ce reverberam rostind/gandind. Forma gand este un ecou dar rostindu-l , rostuindu-l ii reimpulsionam miscarea una cu semnificatia ei, se hraneste din noi si edificam prin selectie/ alegere circumstante personale.

 Cu cata forta emotionala , psohiologica sau manie rostim cuvintele grele sau impotriva ! Daca cu aceeasi forta am rostui cuvintele pentru , in favoarea existentei proprii ce fel de societate am edifica? Cuvintele pentru sunt luate in deradere, sunt considerate infidele realitatii -da asa este, sunt infidele relitatii modelate de cele impotriva ei.  Re-verbalizarea prin rezonanta ne pozitioneaza in mediul ei de propagare , sub toate complexitatile lui sociale, culturale,corporale, etc.

 "Mai bine taceai" ca indicatie pretioasa din constiinta acestei miscari se afirma; insa nu inseamna blocarea exprimarii ci responsabilitatea ei. Ca fiinte umane toate formele gand ne apartin ca bagaj istoric dar discernamantul rostirii si responsabilitatea faptelor poate face si face diferentele si estomparile prezentului.

 Nu mai ignoram magia cuvantului rostit si a puterii sale desi este invizibila; efectele se pot observa. Chiar si o forma gand istoric peiorativa cu dragoste rostita isi schimba reverberatia psihologica. De ex forma cuvant "narod" acuzativ spus cu dragoste "narodule" este reflectata altfel psihologic si se reverberbereaza  fiziologic  pozitiv nemairanind sentimentele . Exemple de reverberatii si efectele lor  gasim in orice clipa a zilei, in orice circumstante.  

Ceea ce ne intereaza pragmatic pe fiecare sunt reflectarile lor psihologice, energetice care se reverbereaza  fiziologic si se corporalizeaza. Gandul se reverbereaza psihologic si rostirea lui fiziologic  prin puterea  gravitationala a rostirii. Orice individ uman percepe si forma gand adresata lui, il streseaza sau nu psihologic, dar rostirea lui il loveste sau il incalzeste corporal.

Complexitatile simplitatii au ajuns astazi complicatii care par sa nu aiba rezolvare  asemenea unei demonstratii greu de urmarit si inteles; insa propun sa experimentati constienti de ceea ce faceti simplitatea magiei cuvantului rostit, efectele lui psihologice asupra voastra insiva ca gand si asupra mediului psihologic rostindu-l iar  prin acumulare asupra conditiei fizice si fiziologiei sale!

In final sa mai relevam ca miscarea pulsatie este o reverberatie pe verticala cu semnificatia  miscarii din launtru spre afara (intentie) sau dinafara inlauntru (sugestie) si nu poate fi caracterizata prin termenii temporalitatii sau spatialitatii. Iar radiatia corporala a pulsatiei este orizontala, de la noi sau spre noi., si poate fi reflectata in gandire prin caracteristicile manifestarii ei  temporal/spatiale din gandire. In aceasta ordine gandul pare a fi o miscare pe verticala sincron si omogen cu sine ;- pulsatia interioara reflectata corporal ca gand, reflecta  intentia manifestarii unui eveniment sau corp a unui aspect particular al pulsatiei ca intregime  drept " inaltare" in constiinta; sau - gandul este ecoul unei intentii trecute obiectivate deja in perceptie " drept coborare" pe aceeasi verticala teoretica ca reper in constienta. Miscarea "pe orizontala" este cunoscuta fiind evidentiata de manifestarile ei "dinspre sau inspre noi" ca reper.  Asta releva ca centrul fluid al atransformarilor in care ceva de un anunit fel(miscare pe verticala necunoscuta a pulsatiei) se transforma in acelasi lucru de alt fel (miscare pe orizontala cunoscuta sau cognoscibila) si invers , este constiinta noastra. Miscarea pe orizontala "inspre noi" o putem considera recunoasterea cunoasterii , iar cea "dinspre noi" o putem asocia cunoasterii dorintelor. Dorintele se indeparteaza si recunoasterea lor le apropie. Stam foarte prost la recunoasterea dorintelor desi le cunoastem bine. Complexitatea re-verberatiei este un fenomen pe care-l putem folosi spre implinirea aspiratiilor proprii sub orice forma si in orice domeniu recunoscut ca manifestarea lui, nu va temeti sa-l folositi dintr-o falsa modestie sau umilinta /orgoliu..
Un domeniu vast al reverberatiilor este insasi societatea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu