mijloacele

Cuvantul are semnificatia de centre ale formelor , sau de instrumente ale actiunilor.
Inima ca termen reprezinta organul centru al corpurilor sau organ central; spunem inima copacului sau a omului, ciclonului, etc.

Cineva, persoana importanta, a separat semnificatia de centru-samanta, izvor, al mijlocului de semnificatia sa de instrument in actiune si astfel viata este functioarea inimiii si mijlocul in existenta moartea; fie economica, financiara, politica  ...si corporala. "Cerurile" ca sa fac apel la simbolistica straveche a autoritatii supreme si a constiintei sale , "printul cerurilor- Atotputernicul", dezavueaza carnea ca hrana nu pentru ca este rea ci pentru ca mijlocul obtinerii ei este moartea; acesta implica paradoxul irational prin care vrei sa traiesti dar te alimentezi prin moarte. Nu mai repet ca toate cercetarile responsabile pe tema nutritiei releva disfunctiile generate de o alimentaie irationala in raport cu scopul ei; alimentatia nu se reduce la "mancare" ci un proces complex de interactiune cu mediul existential , proces informational, energetic si formal care releva arta nutritiei ca arta a relationarii in reciprocitate cu invizibilul, cu "necunoscutul inima" al procesului ca atare care implica si raspuns din partea sa. Culturile nationale sunt structurate pe nivele de alimentatie si cat sunt mai rafinate sunt mai dinamice existential. De exemplu toti aflam la scoala ca dacii se hraneau cu miere si lapte, apoi ni se contesta in flime prezentati ca salbatici dantuind in jurul focului la care prajeau cadavre. Aceata contradictie nu este clarificata ori una ,ori alta. fara clarificari stagnam in confuzii aparent neimportante dar care functioneaza in subconstient ca "alimentatie informationala referitoare la inaintasii nostri si mostenirea lor". Studiile istorice ar trebui sa clarifice aceste aspecte legate de alimentatie foarte importante pentru fiziologia info-energetica a constientei identitate neam care ne modeleaza "comportamentul automat". Dacii ori erau salbatici, ori erau rafinati si reperul  este uimitor de simplu, alimentatia lor. Daca vedem astazi ca fiecare cultura isi etaleaza arta culinara si ca diferentele culturale sunt si alimentare , ca rafinamentul comprtamental este si unul alimentar (infoenergetic si formal) fie al popoarelor,  fie al indivizilor, atunci reperul alimentatiei dacilor pentru clarificarea rafinamentului lor cultural nu mai pare comic. De ce ma opresc la acest aspect banal (care poate enerva cautatorii de extraordinar) este pentru ca daca "traditiile alimenatre'  nu sunt si traditionale, atunci ceva a pervertit constuiinta de neam inlocuind-o cu alte alimente si hranind altceva decat fiinta neamului sau vatra familiei extinse. Oamenii izolati de aceasta vatra diminueaza familia la cativa membri si asta ii face sa fie dependenti mereu de ajutoare externe familiilor lor, ajutoare care sunt conditionate si ii pun in postura de angajati nu de intreprinzatori (dependenti-independenti) . In familiile noastre relatiile au o ordine si ierarhie naturala, iar dragostea parintilor este deasupra oricaror indoieli chiar daca exprimarea ei este pervertita de false valori externe care produc conflicte launtrice familiei si se extind la societatea nationala care este cea a neamului. Daca traditiile  originale ale semintelor din constiinta aceluiasi neam, care evident au o radacina comuna, sunt pervertite atunci neamul si societatea sa este dependenta. Un popor ,o natiune, este partidul neamului, si confruntarile launtrice disolutia lui. desigur ca nationalitatea si comuniunea nationalitatilor intr-un teritoriu arat si modalitatea de interactiune si resoect al neamului cu alte neamuri si astfel prin reverberatie cu neamul planetar in diversitatea sa functionala ca economie si ecologie si egologie. Reverberatia pervertirilor conduce la o pervertire globala a tuturor neamurilor ca functiuni si organe si a trupului omenirii in ansablul sau. De aceea consider rational sa ne recunoastem adevarate radacini si functiuni ale neamului prin explorari istorice in profunzimea constiintei proprii. O familie este puternica si autonoma prin armonia interactiunilor din launtrul sau si nr. membrilor se releva important (vezi problemle demografice care schimba fata lumii si valorile ei, manifeste in Franta, etc.) . Vatra familiei extinse este natiunea ca spatiu etnogeagrafic functional in ansablul planetar si orice disfunctionalitate la nivel "local" se reverbereaza . Astazi asistam la reverberarea disfunctiunilor "locale' nationale si la conflictul intern reverberat la scara planetara.. Solutia reprimarii violente si controlului s-a dovedit istoric ca nu 'tine", toate imperiile au cazut sub puterea libertatii. ceatsa evidenta ar trebui sa ne conducala a cauta alte solutii si ele sunt relevate de descoprind si aducand la lumina constientei planetare "cauzele" terorismului si ale coruptiei valorilor globale,nationale, familiale si individuale ale vietii si existentei. "Viitorul este al celor vii " si moartea si reprimarea prin moarte nu are viitor; orice ingradire de drepturi individuale si colective este un pas in trecutul conflictual al disfunctionalitatii extinse la nivel global. "Globalizarea" se releva ca extensie a disfunctiunilor interne societatilor locale, a probelemelor  nerezolvate de acestea . Nu putem opasa problematica minoritatii si majoritatii prin excluderea minoritatilor ca alte comunitati sa o rezolve si nici nu putem critica disfunctiunile din alte societati cand nu le-am rezolvat la noi acasa. Cum in perceptia mea sursa disfunciunilor este pervertirea radacinii reale a comunitatilor prin acceptarea unor traditii si ritualuri straine, considerate superioare celor naturale, este evident pentru mine ca orice natiune trebuie sa -si regaseasca "inima comuna" a diversitatii sale functionale in existenta globala,acele valori pure prin inocenta lor in jurul carora s-au constituit familiile nationale si odata regasite ele se vor releva ca universale in expresie functionala particulara. Nu traditia formala conteaza ci a caror valori aceste traditii culturale popularele isi propun sa le exprime si corporalizeze. ca functiuni in plenitudinea existentiala. Unii vixionari (care vad procesele energetice si inteleg ratiunea lor functionala in intregul manifestarilor existentiale), afirmau ca speciile animale cu miros dezvoltat asocieaza mirosul imaginii si da florii miros ca noi sa percepem asocierea ca functiune a acestora si sa respectam prin constienta faptului inconstient al existentei lor. Am acceptat aceasta afirmatie ca posibilitate si am vazut cum cainele meu mirosid vedea si am realizat ca vad si eu mirosind chiar daca nu am cuvinte pentru a exprima ce vad; mai mult am realizat ca daca vad vara sa asociz un cuvant imaginii respective o ignor desi niciodata nu m-a inselat acea perceptie. noi asociem percetiei cuvinte, denumiri si daca nu cunoastem denumirea ne consideram gresiti, incompleti, si ignoram perceptia respectiva ca sa ascundem "rusinea necunoasterii", complexul intelectualului autoinchipuit atotcunoscator prin insasi statutul sau social.Intelectul se releva ca memorie a denumirilor si datelor statistice sau istorice si a afirmatiilor facute anterior (dinainteascultari ) si traieste astfel la coada evenimentelor si faptelor interpretate. Perceptia in shimb este mereu prezenta cacircumstanta si prin elementele senzoriale interactioneaza activ -inteligent in circumstanta . Dar ce ne facem cand refuzam perceptia de dragul cunoasterii denumirilor elementelor sale? o limitam la cunoscutul deja consumat a eveniment si il balacarim la nesfarsit dupa cum s-a vazut in urma evenimentelor cruzimii de la Paris. Comemorarea mortilor si a incalcarii libertatilor civile a generat sute de ore de comentarii ,milione de solidari cu victimile, cand o anticipare a evenimentelor ar fi condus la evitarea lor. Am vazut oare o astfel de solidaritate cu viata, cu faptele bune, a adunat atatia solidari un fapt de generozitate si iertare, un gest de constiinta uman? Si la sarbatori tot moartea cuiva comemoram iar cand comemoram nasterea, uitam ce comemoram asaltati de comertul care o acopera, comemoram cantitatea de mancare si cumparaturi prin faptele noastre( cu cateva exceptii care intaresc regula nu am auzit la intrebarea cum ati sarbatorit Craciunul  decat despre ce am mancat si unde m-am distrat si cum, nu am auzit si ce comemoram, cu ata mai putin semnificatia comemorarii ca actualizare si intrupare individuala spirituala- am auzit ce am ingurgitat de sarbatori). Ma intorc la familia extinsa sau natiune, eco-nominus in latina avea semnificatia de iata-sufletul si economia natuonala de astazi releva sufletul pervertit al natiunii ,pervertire care este baza coruptiei si inselaciunii nationale. O natiune corupta pana in maduva ei este o natiune care are nevoie de "schimbare de maduva" ; dar de unde sa o luam cand nu gasim maduva sanatoasa oriunde am privi cand nu ne mai lasam amagiti de aparentele ambalejelor stralucitoare si fara continut. Pasarile nu au "maduva"  in oase si acum imi amintesc de simbolizarea gandirii cu pasarea iar o lume fara maduva este o lume care traieste doar ca gandire, "gandesc deci exist" si lumea gandeste ca sa existe si a ajuns doar gandire. Paradoxul relevarii partialitatilor fara substanta este ca intotdeauna sunt mincinoase si irelevante ca si in cazul de fata alconsideratiilor de mai sus,  dar tocmai acest paradox pune in evidenta o realitate neconstientizata a plenitudinii existentiale indescriptible, relevata de evidenta "faptelor' care hotarasc. Doar faptele il face pe cineva 'cel mai bun sportiv al anului" etc, si totusi faptele iselaciunii face pe cineva cel mai bogat om al anului, cum  releva de cele mai multe ori de DNA. Eu afirm ca extremle sunt repere ale talentului sau perfidiei, ca firesc realizarile armonice sunt de revelat din simplul motiv ca nu consuma excesiv realizatorii lor. Nu bogatia este de vina ci mijlocul prin care se obtine, mijlocul fiind inima omului si mijlocul sau in existenta. De ce balanta victoriei implica rautatea, indiferenta? Pana cand radacinile adevarului neamului sau familiei extinse vor mai fi ascunse si calomniate tocmai pentru ca sunt valori si aspiratii care dizolva umbrele pervertirii precum lumina unei lumanari in camera intunecata a propiilor ganduri si fapte; oare pentru ca o lumanare aprinsa aprinde si alte lumanari? (ca in bancul cu samovarul;'trebuie stapit de mic sa nu ajunga locomotiva') Cunosc activitatea si preocuparile unor organizatii privind adevarul despre daci si limba romana, explorarea radacinilor spirituale (valorile imanente) si istorice (povestea intruparii lor) si nu mica va fi mirarea cand vor fi revelate prin fapte, nu demonstrate celorlati prin inutilitatea demonstratiei luminii celui care nu a perceput lumina niciodata si traieste in clarobscurul confuziilor si mimetismului ca existenta individuala atribuita unei istorii pervertite. Mijlocul este scopul nostru si asta releva obsesia cunoasterii de sine , cunoasterea radacinilor inima a noastra ca sa fie si mijloc in existenta ; Nu degeaba "deschiderea lacasurilor leilor" a fost profetita din strabuni ca deschiderea inimilor care va alunga umbrele si pervertirile si vom vedea ca inima conduce nu gandirea , simtamantul nu ideea (de aceea nu ne iese ce planuim sau daca iese, iese efemer ), ca inima este mijlocul in existenta si inima este fiul "cerurilor si pamantului in uniune" Nu exista binecuvantare si rugaciune colectiva mai puternica decat aprecierea nelimitata si rugaciunea continua a "uniunii cerurilor cu pamantul",  a  nasterii si renasterii 'fiului omului" in fluzul evolutiv si creativ neconditionat al energiei iubirii, mediul si hrana sau painea noastra cea de toate zilele..