Acest concept care implica diferenta poate fi perceput in manifestarile sale ca structura rigida reactiva dupa un model psiholigic fixat, sau il putem percepe in contextul relatiilor indomeniile cunoasterii si comunicarii ei prin gandire
O relatie intrinseca a comunicarii este evident cu cel care comunica. Cercetatorul uni plan produce si implica profunzimea si spatialitatea planului cercetat. In acesta "imensitate" a domeniului relatiei comunicare-comunicator ne generam repere a cel putin trei puncte care stabilizeaza un plan.
-Senzatia; fara indoiala viata si fiziologia corpului senzorial generata de instinct si apartine trecutului,
memoriei.
-Sentimentul; viata si fiziologia sufletului generata de virtute si apartine viitorului
-Asentimentul; viata spiritului generata de stiinta sau intelepciune
Astfel triunitatea acestor forte, actioneaza unele asupra altora ca expresie a unei unitati, caz in care se dezvolta sau, se confrunta pentru a se diferentia, caz in care apare coruptia lor. Interactiunea fortelor ca expresie a unei intregini unitare este expresia individualitatii. Cand intelegem sau avem un act de percetie inteligenta a fiziologiei lor armonice sau conflictuale, comunicarea in raport cu individualitatea prin care se comunica, se releva impersonala, neatasata de subiect, independenta de scop; din pct meu de vedere "creativa"
In campul oricarei explorari, plenitudinea gandirii concretizata prin perceptia inteligenta, informatia prezenta prin realitatea in dinamica, plenitudinea temporala prin prezentul decizional si integralitatea exploratorului prin impersonalitatea sa, sunt reperele triunitatii dinamice si functionale ale cresterii, dezvoltarii si implinirii constiintei vietii, proces pe care-l denumim existenta. Sunt repere universale ale curgerii neintrupte a energiei vietii si miscarii in transformare creastiv-recreativa-cocreativa a Inteligentei Unicului Simtamant (indescriptibil-tacut si care face utila -necesara orice descriere- existenta viitoare si pe care metaforic as denumi 'Printul Vietii" si 'Atotputernicul Sublim", unul cu fiul sau ) .Il putem explora doar cand il exprimam si sa-l exprimam nu putem decat cand il recunoastem acolo unde se gaseste dintotdeauna pentru ca nu este conditionat de modalitatile timpului, de instrumente sale. Nu are nevoie de oameni ca sa se exprime dar oamenii nu pot trai fara exprimarea sa. Daca nu traiesti exprimandu-l , nu poti decat sa raiesti contestand imanenta sa. Aceasta raire a persoanelor nu este expresia individualitatii lor corporale ci expresia confruntarii fortelor triunitatii functionale sau disfunctiilor psihologice si fiziologice generate de coruperea lor in lupta de diferentiere si intaietate. Integralitatea sau integritatea este expresia indivualitatii; un om integru este un om bland, rational, intelept, care -si respecta cuvantul ca pe sine insusi. Desi poate fi tacut sau vorbaret, niciodata cuvintele sale nu sunt goale de continut. Un astfel de om promite foarte greu, dar responsabil si punctual, fara sa angajeze dependente de sine, sau poveri sinelui, constient de libertatea si posibilitatea ei ca esenta a tuturor fiintelor umane cand se comporta ca atare si gandesc direct si transparent in circumstanta; gandirea sa este practica, nejustificativa, in slujba vietii si existentei. Impartasirea experientelor si cunostintelor, a aspiratiilor si simtamintelor curate numai cand INDRAZNESTI sa fii transparent, vulnerabil, este posibil; atata timp cat suntem in existenta suntem vulnerabili, indrazneala vulnerabilitatii nu poate avea cel mediocru , meschin si lacom de putere sau orice altceva; Vulnerabil , vei fi lovit si tot ce te loveste te intareste, 'cine-si apara viata o va pierde" Sacrificarea celui nevinovat pentru a ascunde vinovatul, sparge masa sacrificiului si alunga moartea. Observati cum toti dau vina pe alegatori, pe nemuncitori, pe teroristi, etc, cauta mereu vinovati ca sa-si ascunda propia vinovatie. Acest "circ" al vinovatiei inceteaza in integritate prin nemiloasa iertare. (daca din mila 'ierti" pe cineva nu te-ai iertat si pe tine) Indurarea este buna dar nu suficienta; (' ma iert ca sa te iert si iertandu-te, ma vindec de vinovatie) Curajul in pentru exprimarea individualitatii/ autenticitati propriei fiinte este instrumentul ei, recunoasterea ,vindecare. Ce ti-ai permis candva , permite fara sa pedepseti pedepsindu-te.
O relatie intrinseca a comunicarii este evident cu cel care comunica. Cercetatorul uni plan produce si implica profunzimea si spatialitatea planului cercetat. In acesta "imensitate" a domeniului relatiei comunicare-comunicator ne generam repere a cel putin trei puncte care stabilizeaza un plan.
-Senzatia; fara indoiala viata si fiziologia corpului senzorial generata de instinct si apartine trecutului,
memoriei.
-Sentimentul; viata si fiziologia sufletului generata de virtute si apartine viitorului
-Asentimentul; viata spiritului generata de stiinta sau intelepciune
Astfel triunitatea acestor forte, actioneaza unele asupra altora ca expresie a unei unitati, caz in care se dezvolta sau, se confrunta pentru a se diferentia, caz in care apare coruptia lor. Interactiunea fortelor ca expresie a unei intregini unitare este expresia individualitatii. Cand intelegem sau avem un act de percetie inteligenta a fiziologiei lor armonice sau conflictuale, comunicarea in raport cu individualitatea prin care se comunica, se releva impersonala, neatasata de subiect, independenta de scop; din pct meu de vedere "creativa"
In campul oricarei explorari, plenitudinea gandirii concretizata prin perceptia inteligenta, informatia prezenta prin realitatea in dinamica, plenitudinea temporala prin prezentul decizional si integralitatea exploratorului prin impersonalitatea sa, sunt reperele triunitatii dinamice si functionale ale cresterii, dezvoltarii si implinirii constiintei vietii, proces pe care-l denumim existenta. Sunt repere universale ale curgerii neintrupte a energiei vietii si miscarii in transformare creastiv-recreativa-cocreativa a Inteligentei Unicului Simtamant (indescriptibil-tacut si care face utila -necesara orice descriere- existenta viitoare si pe care metaforic as denumi 'Printul Vietii" si 'Atotputernicul Sublim", unul cu fiul sau ) .Il putem explora doar cand il exprimam si sa-l exprimam nu putem decat cand il recunoastem acolo unde se gaseste dintotdeauna pentru ca nu este conditionat de modalitatile timpului, de instrumente sale. Nu are nevoie de oameni ca sa se exprime dar oamenii nu pot trai fara exprimarea sa. Daca nu traiesti exprimandu-l , nu poti decat sa raiesti contestand imanenta sa. Aceasta raire a persoanelor nu este expresia individualitatii lor corporale ci expresia confruntarii fortelor triunitatii functionale sau disfunctiilor psihologice si fiziologice generate de coruperea lor in lupta de diferentiere si intaietate. Integralitatea sau integritatea este expresia indivualitatii; un om integru este un om bland, rational, intelept, care -si respecta cuvantul ca pe sine insusi. Desi poate fi tacut sau vorbaret, niciodata cuvintele sale nu sunt goale de continut. Un astfel de om promite foarte greu, dar responsabil si punctual, fara sa angajeze dependente de sine, sau poveri sinelui, constient de libertatea si posibilitatea ei ca esenta a tuturor fiintelor umane cand se comporta ca atare si gandesc direct si transparent in circumstanta; gandirea sa este practica, nejustificativa, in slujba vietii si existentei. Impartasirea experientelor si cunostintelor, a aspiratiilor si simtamintelor curate numai cand INDRAZNESTI sa fii transparent, vulnerabil, este posibil; atata timp cat suntem in existenta suntem vulnerabili, indrazneala vulnerabilitatii nu poate avea cel mediocru , meschin si lacom de putere sau orice altceva; Vulnerabil , vei fi lovit si tot ce te loveste te intareste, 'cine-si apara viata o va pierde" Sacrificarea celui nevinovat pentru a ascunde vinovatul, sparge masa sacrificiului si alunga moartea. Observati cum toti dau vina pe alegatori, pe nemuncitori, pe teroristi, etc, cauta mereu vinovati ca sa-si ascunda propia vinovatie. Acest "circ" al vinovatiei inceteaza in integritate prin nemiloasa iertare. (daca din mila 'ierti" pe cineva nu te-ai iertat si pe tine) Indurarea este buna dar nu suficienta; (' ma iert ca sa te iert si iertandu-te, ma vindec de vinovatie) Curajul in pentru exprimarea individualitatii/ autenticitati propriei fiinte este instrumentul ei, recunoasterea ,vindecare. Ce ti-ai permis candva , permite fara sa pedepseti pedepsindu-te.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu