Noi dam un exemplu de pervertire sau oglindire falsa a cunoasterii din reacredinta, Sfinxul.
Cu totii stim cata atentie si importanta dau oamenii mesajului stramosesc ascuns in sfinx. Invatam la scoala probele pe care un explorator trebuie sa le dea pentru a accede la informatia secreta continuta; a ajuns acesta situatie scenariu de teatru antic in care Oedip este personajul principal si daca nu cunoastem semnificatiile profunde sau “adevarul” continut luam note proaste la scoala si bataie acasa. Iata ce inseamna simbol obiectivat si ce produce el. Elementele din care sfinxul este alcatuit sunt 4, leul, omul, taurul si vulturul. Acum, daca tot sunteti atrasi de ocultismul astrologic constatati ca reprezinta 4 simboluri astrologice, leu, varsator, taur si scorpion. In astrologia primara erau folosite doar aceste 4 simboluri. Vulturul initial (ofiocusul acutual) ocultat a fost inlocuit de scorpion. Ce semnificatii aveau aceste simboluri? Vulturul, puterea gandului; leul puterea pasiunilor; taurul puterea corpului si omul, stapanul acestor puteri. Nu este asa, ca asa este? Prin da, ce facem? Onoram o realitate creata de altii si ne aservim ei, o transformam in adevar si o slujim. Acum sa va informez ca aceasta “vraja sfinxul” contine si intentia care i-a dat nastere, modelarea omenirii sau constiintei sale. Acum, putem argumenta crima cu cadavrul produs? Sau cadavrul justifica si argumenteaza crima? Crima sau blocajul constiintei nu are justificare. Inteleptii arieni, vedanii si urmasii lor indieni, scriau pe nisip, iar statui nu plasmuiau. Cand privim in filme arta caligrafiei practicata pe nisip in China si alte tari din zona, noi credem ca “saracii nu aveau hartie si se jucau in nisip ca copiii” si ca nu aveau nici talent sa sculpteze. “Sabiile magice” erau cu inscrisuri pe ele, greu de descifrat de profani sau neinitiati, in schimb le starneau teama si asta ii facea invinsi dinaintea bataliei prin ascendentul psihologic al posesorilor. Caligrafia pe nisip este arta fara urme care lasa libera creatia in acesta arta, fara a crea modele de urmat. Omul alegea calitatea artei si nu importanta conservarii ei. Asta nu se numeste cumva modestie, smerenie?
Cu totii stim cata atentie si importanta dau oamenii mesajului stramosesc ascuns in sfinx. Invatam la scoala probele pe care un explorator trebuie sa le dea pentru a accede la informatia secreta continuta; a ajuns acesta situatie scenariu de teatru antic in care Oedip este personajul principal si daca nu cunoastem semnificatiile profunde sau “adevarul” continut luam note proaste la scoala si bataie acasa. Iata ce inseamna simbol obiectivat si ce produce el. Elementele din care sfinxul este alcatuit sunt 4, leul, omul, taurul si vulturul. Acum, daca tot sunteti atrasi de ocultismul astrologic constatati ca reprezinta 4 simboluri astrologice, leu, varsator, taur si scorpion. In astrologia primara erau folosite doar aceste 4 simboluri. Vulturul initial (ofiocusul acutual) ocultat a fost inlocuit de scorpion. Ce semnificatii aveau aceste simboluri? Vulturul, puterea gandului; leul puterea pasiunilor; taurul puterea corpului si omul, stapanul acestor puteri. Nu este asa, ca asa este? Prin da, ce facem? Onoram o realitate creata de altii si ne aservim ei, o transformam in adevar si o slujim. Acum sa va informez ca aceasta “vraja sfinxul” contine si intentia care i-a dat nastere, modelarea omenirii sau constiintei sale. Acum, putem argumenta crima cu cadavrul produs? Sau cadavrul justifica si argumenteaza crima? Crima sau blocajul constiintei nu are justificare. Inteleptii arieni, vedanii si urmasii lor indieni, scriau pe nisip, iar statui nu plasmuiau. Cand privim in filme arta caligrafiei practicata pe nisip in China si alte tari din zona, noi credem ca “saracii nu aveau hartie si se jucau in nisip ca copiii” si ca nu aveau nici talent sa sculpteze. “Sabiile magice” erau cu inscrisuri pe ele, greu de descifrat de profani sau neinitiati, in schimb le starneau teama si asta ii facea invinsi dinaintea bataliei prin ascendentul psihologic al posesorilor. Caligrafia pe nisip este arta fara urme care lasa libera creatia in acesta arta, fara a crea modele de urmat. Omul alegea calitatea artei si nu importanta conservarii ei. Asta nu se numeste cumva modestie, smerenie?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu