planul perceptiei intelectuale III

In palnul perceptiei intelectuale exista mai multe eu-ri, mai multe corpuri ale lor, mai multe nivele de constiinta , grade de inteligenta, etc. si mai mult din orice; in planul cunoasterii sau al realizarii,  nu!

Nu exista mai multe mere, ci marul; sau mai multi oameni, ci omul. Comparatia este irelevanta in raport cu ceea ce marul sau omul este. Mintea care compara doreste sa distinga si confunda distinctia cu diferentele formale. Astfel inchipuie criterii care sa evidentieze diferentele fara sa distinga. Cunoasterea nu diferentiaza ci realizeaza. Cunoasterea nu compara, ci distinge sau percepe adevarul a ceea ce este, adevarul marului si adevarul omului, exista in adevar cum s-ar spune metaforic si este adevarul a ceea ce este. Mintea cunoscatoare nu este framantata de nevoi si obsesiile lui trebuie sa fac ceva. In mintea cunoscatoare inteligenta este inima sa. Dar  fiecare inima  este completa si inteligenta este completa cand este iubire, sentiment nu speculatie.Sentimentul mai este denumit virtute si este viata sufletului sau creatorului de "viitor". Viitorul  se naste din teama numai in perceptia intelectuala. In cunoastere viitorul se naste prin raspunsul virtutii (sentimentului) sau obtiunea din libertate in fata unei circumstante. Sentimentul este forta sau samanta care sustine realizarea raspunsului sau obtiunii in circumstanta respectiva. In perceptia intelectuala simbolica sau scolastica care lucreaza cu modele ale realizarii (haine conceptuale) nu cu realizarea insasi, exista mai multe sentimente. Doar formele sentimentului sunt mai multe in fapt este sentimentul si reactia sa, sau umbra sa. Umbra este o reactie sau respingere a sentimentului, ca urnare aceasta optiune sau raspuns este ceea ce denumim "complecere" in circumstanta sau inactivitate. Unii intelectuali confuda acesta complacere cu nonactiunea si umilita, intelectual fiind constiinta care traieste doar in planul perceptiei intelectuale pentru ca se simte in siguranta intre simboluri si in nesiguranta intre realizari. In planul cunoasterii exista un singur sentiment mama al lui, iubirea iar teama este doar refuzul sau respingerea ei, care ne face destepti si cruzi si prin aceste mijloace in siguranta in fata sentimentului. Teama de viata este teama de iubire,iar in ipocrizia justificarilor noastre am redenumit-o teama de moarte. In acest fel putem dormi linistiti ca nu ne da de gol cineva. femeia umana cunaoste acesta teama, teama de iubire, cand ea iubeste barbatul fuge de puterea ei. cand barbatul iubeste si femeia fuge de puterea lui sau il implora sa o abandoneze ca sa traiasca in impreunele durerii, sau a lui "a ne preface ca ne iubim". Iubirea nu este o premeditare sau prefacere.