03 decembrie 2017

romania

Este spatiul etnogeografic in care ne-am nascut indiferent cum ne consideram pe criterii dinstinctive, este liantul existential  natural neconturat prin granite sau  alte considerente exterioare istorice; este un fapt, o evidenta care releva legatura profunda cu planeta si ratiunea noastra existentiala in plenitudinea ei.
 Nu poate fi  reprezentat lingvistic fara sa denaturam adevarul evidentei. Putem afirma ca este necunoscutul care ne mai salveaza inca, care "scoate din noi tot ce avem mai frumos" Sentimentul si simtamantul nascut din aceasta evidenta nu este determinat de granite, de considerente si conjuncturi istorice, ci le detrmina. Cand ataci acest simtamant natural urmaresti in fapt distrugerea acestui spatiu etnogeaografic dupa cum evidentele releva- cunoscuta degragare ecologica. Nu poti exploata resursele naturale fara a le distruge atunci cand simtamantul unitatii existentiale este atacat si ranit, inhibat si reprimat in numele unei comuniuni inexsistente, utopice. De ziua nationala defilam cu armata! de ce oare? Ne aratam muschii cui? In acelasi timp simtamantul ranit  de conflictul launtric supureaza! Un loc, casa, tara in conflict este un loc, casa, tara in demolare. Ne facem ca actionam in interes national in timp ce hranim conflictul launtric cu cerbicie in numele unor valori inexistente ca actiuni in societatea tarii. Cine promoveaza conflictul altii decat politicienii si trepadusii lor? Intitutiile societatii sunt in conflict, marionetele acestora il amplifica . Mai paradoxal este ca sunt denumiti, demnitari ai statului, conducatorii neamului. Spre ce conduc ei neamul? " Cand o oaie conduce turma, aceasta ajunge in prapastia tradarii. Imi amintesc vorbele lui Stalin catre Gheorghiu Dej :"nu avem noi atatea topoare cate cozi aveti voi"

 Coruptia interesului politic nu poate fi contracarat de nici o armata din lume. Coruptia economica a fost si ramane sursa si mijlocul cruptiei politice si se sustin si intretin reciproc ca binom; de aceasta din urma nu se ocupa nici o institutie desi "pestele se curata de la coada" In numele interesului national ca de altfel in numele oricaror valori utopice prin lipsa actiunii lor faptice se justifica numai conflictele ce demoleaza. In spatele afirmatiilor stau faptele contrare sta paradoxul nimicului sau fragmentarii gandirii. Credinta sau realitatea nu poate fi separata de fapte- este fapta iar fapta este la vederea tuturor- polarizare excesiva economica si politica ,conflict.
Aceste comportamente sociale sunt efectele degradarii individului si gandirii sale, sunt efectele psihologice ale simtamintelor inselate si ranite . Problemele psihologice nu au rezolvare, orice efort de a le rezolva nu face decat sa le amplifice. Solutia a fost si ramane abandunul lor , cunoscuta iertare. Le relev spre a fi intelese, iertate si a nu mai genera  decizii care sa modeleze societatea in acelasi fel intretinand conflictul demolator. Dupa iertare ar urma sa alegem alt mijloc in existenta, altfel de comportament sau modalitate temporala generata de energia care sustine si intareste existenta individului si a societatii sale- inteligenta acordului care ne misca in necunoscutul viitor in folos individual si interes comun . Ati observat ura sau intunericul unei gloate care asista la o executie pe esafod al unui condamnat? Ati observat cata opozitie starneste ideea gratierii?   De ce ne refuzam gratierea, de ce  condamnarea ne face sa jubilam? Satisfactia condamnarii ne releva insatisfactiile sexuale (din relatiile proprii din orice domeniu)? Satisfactia executarii altuia vindeca propria insatisfactie sau o amplifica? Rezolva condamnarea hotului propria saracie din spirit si societate? A imbogatit pe cineva vreo condamnare? Sau doar celor  care condamna le intareste simtamantul dominatiei si puterii arbitrarului?

Coruperea oricarui joc doar arbitrii genereaza desi ratiunea functiunii lor este alta. Jocul social si politic este arbitrat de cei corupti in inima lor, utopiile le justifica coruptia. Sursa coruptiei este in inima nu in gandire. Gandirea este doar un instrument. Orice corupt  se teme sa nu fie descoperit si sa-si piarda privilegiile ipocriziei . Teama este izvorul actiunii lor politice si teama are doar santajul ca mijloc. Coruptii se santajeaza reciproc spre binele lor. Incoruptibilii sunt corupti nedescopriti inca. Asta e sistemul care trebiueste abandonat prin iertare. Desigur ca vor mai exista greseli dar ele pot si trebuiesc corectate punctual prin recunoastere si iertare. Recuperarea pierderilor cauzate de coruptie este o alta utopie; nu poti repara trecutul ,nici ziua de ieri. Incetarea, abandonarea sistemului comportamental nu va mai produce pagube astazi sau le va diminua producand o miscare spre belsug social. Nu armata ne apara natiunea si simtamantul national ci propriile fapte una cu credinta. Afirmam ca suntem crestiini si Domnul sau Legea fiintelor noastre este Cristos sau Fiinta unica. Ce lege ne determina faptele sau credinta? Legile maximizarii profitului companiilor? Legea supravietuirii personale in detrimentul altora? Sunt companiile fiinte? Dar copacii decimati pentru profit sunt fiinte? Unde este ratiunea in exploatarea resurselor tuturor?

Din fericire spatiul etnogeagrafic al nasterilor noastre nu poate fi decimat, se regenereaza daca il lasam in pace! la fel si trupurile noastre daca stam in pace; Pacea nu este o denumire sau un gand, este un acord cu noi insine si toti ceilalti, Compasiunea  , iertarea  sunt atribute comportamentale, insemnele oamenilor puternici- cu adevarat puternic este omul capabil sa ierte.
De ziua semnificatiilor nationale fie ca cetatenii acestui mirific spatiu sa traiasca in puterea iertarii si reactiilor inteligente , in unica miscare creativa si recreativa a prieteniei si iubirii. Intelegerea este claritate si lumina in constiinta si doar intelegerea manifestarii ne conduce la iertare. Este vreuna din faptele sociale reprobabile care  sa-mi fie mie straina? A ierta inseamna a te ierta pe tine insuti si aceasta miscare a intelegrii ne poate duce sustinuta spre starea de gratie si intentsitate,  atat de mult cautata. Cautarea inceteaza si risipirea inceteaza. Este un indemn si o aspiratie universala spre a nu schimba ce nu poate fi schimbat si a lupta pentru ceea ce poate fi transformat, dar mai ales pentru intelepciunea de a le deosebi. La multi ani radacinilor nemuritoare ale simtamantului national care ne "face romani "  dincolo de afirmatii prin fapte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu