Ci exact momentul pe care-l traiesti acum
A medita inseamna a vedea adevarul ca adevar si minciuna ca minciuna. Aceasta distinctie ne pozitioneaza intr-un "centru fluid" al transformarilor in care putem decide sau alege dupa dorinta aspiratiilor umane firesti si exprimarea lor libera de conditonarile trecutului sau sperantele viitorului. "Adevarul" nu este abstract sau rezultatul unei abstractizari, este un acord universal reflectat in asentimentul existentei.
"Absolut' este calitatea unei miscari cu toate gradele de libertate. Centrul fluid in care ne aflam cu totii este ascuns de denumirea "Acum". Este la granita dintre trecutul amintirilor violatoare si proiectiile formal diferite acestora ale viitorului Diferenta lor genereaza presiunea sau intensitatea trairii individuale si aceasta presiune/intensitate este o forta sau functiune a profunzimii perceptiei, 'tine de fiziologia" ei.. "Acum" nu este modelat in vreun fel. Mai cunoastem acest "centru fluid" in care "ceva " de un anumit fel se transforma in acelasi lucru de fel diferit si sub denumirea "prezent" sau 'prezenta." cand ne includem lui individual. Exemplu de "centru fluid" impersonal este reflectat in manifestare ca "tensiunea superficiala" care "separa" starile de agregare a materiei, lichidul de gazos, etc "Acum" se prezinta ca un 'interval" atemporal, nemodelat de gandire spre care toate lucrurile sau existentele temporale tind fara sa-l atinga . In stiinta este reprezentat matematic drept condensarea timpului pana la disparitia sa.Timpul se dilata spre trecut si viitor sub forma modalitatilor sale gandite si manipulate de oameni, nascandu-se din "acum" sau nontimp, sau necunoscut Necunoscutul este prezent ca max de vibratie sau pulsatie universala siar cuvantul mental "Dumnezeu" este cuvantul care atinge cea mai inalta vibratie a cuvintelor exprimate in domeniul cunoscutului.
Trecutul si viitorul sunt orizonturile evenimentelor trecute sau consumate si al evenimentelor ce vor sa vina in existenta care se oglindesc unul in celalat in oglinda eu-lui, 'separate" de tensiunea prezentului, sau trairea lor subiectiva.Orizontul evenimentelor trecute si viitoare tind ca intervale matematice sa se "unifice" in prezent separate de tensiunea/intensitatea trairilor subiective, "taria" care separa apele fara sa le fragmenteze. Intensitatea trairii este direct proportionala cu claritatea perceptiei.Cu cat tensiunea este mai mare cu atat perceptia este mai clar definita in oglinda eu-lui; miscarea in percetie este miscarea in oglinda a inteligentei.
A distinge insemna a "separa"( fara sa fragmentezi sau sa spargi oglinda), diferitul de asemnanator, efemerul de peren, utilul se inutil, etc. Prin distinctie te pozitionezi in centru fluid in care orice actiune este posibila ,este un centru tacut in care "asamblezi perceptia". Toti "maestri spirituali" afirma plenitudinea perceptiei creatoare ca edificiu existential, lipsa fragmentarii ei, utilitatea distictiei sau "separarii" fara fragmentare care genereaza acord , asentiment existential cu totalitatea si propria existenta. In creatie se releva libertatea de miscare a transformarilor. In perceptia subtilului exista doar doua manifestari ale creatiei care au energie proprie: punctul in care intreaga creatie este reflectata si punctul in care este individualizata perceptia, Creatorul si Afiul sau cu care unul este.(" Faceti doiul, unu") Omul are propria energie nu trebuie sa ia din alta parte; cu ea activeaza emanatiile universale si asambleaza perceptia functie de pozitia sa in constiinta.si cunoastere si manipuleaza dupa bunul plac aceste emanatii ale gandirii.
"Uniunea cerurilor cu pamantul", mult apreciata si invocata realiazare, este reflectata in cuvintele "Eu vin de la tatal si cu el unul sunt" Aceasta perceptie si reflectarea ei in gandire releva constiintei unicitatea si iluzia fragmentarii ei. Este un "inceput' , o transformare in centrul fluid existential , o renastere sau nastere care schimba atitudinea si comportamentul in existenta, releva potentialul nelimitat uman si libertatea lui de expresie. Misterul ramane acelasi; "cum?" este inutilitate prin irelevanta sa; suntem sau nu suntem in acord cu misterul?
Cand totalitatea constiintei este atinsa "individul istoric" dispare din existenta, din perceptia colectiva sau individuala, am parasit 'stanca mintii", conceptiile materialiste, si emanastiile lor, lantul slabiciunilor si al mizeriei irationalului. Dar constiinta se poate intoarce sau individualiza , renaste, iar individualizarea ei corporala exprima calitatile si capacitatile functionale ale structurii sale primordiale si desavarsite sau complete. Universalul se individualizeaza , experimenteaza empatic individualitatea corporala a unicitatii plenitudinii perceptiei si constiintei si se intoarce in universal, se misca dupa dorinta si aspiratii in creatie.
( Exista experiente stiintifice in care s-a relevat ca daca o constiinta inconstienta "nu este lasata ' sa parasesaca corpul prin moarte , ea se intoarce in corp si vindeca corpul care ramane imun la afectiunile care i-au provocat 'moartea" si are abilitatile sanatatii sale primordiale. Practic reface instantaneu corpul sau biologic In crestinism se pastreaza 'mortul' trei zile ca sa dea posibilitatea intoarcerii in corp a constiintei; multi "dezgropati" sunt gasiti cu fata in jos si asta dovedeste intoarcerea lor in corp si a doua moarte la care au fost supusi neputand sa parasesasca mormantul. Asiaticii ard corpurile sub conceptia incetarii "sirului incarnarilor" sau le ingroapa superficial in eventualitatea sa In experienta omenirii exista acea chemare inapoi a celui plecat si vedem adesea in filme scenarizarea intoarcerii dupa ce medical este declarata moartea Ni se pare stiintifico fantastic scenariul respectiv si in afara propriilor posibilitati, dar... nu-ti crezi potentialul limitandu-l astfel, il atribui si pozitionezi, fie altora, fie fantasticului dar insasi existenta umana este fantastica, incredibila. Misterul existentei omului este etern si traim in el.. Dacii si Vedicii radeau in fata mortii concentrati pe existenta renasterii nu pe fatalitatea mortii . Mai este de spus ca odata intoarse sau reincarnate constiintele evoluate prin emisia lor nu se mai complac in limitarile lumii acesteia, nu se intorc in anturajul istoric. Dar fara evolutia in constiinta , evolutia corporala este incompleta , individul respectiv va continua acelasi comportament istoric dar cu puteri sporite si poate evolua in capacitatea sa autodistructiva, irationala si inutila in existenta . Cuvantul ignorat "evolutia" umanitatii, nu se manifesta constient de sensul sau si este ascuns de profetiile unui viitor modelat dupa trecut, reverberatie a orizontului evenimentelor trecute in care nimic nu se schimba decat formal, superficial si demotiveaza renasterea.. Miscarea evolutiei in constiinta este absoluta, are toate gradele de libertate ale miscarii. "Totul este spirit, totul este miscare" "Putere' este, "libertate ' este, responsabilitatea ratiunii iubirii se asteapta inutil. (Renascutii sunt invizibili celorlalti la figurat si de multe ori la propriu)
Datorita formelor si miscarilor orizonturilor temporale concepute si preconcepute, le consideram diferite, insa la o atenta observatie ele se sustin reciproc si se genereaza unele din celelate, trecutul este samanta viitorului iar viitorul copacul acestuia, iar noi insine suntem aceeasi in oricare dintre ele. De ex. cand suntem disperati ca razultat al reflectarii psihologice a evenimentelor trecute ca esecuri personale, proiectam in minte structurile sperantei in care aceste evenimente sunt in formele sub care concepem succesul; sanatate, castig, pozitiile privilegiilor in societate sau relatiile noastre; Lipsa sentimentului de apreciere si recunoastere a valorii proprii ne face sa actionam in sensul demonstrarii, sau cel putin sa revendicam statul respectiv. Dar evident ca din samanta disperarii arborele viitorului va fi al ei; astfel vom baleia linear intre disperare si speranta si transformarea orizontului disperarii in orizontul sperantei nu insemna o miscare in constiinta de sine sau prezenta noastra, in acum. DACA MISCAREA IN CONSTIINTA PREZENTEI NOASTRE NU SE PRODUCE, asteptarile unui viitor diferit de trecut sunt desarte. Cand actonam in speranta unui viitor mai bun, mai devreme sau mai tarziu vom dori sa ne intoarcem in trecut.
Se spune ca daca omul ar vedea "gropile psihologice" ale suferintei precum pe cele de pe strada, le-ar ocoli fara sa mai cada si sa se complaca in ele. Perechile de diferente asemnatoare sunt rezultatul polarizarii gandului-fragmentarea gandirii este interpretarea polarizarii ca fiind despartite polaritatile ei. Trecut si viitor este o polarizare a lui "acum-cel tacut", dar cele doua referinte temporale lineare sunt considerate ca independente si diferite, fapt pe care evidentele nu -l confirma. Noi percepem lumea ca suma de lucruri despartite intre ele, diferite, in interactiune Dar dincolo de acesta interpretare se releva relatia intima intre aceste lucruri "separate" ; ele sunt unite sau se intersecteaza ca miscari, ca emanatii, intr-un punct, 'eu"; iar 'eu' exista intotdeauna 'acum', prezenta.
Trecutul si viitorul sunt proiectiile sale, sau polarizarea sa psihologica si genereaza timp psihologic, axa vina/teama. Trecutul ne reflecta vinovatie si viitorul teama de greselile trecute.Nu este abstract asta, ci o evidenta psihologica: un copil sparge un pahar, urmeaza apostrofarea sau pedeapsa psihologica aplicata de parinti cu justificarea corectiei comportamentale; comportamentul copilului va fi dominat in prezenta paharului de teamam de a nu-l sparge ocolind interactiunea cu paharul, sau de manifestare diferita, reactia la teama, si-l sparge intentionat. Timpul psihologic este rezultatul polarizarii psihologice , reactie la evenimentele consumate. Traim astfel in trecut in amintiri moarte deja si viitorul este o iluzie alintatoare sau inspaimantatoare. Trecutul se identifica ca sirul amintirilor care comprima evenimentele consumate in reactiile emotionale prin care au fost inregistrate
Daca un eveniment nu are nici un impact emotional asupra noastra, nu ne implica direct, ne va implica in prezenta acelor care au fost implicati emotional in el.Anturajul este un mediu psihologic in care toate reactiile emotionale la evenimentele trecute se manifesta chiar daca individual nu ai participat la ele. Astfel te poti "trezi" ca intr-un anumit anturaj sa ai reactii care nu-ti sunt caracteristice in mod curent sau firesc. Traim in 'sufletul lumii" ca mediu emotional al reactiilor in fata orizontului evenimentelor trecute sau viitoare, iar comportamentul colectiv si individual este controlat si influentat de acesta. Este irelevanta afirmatia "eu nu fac asa" sau "eu nu sunt asa" pentru ca evidentele releva ca in circumstanta sau anturajul adecvat, vei descoperii opusul afirmatiei respective.
(Ex.
Cand privesti la televizor un meci de fotbal esti dezgustat de reactiile nepotrivite sau exaqgerate ale spectatotilor din tribune; dar daca mergi in tribuna te vei trezi reactionand la fel cu cei pe care-i dezavuai).
Extrapoland la "lume", vazuta ca mediu psiohologic colectiv de influenta si control, vom recunoaste ca nimic din ceea ce fac ceilalti nu este strain de propriile fapte; intensitatea reactiilor poate fi diferita, dar este irelevanta diferenta. La fel in ceea ce priveste gandirea ca mijloc proiectiv al viitorului discriminator fata de trecut; nu poti afirma "eu nu gandesc asa' sau, " eu nu am astfel de ganduri" , pentru ca aceste afirmatii sunt irelevante in raport cu adevarul a ceea ce este. Nu exista gandire diferita sau altfel de ganduri chiar daca le insiruim diferit, nu exista 'ideea mea sau ideea ta". Sunt ideile diferite functie de proprietarul lor inchipuit?
In mediul de fluxuri gandite planetar traim si totalitatea lor ne influenteaza si controleaza comportamentul ; Diferentele apar prin aservire individuala unui flux sau altuia, dar trecem prin toate fluxurile si de aici pare ca ne-am schimbat ideile sau gandirea. Omul nu se schimba fiind desavarsit din inceputul sau, dar poate involua comportamental si formal in fluxul de gandire irationala sau se poate mentine in fluxul de gandire rationala. In foarte putine cazuri nu baleiem intre aceste fluxuri schimband comportamentul.
De ex un om de stiinta este in fluxul rational al gandirii planetare cand se dedica cercetarii stiintifice dar este si in fluxul irational al gandirii cand foloseste sau permite folosirea cercetarilor lui pentru dezvoltarea armelor sau tethnologiilor poluante care desertizeaza planeta si in final contribuie la propria disparitie ca specie si individ. Mai pot fi numiti oameni de stiinta de acest gen cercetatori rationali? Alt exemplu este "vedeta culturala", comportament intelectual rafinat, bagaj filosofic bogat, etc, dar ramai stupefiat cand constati ca-si bate nevasta sau tiranizeaza copii. Daca privim un om doar intr-o etapa a unei zile sau intr-o singura circumstanta vom fi mereu sub influenta hipnotica a farmecului sau natural sau jucat.Dar daca -l urmarim pe parcursul unei zile vom fi socati de schimbarile comportamentakle prin care trece la fel ca toti ceilalti .
Asistam la un spectacol grotesc al mirarilor in fata unor descoperiri ale comportamentelor corupte ale magistratilor si ne revoltam ca ele sunt dezvaluite sau folosite de altii spre ai controla. Generalizarea este irelevanta in primul rand, in al doilea, anticoruptie si coruptie este acelasi comportament, unul este samanta celuilalt. In al treilea rand faptele fiecaruia il pozitioneaza si nu dezvaluirile lor. In loc sa se cerceteze sursa coruptiei-puterea, privilegiul, normele impuse subiectiv, interesate, discriminatoare, normele care genereaza infractiunea, etc, pierdem vremea lamentandu-ne si condamnand la altii ceea ce fiecare face. N u este comic faptul ca se incrimineaza cel care foloseste, sau cel care demasca faptele, in timp ce faptuitorul este protejat prin omerta?
Politica nu reprezinta interesul cetatii ci interesul politicii, s-a rupt iremediabil de ratiunea existentei sale. Interesul este acelasi si te distrezi sa vezi cum se bat pe el puterea si opozitia ca sa-l imparta. Oricine castiga "puterea", politica functioneaza la fel, faptele, comportamentele sunt aceleasi, favorizare/defavorizare. Dar acest spectacol al diferentelor este intretinut ca sa insele vigilenta celor care voteaza-"circ si paine" In spatele acestui circ sunt cei care manipuleaza politicienii , statul paralel si real de deasupra legilor si justitiei sociale isi face mendrele nestingherit. Secretul puterii in "democratie" este sa o reprezinti sub forme diferite si oricare castiga votul tot tu castigi. Instrumentele puterii sunt impinse in fata si sacrificate atunci cand se uzeaza sau strica ca orice jucarie. Un politician francez sub tirul acuzelor de inactiune a jurnalistilor, la un moment dat se infurie si spune: "nu putem face nimic ,ce voi nu stiti ca nu noi conducem, ca deciziile sunt in alta parte?".
Dupa aceste exemplificari ale manifestarilor diferitului asemnator psihologic si comportamental sa vedem ca viitorul ca orizont al evenimentelor ce vor sa vina in manifestare si trecutul ca orizont al evenimentelor consumate, este acelasi lucru sau circumstanta sub forme diferite. Transformarea formala are loc in axa prezentului sau "acum" pentru individ. Amintirile violatoare sunt mijlocul prin care este captata atentia de la transformare si genereaza reactii diferite formal si psihologic.Este un automatism psihologic care ne consuma Gandirea formeaza structuri iar emotiile ergoanele ( vraji) miscarii lor Este expresia:" parca este vrajit" , expresie care reflecta la propriu starea de comnplacere inconstienta intr-un flux emotional/ergon psihologic de un anumit comportament irelevant prezentei; starea hipnotica a mintii; ergonele maniei, geloziei, mimultului,exclusivismului, etc, infasurate unele in altele ca unde psihice informationale.
Acesta este mediul emotional reactiv si de ganditre organizata irational- (fara conotatie peiorativa)
Este o platforma comuna existentiala, un fel de pilot automat ca sa putem dormi linistiti in calatoria noastra universala. Ce sa facem daca avem si cosmaruri in somn!? Aceste cosmaruri au o ratiune pozitiva , ne determina sa ne trezim si sa luam manșa navei in propriile maini.
Sunt unii care promoveaza fuga din lumea fizica sau corpul biologic intr-o alta dimensiune, una energetica, prin tot felul de "gauri de vierme" psihologice. Uitam ca atunci cand avem cosmaruri ne refugiem in corpul fizic biologic? Oare de ce? Nu fugim acasa din circumstantele nefavorabile din societate? Nu acasa ne simtim in siguranta sau cel mai bine? Din punctul perceptiei mele vad promisiunile unui mai bine viitor sau din alt context sau loc, ca raul binelui prezent. A Fi prezent este binele iar cel fel de prezenta este, depinde doar de atitudinea fiecaruia. Prin interpretarea prezentei lui 'acum', fiecare isi modeleaza propria realitate.
Atentia este sursa, potentialul, cel tacut . Daca ne concentram pe ce vedem cu ochii, dialogul interior inceteaza si ce vedem cu ochii si care se spune ca ne apartine, este dat original, axiona existentiala a Afiului, fiintarii. Omul nu trebuie decat sa invete sa opreasca dialogul interior dupa dorinta. Asta nu inseamna a controla gandirea sau a o nega sau anula;
Cunoastul si necunoscutul e o simpla recunoastere si nu are opus. Cand parasim casa prezentei noastre suntem in proiectiile gandirii fragmentate nu polarizate; atentia si vointa lucreaza la proiectele trecutului sau premeditarile "Altora"- esti exclus ca individualitate fiintiala si aservit acestora. Atentia neslectiva ne pastreaza "acasa" si distingem adevarul a ceea ce este si relatia acestuia cu noi insine Nu ma poate deranja ceva daca eu insusi am facut la fel; din oglinda propriilor fapte sau comportamente nu mai aleg ceva ci, daca pot imi corectez expresia prezenta prin recunoastere, iertare si emanatia intelepciunii una cu dragostea impersonala, ca sfera.. Daca cineva tipa la mine, il intreb de ce este speriat pentru ca stiu ca atunci cand sunt speriat, tip si eu la cineva, sau la dumnezeu .Daca cineva plange, recunoasc copilul din mine care plangea ori de cate ori se speria de ceva, apoi il iau in brate precum mamele noastre fac in asemenea situatii.
In prezentul atentiei noastre la ceea ce este asa cum este ne recunoastem si actionam relevant circumstantelor. Daca cineva tipa la mine si tip si eu in compensatie, este un fel de joc de pinpong fara castigator. Daca cineva plange si eu tip la el "de ce plangi?!", sunt la fel de speriat ca si el. Problema mai grea este cu revendicarile continui din partea celorlalti. Nici unul dintre cei care revendica nu intelege ca nu pot sa-i satisfac exigentele si nici ca nu avem un contract pentru asta. Explicatia de mai sus nu are valoare functionala si recunoasterea neputintei va fi taxata cu "nu vrei !". Clipa de acum este tot binele posibil si intensitatea ei va creste exponential cu atentia acordata clipei; vom plange cu toate lacrimile sau din tot sufletul vom rade in extremele clipei. Curent, vom fi prea intens atenti ca sa mai avem timp de extreme. Cand "suntem atenti", suntem tacuti launtric, fara dialog interior, adica receptivi Intentsitatea miscarii noastre in atentia prezentei are o dinamica inimaginabila, gandul se manifesta cu viteze uluitoare si energia corporala atinge starea de inexistenta psihologica a durerii sau altor afectiuni , climadependenta, poluarea electromagnetica, psihodependenta sau ideatica bolii nu mai afecteaza fiziologia si manifestarea ei corporala
. Darul atitudinii"zen" nu poate fi descris ci doar trait; este max de intensitate a trairii si dinamica a gandului, sau actiunii rationale, oportune in circumstanta luptatorului. Energia corporala poate creste sau emisia sa luminoasa se intensifica pana cand poate disparea din perceptia vizuala a cuiva fara sa fii neaparat constient de asta: "a plecat' se spune si 'a luat corpul cu el" Dar in evidenta a parasit in fapt limitele perceptiei colective, nu a plecat in alta parte, sau a parasit pamantul; Se poate intoarce in perceptia colectiva dupa dorinta intr-un loc ales sau in acelasi loc. Miscarea constiintei in "acum" prin intentie transforma propria perceptie si pe a celorlalti iar intentia este lucratorul. "Omul incepe si Dumnezeu executa"- cocreatia uniunii 'tatalui cu fiul", intimitatea existentiala a functiunilor
Nu este ceva ce fiecare nu poate sa faca, dar atitudinea hotareste cand o face sau poate.Este denumita miscarea dupa dorinta cand dorinta are sens existential nu acumulativ.
Arunca o privire si baga in seama plenitudinea si frumusetea perceptiei tale creative Saluta fiecare existenta din ea si acorda-i atentie si respect: Nevoia ta de atentie si respect va inceta. Cei care au urmarit puteri, iniduri, abilitati de manipulare a mediului, sau indivizilor le-au obtinut; dar au fost constransi sa recunoasca inutilitatea efemeritatii lor. Rutina acelor puteri i-a transformat in dependenti deplorabili de instrumentele lor psihologice si de oameni in energii amorfe. orice ritual/rutina poate concentra energia dar implica si morbiditatea prin "actiunea dupa"In timpul ritualului practicantii sunt vulnerabili dar dupa incheierea lui este bine sa-i ocolesti; ocoliti oamenii "fermecatori" ca nu cunosti intentiile lor. Daca cineva depinde de tine esti "la comanda lui" , fortele acestor rutine/ puteri sunt supuse decizie tale , cel slab, cand esti aservit inconstient, sau cel liber, cand nu esti disponibil aservirii tale. Este ceva mai deplorabil decat dependentii de puterea pe care le acorda altcineva? Politcienii de ex?? Atentia clipei de acum , prezenta ta, te pune in pozitia de a decide disponibilitatile si indisponibilitatile tale in circumstantele ei.Inteligenta pozitionarii ca miscarea disponibilitatii sau indisponibilitatii genereaza consecintele favorabile sau nefavorabile aspiratiilor tale. Si in acest caz exista "masura de aur" proportia armonica a succesiuni lor care tine de inteligenta perceptiei, intuitia sau inspiratia aspiratiilor umane atemporale din prezenta..
Ca intotdeauna nu exista un comportament optim premeditat sau fixat in norme, sabloane, ideologii sau dogme. Dar exista ca dar spre folos, bunul simt sau decenta, bunul gust sau simtul instinctiv al frumosului, intuitia miscarilor si cerintelor, inspiratia raspunsurilor originale contextului rutinei respective, inteligenta perceptiei sau 'palme peste frunte ca sa se faca lumina in constiinta ta". Daca nu respectam aceste existente din prezenta noastra atunci avem in lipsa bunului simt "eticheta ", in lipsa bunului gust avem "modele" vestimentare sau comportamentale Traim dupa modele fara sa reusim vreodata sa le copiem si ramanem mereu nemultumiti de noi si ceilalti, mereu sub tensiunea exigentei si revendicarilor absurde ale sabolanelor Opritiva din alergat si graba si constatați daca ce va lipseste acum este esential pentru existenta voastra? Va dati viata pentru a abtine ? Daca nu stiti raspunsul priviti pe cei care au obtinut ceea ce credeti ca va lipsete. Ceea ce avem ne sustine si sprijina, ceea ce nu avem ....conduce la risipa inutila.doreste-ti ceva usor fiindca este trecator. Sursa afirmatiilor mele este experienta opusa lor. Am incalcat toate directiile de actiune rationala ale instinctului copiind comportamental gandirea si faptele lumii si am cules roadele propriei irationalitati; Experienta este mult supraevaluata dar daca exista foloseste doar daca extragem samburele ei de pe tronul inimilor nostre.
A medita inseamna a vedea adevarul ca adevar si minciuna ca minciuna. Aceasta distinctie ne pozitioneaza intr-un "centru fluid" al transformarilor in care putem decide sau alege dupa dorinta aspiratiilor umane firesti si exprimarea lor libera de conditonarile trecutului sau sperantele viitorului. "Adevarul" nu este abstract sau rezultatul unei abstractizari, este un acord universal reflectat in asentimentul existentei.
"Absolut' este calitatea unei miscari cu toate gradele de libertate. Centrul fluid in care ne aflam cu totii este ascuns de denumirea "Acum". Este la granita dintre trecutul amintirilor violatoare si proiectiile formal diferite acestora ale viitorului Diferenta lor genereaza presiunea sau intensitatea trairii individuale si aceasta presiune/intensitate este o forta sau functiune a profunzimii perceptiei, 'tine de fiziologia" ei.. "Acum" nu este modelat in vreun fel. Mai cunoastem acest "centru fluid" in care "ceva " de un anumit fel se transforma in acelasi lucru de fel diferit si sub denumirea "prezent" sau 'prezenta." cand ne includem lui individual. Exemplu de "centru fluid" impersonal este reflectat in manifestare ca "tensiunea superficiala" care "separa" starile de agregare a materiei, lichidul de gazos, etc "Acum" se prezinta ca un 'interval" atemporal, nemodelat de gandire spre care toate lucrurile sau existentele temporale tind fara sa-l atinga . In stiinta este reprezentat matematic drept condensarea timpului pana la disparitia sa.Timpul se dilata spre trecut si viitor sub forma modalitatilor sale gandite si manipulate de oameni, nascandu-se din "acum" sau nontimp, sau necunoscut Necunoscutul este prezent ca max de vibratie sau pulsatie universala siar cuvantul mental "Dumnezeu" este cuvantul care atinge cea mai inalta vibratie a cuvintelor exprimate in domeniul cunoscutului.
Trecutul si viitorul sunt orizonturile evenimentelor trecute sau consumate si al evenimentelor ce vor sa vina in existenta care se oglindesc unul in celalat in oglinda eu-lui, 'separate" de tensiunea prezentului, sau trairea lor subiectiva.Orizontul evenimentelor trecute si viitoare tind ca intervale matematice sa se "unifice" in prezent separate de tensiunea/intensitatea trairilor subiective, "taria" care separa apele fara sa le fragmenteze. Intensitatea trairii este direct proportionala cu claritatea perceptiei.Cu cat tensiunea este mai mare cu atat perceptia este mai clar definita in oglinda eu-lui; miscarea in percetie este miscarea in oglinda a inteligentei.
A distinge insemna a "separa"( fara sa fragmentezi sau sa spargi oglinda), diferitul de asemnanator, efemerul de peren, utilul se inutil, etc. Prin distinctie te pozitionezi in centru fluid in care orice actiune este posibila ,este un centru tacut in care "asamblezi perceptia". Toti "maestri spirituali" afirma plenitudinea perceptiei creatoare ca edificiu existential, lipsa fragmentarii ei, utilitatea distictiei sau "separarii" fara fragmentare care genereaza acord , asentiment existential cu totalitatea si propria existenta. In creatie se releva libertatea de miscare a transformarilor. In perceptia subtilului exista doar doua manifestari ale creatiei care au energie proprie: punctul in care intreaga creatie este reflectata si punctul in care este individualizata perceptia, Creatorul si Afiul sau cu care unul este.(" Faceti doiul, unu") Omul are propria energie nu trebuie sa ia din alta parte; cu ea activeaza emanatiile universale si asambleaza perceptia functie de pozitia sa in constiinta.si cunoastere si manipuleaza dupa bunul plac aceste emanatii ale gandirii.
"Uniunea cerurilor cu pamantul", mult apreciata si invocata realiazare, este reflectata in cuvintele "Eu vin de la tatal si cu el unul sunt" Aceasta perceptie si reflectarea ei in gandire releva constiintei unicitatea si iluzia fragmentarii ei. Este un "inceput' , o transformare in centrul fluid existential , o renastere sau nastere care schimba atitudinea si comportamentul in existenta, releva potentialul nelimitat uman si libertatea lui de expresie. Misterul ramane acelasi; "cum?" este inutilitate prin irelevanta sa; suntem sau nu suntem in acord cu misterul?
Cand totalitatea constiintei este atinsa "individul istoric" dispare din existenta, din perceptia colectiva sau individuala, am parasit 'stanca mintii", conceptiile materialiste, si emanastiile lor, lantul slabiciunilor si al mizeriei irationalului. Dar constiinta se poate intoarce sau individualiza , renaste, iar individualizarea ei corporala exprima calitatile si capacitatile functionale ale structurii sale primordiale si desavarsite sau complete. Universalul se individualizeaza , experimenteaza empatic individualitatea corporala a unicitatii plenitudinii perceptiei si constiintei si se intoarce in universal, se misca dupa dorinta si aspiratii in creatie.
( Exista experiente stiintifice in care s-a relevat ca daca o constiinta inconstienta "nu este lasata ' sa parasesaca corpul prin moarte , ea se intoarce in corp si vindeca corpul care ramane imun la afectiunile care i-au provocat 'moartea" si are abilitatile sanatatii sale primordiale. Practic reface instantaneu corpul sau biologic In crestinism se pastreaza 'mortul' trei zile ca sa dea posibilitatea intoarcerii in corp a constiintei; multi "dezgropati" sunt gasiti cu fata in jos si asta dovedeste intoarcerea lor in corp si a doua moarte la care au fost supusi neputand sa parasesasca mormantul. Asiaticii ard corpurile sub conceptia incetarii "sirului incarnarilor" sau le ingroapa superficial in eventualitatea sa In experienta omenirii exista acea chemare inapoi a celui plecat si vedem adesea in filme scenarizarea intoarcerii dupa ce medical este declarata moartea Ni se pare stiintifico fantastic scenariul respectiv si in afara propriilor posibilitati, dar... nu-ti crezi potentialul limitandu-l astfel, il atribui si pozitionezi, fie altora, fie fantasticului dar insasi existenta umana este fantastica, incredibila. Misterul existentei omului este etern si traim in el.. Dacii si Vedicii radeau in fata mortii concentrati pe existenta renasterii nu pe fatalitatea mortii . Mai este de spus ca odata intoarse sau reincarnate constiintele evoluate prin emisia lor nu se mai complac in limitarile lumii acesteia, nu se intorc in anturajul istoric. Dar fara evolutia in constiinta , evolutia corporala este incompleta , individul respectiv va continua acelasi comportament istoric dar cu puteri sporite si poate evolua in capacitatea sa autodistructiva, irationala si inutila in existenta . Cuvantul ignorat "evolutia" umanitatii, nu se manifesta constient de sensul sau si este ascuns de profetiile unui viitor modelat dupa trecut, reverberatie a orizontului evenimentelor trecute in care nimic nu se schimba decat formal, superficial si demotiveaza renasterea.. Miscarea evolutiei in constiinta este absoluta, are toate gradele de libertate ale miscarii. "Totul este spirit, totul este miscare" "Putere' este, "libertate ' este, responsabilitatea ratiunii iubirii se asteapta inutil. (Renascutii sunt invizibili celorlalti la figurat si de multe ori la propriu)
Datorita formelor si miscarilor orizonturilor temporale concepute si preconcepute, le consideram diferite, insa la o atenta observatie ele se sustin reciproc si se genereaza unele din celelate, trecutul este samanta viitorului iar viitorul copacul acestuia, iar noi insine suntem aceeasi in oricare dintre ele. De ex. cand suntem disperati ca razultat al reflectarii psihologice a evenimentelor trecute ca esecuri personale, proiectam in minte structurile sperantei in care aceste evenimente sunt in formele sub care concepem succesul; sanatate, castig, pozitiile privilegiilor in societate sau relatiile noastre; Lipsa sentimentului de apreciere si recunoastere a valorii proprii ne face sa actionam in sensul demonstrarii, sau cel putin sa revendicam statul respectiv. Dar evident ca din samanta disperarii arborele viitorului va fi al ei; astfel vom baleia linear intre disperare si speranta si transformarea orizontului disperarii in orizontul sperantei nu insemna o miscare in constiinta de sine sau prezenta noastra, in acum. DACA MISCAREA IN CONSTIINTA PREZENTEI NOASTRE NU SE PRODUCE, asteptarile unui viitor diferit de trecut sunt desarte. Cand actonam in speranta unui viitor mai bun, mai devreme sau mai tarziu vom dori sa ne intoarcem in trecut.
Se spune ca daca omul ar vedea "gropile psihologice" ale suferintei precum pe cele de pe strada, le-ar ocoli fara sa mai cada si sa se complaca in ele. Perechile de diferente asemnatoare sunt rezultatul polarizarii gandului-fragmentarea gandirii este interpretarea polarizarii ca fiind despartite polaritatile ei. Trecut si viitor este o polarizare a lui "acum-cel tacut", dar cele doua referinte temporale lineare sunt considerate ca independente si diferite, fapt pe care evidentele nu -l confirma. Noi percepem lumea ca suma de lucruri despartite intre ele, diferite, in interactiune Dar dincolo de acesta interpretare se releva relatia intima intre aceste lucruri "separate" ; ele sunt unite sau se intersecteaza ca miscari, ca emanatii, intr-un punct, 'eu"; iar 'eu' exista intotdeauna 'acum', prezenta.
Trecutul si viitorul sunt proiectiile sale, sau polarizarea sa psihologica si genereaza timp psihologic, axa vina/teama. Trecutul ne reflecta vinovatie si viitorul teama de greselile trecute.Nu este abstract asta, ci o evidenta psihologica: un copil sparge un pahar, urmeaza apostrofarea sau pedeapsa psihologica aplicata de parinti cu justificarea corectiei comportamentale; comportamentul copilului va fi dominat in prezenta paharului de teamam de a nu-l sparge ocolind interactiunea cu paharul, sau de manifestare diferita, reactia la teama, si-l sparge intentionat. Timpul psihologic este rezultatul polarizarii psihologice , reactie la evenimentele consumate. Traim astfel in trecut in amintiri moarte deja si viitorul este o iluzie alintatoare sau inspaimantatoare. Trecutul se identifica ca sirul amintirilor care comprima evenimentele consumate in reactiile emotionale prin care au fost inregistrate
Daca un eveniment nu are nici un impact emotional asupra noastra, nu ne implica direct, ne va implica in prezenta acelor care au fost implicati emotional in el.Anturajul este un mediu psihologic in care toate reactiile emotionale la evenimentele trecute se manifesta chiar daca individual nu ai participat la ele. Astfel te poti "trezi" ca intr-un anumit anturaj sa ai reactii care nu-ti sunt caracteristice in mod curent sau firesc. Traim in 'sufletul lumii" ca mediu emotional al reactiilor in fata orizontului evenimentelor trecute sau viitoare, iar comportamentul colectiv si individual este controlat si influentat de acesta. Este irelevanta afirmatia "eu nu fac asa" sau "eu nu sunt asa" pentru ca evidentele releva ca in circumstanta sau anturajul adecvat, vei descoperii opusul afirmatiei respective.
(Ex.
Cand privesti la televizor un meci de fotbal esti dezgustat de reactiile nepotrivite sau exaqgerate ale spectatotilor din tribune; dar daca mergi in tribuna te vei trezi reactionand la fel cu cei pe care-i dezavuai).
Extrapoland la "lume", vazuta ca mediu psiohologic colectiv de influenta si control, vom recunoaste ca nimic din ceea ce fac ceilalti nu este strain de propriile fapte; intensitatea reactiilor poate fi diferita, dar este irelevanta diferenta. La fel in ceea ce priveste gandirea ca mijloc proiectiv al viitorului discriminator fata de trecut; nu poti afirma "eu nu gandesc asa' sau, " eu nu am astfel de ganduri" , pentru ca aceste afirmatii sunt irelevante in raport cu adevarul a ceea ce este. Nu exista gandire diferita sau altfel de ganduri chiar daca le insiruim diferit, nu exista 'ideea mea sau ideea ta". Sunt ideile diferite functie de proprietarul lor inchipuit?
In mediul de fluxuri gandite planetar traim si totalitatea lor ne influenteaza si controleaza comportamentul ; Diferentele apar prin aservire individuala unui flux sau altuia, dar trecem prin toate fluxurile si de aici pare ca ne-am schimbat ideile sau gandirea. Omul nu se schimba fiind desavarsit din inceputul sau, dar poate involua comportamental si formal in fluxul de gandire irationala sau se poate mentine in fluxul de gandire rationala. In foarte putine cazuri nu baleiem intre aceste fluxuri schimband comportamentul.
De ex un om de stiinta este in fluxul rational al gandirii planetare cand se dedica cercetarii stiintifice dar este si in fluxul irational al gandirii cand foloseste sau permite folosirea cercetarilor lui pentru dezvoltarea armelor sau tethnologiilor poluante care desertizeaza planeta si in final contribuie la propria disparitie ca specie si individ. Mai pot fi numiti oameni de stiinta de acest gen cercetatori rationali? Alt exemplu este "vedeta culturala", comportament intelectual rafinat, bagaj filosofic bogat, etc, dar ramai stupefiat cand constati ca-si bate nevasta sau tiranizeaza copii. Daca privim un om doar intr-o etapa a unei zile sau intr-o singura circumstanta vom fi mereu sub influenta hipnotica a farmecului sau natural sau jucat.Dar daca -l urmarim pe parcursul unei zile vom fi socati de schimbarile comportamentakle prin care trece la fel ca toti ceilalti .
Asistam la un spectacol grotesc al mirarilor in fata unor descoperiri ale comportamentelor corupte ale magistratilor si ne revoltam ca ele sunt dezvaluite sau folosite de altii spre ai controla. Generalizarea este irelevanta in primul rand, in al doilea, anticoruptie si coruptie este acelasi comportament, unul este samanta celuilalt. In al treilea rand faptele fiecaruia il pozitioneaza si nu dezvaluirile lor. In loc sa se cerceteze sursa coruptiei-puterea, privilegiul, normele impuse subiectiv, interesate, discriminatoare, normele care genereaza infractiunea, etc, pierdem vremea lamentandu-ne si condamnand la altii ceea ce fiecare face. N u este comic faptul ca se incrimineaza cel care foloseste, sau cel care demasca faptele, in timp ce faptuitorul este protejat prin omerta?
Politica nu reprezinta interesul cetatii ci interesul politicii, s-a rupt iremediabil de ratiunea existentei sale. Interesul este acelasi si te distrezi sa vezi cum se bat pe el puterea si opozitia ca sa-l imparta. Oricine castiga "puterea", politica functioneaza la fel, faptele, comportamentele sunt aceleasi, favorizare/defavorizare. Dar acest spectacol al diferentelor este intretinut ca sa insele vigilenta celor care voteaza-"circ si paine" In spatele acestui circ sunt cei care manipuleaza politicienii , statul paralel si real de deasupra legilor si justitiei sociale isi face mendrele nestingherit. Secretul puterii in "democratie" este sa o reprezinti sub forme diferite si oricare castiga votul tot tu castigi. Instrumentele puterii sunt impinse in fata si sacrificate atunci cand se uzeaza sau strica ca orice jucarie. Un politician francez sub tirul acuzelor de inactiune a jurnalistilor, la un moment dat se infurie si spune: "nu putem face nimic ,ce voi nu stiti ca nu noi conducem, ca deciziile sunt in alta parte?".
Dupa aceste exemplificari ale manifestarilor diferitului asemnator psihologic si comportamental sa vedem ca viitorul ca orizont al evenimentelor ce vor sa vina in manifestare si trecutul ca orizont al evenimentelor consumate, este acelasi lucru sau circumstanta sub forme diferite. Transformarea formala are loc in axa prezentului sau "acum" pentru individ. Amintirile violatoare sunt mijlocul prin care este captata atentia de la transformare si genereaza reactii diferite formal si psihologic.Este un automatism psihologic care ne consuma Gandirea formeaza structuri iar emotiile ergoanele ( vraji) miscarii lor Este expresia:" parca este vrajit" , expresie care reflecta la propriu starea de comnplacere inconstienta intr-un flux emotional/ergon psihologic de un anumit comportament irelevant prezentei; starea hipnotica a mintii; ergonele maniei, geloziei, mimultului,exclusivismului, etc, infasurate unele in altele ca unde psihice informationale.
Acesta este mediul emotional reactiv si de ganditre organizata irational- (fara conotatie peiorativa)
Este o platforma comuna existentiala, un fel de pilot automat ca sa putem dormi linistiti in calatoria noastra universala. Ce sa facem daca avem si cosmaruri in somn!? Aceste cosmaruri au o ratiune pozitiva , ne determina sa ne trezim si sa luam manșa navei in propriile maini.
Sunt unii care promoveaza fuga din lumea fizica sau corpul biologic intr-o alta dimensiune, una energetica, prin tot felul de "gauri de vierme" psihologice. Uitam ca atunci cand avem cosmaruri ne refugiem in corpul fizic biologic? Oare de ce? Nu fugim acasa din circumstantele nefavorabile din societate? Nu acasa ne simtim in siguranta sau cel mai bine? Din punctul perceptiei mele vad promisiunile unui mai bine viitor sau din alt context sau loc, ca raul binelui prezent. A Fi prezent este binele iar cel fel de prezenta este, depinde doar de atitudinea fiecaruia. Prin interpretarea prezentei lui 'acum', fiecare isi modeleaza propria realitate.
Atentia este sursa, potentialul, cel tacut . Daca ne concentram pe ce vedem cu ochii, dialogul interior inceteaza si ce vedem cu ochii si care se spune ca ne apartine, este dat original, axiona existentiala a Afiului, fiintarii. Omul nu trebuie decat sa invete sa opreasca dialogul interior dupa dorinta. Asta nu inseamna a controla gandirea sau a o nega sau anula;
Cunoastul si necunoscutul e o simpla recunoastere si nu are opus. Cand parasim casa prezentei noastre suntem in proiectiile gandirii fragmentate nu polarizate; atentia si vointa lucreaza la proiectele trecutului sau premeditarile "Altora"- esti exclus ca individualitate fiintiala si aservit acestora. Atentia neslectiva ne pastreaza "acasa" si distingem adevarul a ceea ce este si relatia acestuia cu noi insine Nu ma poate deranja ceva daca eu insusi am facut la fel; din oglinda propriilor fapte sau comportamente nu mai aleg ceva ci, daca pot imi corectez expresia prezenta prin recunoastere, iertare si emanatia intelepciunii una cu dragostea impersonala, ca sfera.. Daca cineva tipa la mine, il intreb de ce este speriat pentru ca stiu ca atunci cand sunt speriat, tip si eu la cineva, sau la dumnezeu .Daca cineva plange, recunoasc copilul din mine care plangea ori de cate ori se speria de ceva, apoi il iau in brate precum mamele noastre fac in asemenea situatii.
In prezentul atentiei noastre la ceea ce este asa cum este ne recunoastem si actionam relevant circumstantelor. Daca cineva tipa la mine si tip si eu in compensatie, este un fel de joc de pinpong fara castigator. Daca cineva plange si eu tip la el "de ce plangi?!", sunt la fel de speriat ca si el. Problema mai grea este cu revendicarile continui din partea celorlalti. Nici unul dintre cei care revendica nu intelege ca nu pot sa-i satisfac exigentele si nici ca nu avem un contract pentru asta. Explicatia de mai sus nu are valoare functionala si recunoasterea neputintei va fi taxata cu "nu vrei !". Clipa de acum este tot binele posibil si intensitatea ei va creste exponential cu atentia acordata clipei; vom plange cu toate lacrimile sau din tot sufletul vom rade in extremele clipei. Curent, vom fi prea intens atenti ca sa mai avem timp de extreme. Cand "suntem atenti", suntem tacuti launtric, fara dialog interior, adica receptivi Intentsitatea miscarii noastre in atentia prezentei are o dinamica inimaginabila, gandul se manifesta cu viteze uluitoare si energia corporala atinge starea de inexistenta psihologica a durerii sau altor afectiuni , climadependenta, poluarea electromagnetica, psihodependenta sau ideatica bolii nu mai afecteaza fiziologia si manifestarea ei corporala
. Darul atitudinii"zen" nu poate fi descris ci doar trait; este max de intensitate a trairii si dinamica a gandului, sau actiunii rationale, oportune in circumstanta luptatorului. Energia corporala poate creste sau emisia sa luminoasa se intensifica pana cand poate disparea din perceptia vizuala a cuiva fara sa fii neaparat constient de asta: "a plecat' se spune si 'a luat corpul cu el" Dar in evidenta a parasit in fapt limitele perceptiei colective, nu a plecat in alta parte, sau a parasit pamantul; Se poate intoarce in perceptia colectiva dupa dorinta intr-un loc ales sau in acelasi loc. Miscarea constiintei in "acum" prin intentie transforma propria perceptie si pe a celorlalti iar intentia este lucratorul. "Omul incepe si Dumnezeu executa"- cocreatia uniunii 'tatalui cu fiul", intimitatea existentiala a functiunilor
Nu este ceva ce fiecare nu poate sa faca, dar atitudinea hotareste cand o face sau poate.Este denumita miscarea dupa dorinta cand dorinta are sens existential nu acumulativ.
Arunca o privire si baga in seama plenitudinea si frumusetea perceptiei tale creative Saluta fiecare existenta din ea si acorda-i atentie si respect: Nevoia ta de atentie si respect va inceta. Cei care au urmarit puteri, iniduri, abilitati de manipulare a mediului, sau indivizilor le-au obtinut; dar au fost constransi sa recunoasca inutilitatea efemeritatii lor. Rutina acelor puteri i-a transformat in dependenti deplorabili de instrumentele lor psihologice si de oameni in energii amorfe. orice ritual/rutina poate concentra energia dar implica si morbiditatea prin "actiunea dupa"In timpul ritualului practicantii sunt vulnerabili dar dupa incheierea lui este bine sa-i ocolesti; ocoliti oamenii "fermecatori" ca nu cunosti intentiile lor. Daca cineva depinde de tine esti "la comanda lui" , fortele acestor rutine/ puteri sunt supuse decizie tale , cel slab, cand esti aservit inconstient, sau cel liber, cand nu esti disponibil aservirii tale. Este ceva mai deplorabil decat dependentii de puterea pe care le acorda altcineva? Politcienii de ex?? Atentia clipei de acum , prezenta ta, te pune in pozitia de a decide disponibilitatile si indisponibilitatile tale in circumstantele ei.Inteligenta pozitionarii ca miscarea disponibilitatii sau indisponibilitatii genereaza consecintele favorabile sau nefavorabile aspiratiilor tale. Si in acest caz exista "masura de aur" proportia armonica a succesiuni lor care tine de inteligenta perceptiei, intuitia sau inspiratia aspiratiilor umane atemporale din prezenta..
Ca intotdeauna nu exista un comportament optim premeditat sau fixat in norme, sabloane, ideologii sau dogme. Dar exista ca dar spre folos, bunul simt sau decenta, bunul gust sau simtul instinctiv al frumosului, intuitia miscarilor si cerintelor, inspiratia raspunsurilor originale contextului rutinei respective, inteligenta perceptiei sau 'palme peste frunte ca sa se faca lumina in constiinta ta". Daca nu respectam aceste existente din prezenta noastra atunci avem in lipsa bunului simt "eticheta ", in lipsa bunului gust avem "modele" vestimentare sau comportamentale Traim dupa modele fara sa reusim vreodata sa le copiem si ramanem mereu nemultumiti de noi si ceilalti, mereu sub tensiunea exigentei si revendicarilor absurde ale sabolanelor Opritiva din alergat si graba si constatați daca ce va lipseste acum este esential pentru existenta voastra? Va dati viata pentru a abtine ? Daca nu stiti raspunsul priviti pe cei care au obtinut ceea ce credeti ca va lipsete. Ceea ce avem ne sustine si sprijina, ceea ce nu avem ....conduce la risipa inutila.doreste-ti ceva usor fiindca este trecator. Sursa afirmatiilor mele este experienta opusa lor. Am incalcat toate directiile de actiune rationala ale instinctului copiind comportamental gandirea si faptele lumii si am cules roadele propriei irationalitati; Experienta este mult supraevaluata dar daca exista foloseste doar daca extragem samburele ei de pe tronul inimilor nostre.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu