experienta separarii

Realizam ca daca ne autoidentificam sau suntem identificati,  nu exista identificare sau identitate care sa nu fi fost deja traita sau asumata anterior de cineva ?
Nu este ca si cum ai ocupa locul cuiva, celui dintai dintre inaintasi care a facut-o? Realizam ca nu exista ceva nou in identificare si identitate fara ca aceasta  sa fie  deja consumat?. Realizam cat de periculoasa si starnitoare de conflicte si contestari este idea de identitate? Realizam ca nu exista experiente care sa nu fi fost traite deja? Realizam ca identificarea ne pozitioneaza in spatial altcuiva, in campul de influenta si putere al unui original primordial uitat? In aceste circumstante nu este folositor sa exploram si sa relevam propriei constiinte acel primordial, acel original ca sa stim “cum stam si pe ce picior dansam”, dar mai ales unde ne aflam si sa onoram gazda ca niste musafiri “bine crescuti”, respectuosi si recunoscatori? Nu ar fi firesc sa onoram locul ca pe noi insine si sa reelevam constiintei consecintele propriului comportament asupra ‘locului” abstract deocamdata? Se spune ca cine nu cunoste recunostinta si nu recunoaste meritelor altcuiva, este ca “un pamant sterp pe care oricat l-ai lucra roade nu va da”. Nu se spune ca influenta mediului, locul in care te afli, anturajului, etc.  este covarsitoare in modelarea personalitatii si individualitatilor , a destinelor si drumului in existenta? Cu alte cuvinte “locul ” ne modeleaza , “ne lucreaza” rafinandu-ne si ce fel de ‘pamant lucrat” suntem noi fara recunoastere si recunostinta, fara apreciere si respectul “ locului”, mereu mofturosi, nemultumiti si revendicativi, lacomni si nesatui de “mai mult” asemeni unui gol de neumplut orice ai face,  reactionand indiferenti de consecinte si reactionand la reactiile noastre cu aceeasi  nepasare? Trecand de la aceasta abstractizare intelectuala  la descrierea faptelor si concretul  “loculului din perceptie” in care ne aflam, vom realiza ca “abstarctul intelectual” al gandirii este in perceptia noastra sub forme cat se poate de vizibile si concrete, interactiuni si plenitudinea lor. Este ceva abstract in a afirma descriind perceptiile ca ne aflam in “Locul” din univers denumit “Pamant”, “Tera”, “Geea”, ‘Tauri”, etc,  ca Pamantul este si ne ofera toate conditiile ideale existentei noastre fara nici o ingradire, conditionare sau plata, respectand irevocabil libertatea de actiune si comportament a speciei autointitulate “Homo Sapiens” care se crede stapanul locului fara sa fie? De ce affirm ca nu este stapan al locului specia respectiva? Imaginati-va ca vine cineva la voi acasa si se autointituleaza Dumnezeu si incepe sa scoata parchetul  casa faca foc si  sa se incalzeasca desi aveti calorifere, dar caloiferele sunt necunoscute lor si au credinta dupa care actioneaza ca sa simta caldura si numai asa au constiinta faptului sau caldurii, ca doar arzand lemn se incalzesc. Imasginati-va ca apoi, fara sa va bage in seama reactiile emotionale cumva, se apuca sa demoleze casa ca sa faca ciment, beton si alte lucruri ca sa-si construiasca ei insisi o alta casa pentru ca nu le place a voastra, gazdele. Imaginati-va ca va scot florile din ghivece sa-si faca alte haine pentru ca acele oferite de voi nu mai sunt la moda dupa care trece de la flori la destramarea a tot ce gasec pentru a face  altceva mai pe placul lor. Si ca sa fie completa imaginatia, cum va veti simti cand in casa voastra vor navali alti musafiri de acelasi gen si factura sau credinta care intre timp epuizase resursele din casa vecinilor vostri si vor incepe o batalie pentru stapanire cu cei deja veniti si gazduiti de voi? Voi in respectul absolut al libertatii fiintelor, invizibila fiind nobletea si finetea voastra unor grobieni violenti si indiferenti inconstienti si odata cu ea, voi insiva invizibili lor, pentru ca  va vad doar prin filtrul propriilor conceptii slabi si naivi,prostanaci stupizi si fara reactie,  va veti parasi casa abandonand-o ? Si unde veti merge? Veti cauta un alt “Loc” unde sa o recladiti? Ce veti face cand alt “loc al vostru” nu gasiti , va veti transforma asemeni speciei care v-a alungat din locul vostru in locurile altor finite? Comic daca nu ar fi tragic si apparent fara iesire din aceasta capcana.Rational este sa va intoarceti “locul”dupa cautarile fara izbanda a altui loc liber de gazede. A intoarece locul nu a va intoarce in locul insemna al releva propriei constiinte ca ceea ce este si de drept divin. Iar am revenit la abstract; pe romaneste,  oameni intoarceti-va tarile si pamantul, parasindu-l la-ti lasat prada celor fara capatai si bun simt. Locul natal este tara si pamantul fiecaruia; este azi vreo bucatica de pamant libera de proprietari individuali sau cardasii ? Cine mai stapaneste ‘locul natal” al parintilor sai si cine il mai gestioneaza si gospodareste? Unii sapiens s-au intins mai mult decat plapuma lor si detin individual sau in gasca cardasa mai mult decat le este necesar propriilor existente si acum se omoara intre ei pentru pastrarea si conservarea dominatiilor  asupra suprafetelor, pentru intretinerea lor au nevoie de sclavi platiti; epuizarea prin consum de dragul consumului si placerii a resurselor locului ii determina sa se razboiasca pentru acapararea altor resurse , etc. Dreptul asupra pamantului si a orice altceva  este dat de cutuma inceputurilor care spune “acest pamat imi apartine pentru ca eu il lucrez “