Alimentatia este procesul schimbutilor si transformarilor la toate nivelurile fiintelor. Acest proces complex poate avea loc doar in domeniul diferentelor de stare si functiune, informatie si substanta, in sfera creatiei in care tot ce este in univers se poate percepe asa cum este ca parte-corp si functiune-informatie in intregimea continatoare.
Stabilitatea dinamicii armonice este evidenta in interactiunile dintre componentele sale pe care o denumim alimentatie si sustinere reciproca. "Viata hraneste viata" spuneau vechii vizionari si reciproca e valabila. Noi am redus fascinantul proces al intercatiunilor substantelor si informatiilor, al transformarilor implicite lui, la conceptul de mancare; cine mananca pe cine? Acest concept ingust implica psihologic ca cel care manaca ceva este privilegiat sau castigat in raport cu cel mancat, ignorand cu desavarsire reciprocitatea fenomenului alimentatiei; in acesta viziune a reciprocitatii putem spune ca cine mananca este in acelasi timp mancat. Aceasta simultaneitate se desfasoara temporal in fapte vizibile si concrete; nu este cineva care manca pe cineva care la un moment dat sa nu fie la randul sau mancat. Infasurarea in atemporalitate, a simultaneitatii reciprocitatii procesului se desfasora ca un ghem in evenimente esalonate temporal ca succesiuni care o confirma. Putem vedea cu mintea aceasta simultaneitate pornind invers, de la sirul de evenimente pe care le infasuram intr-un ghem care este insasi ideea, informatia sau ratiunea procesului, confirmata de experienta sa si relevata de claritatea interiora constiintei. Toate bune si frumoase ca acesta reciprocitate in simultaneitate a procesului alimentatiei, sustine si intareste ambii participanti la el si ii transforma calitaiv intr-o directie sau alta functie de ratiunea existentiala a procesului. Gandurile recunoscute ale unui vizionar in timp ce-si pregatea o planta ca hrana erau de recunoastere si apreciere a calitatilor si darului sau confirmand plantei ca la un moment dat o va hrani in reciprocitate cu trupul sau cu energia sa. In aceste ganduri nu era nici o urma de dihotomie a importantei mancatorului fata de cel mancat, era constiinta sustinerii reciproce simultane si temporale. Dialogul interior cu planta nu era monologul obisnuit al celui important care vorbeste singur desconsiderand mijloacele sale existentiale si care nu recunoaste altora merite, din premeditata (subinteleasa) sa superioritate si privilegiul puterii personale conjuncturale. Vizionarul stie ca circumstantele sunt fluide si dinamice in ambele sensuri. Daca percepem procesul viu al alimentatiei in univers asa cum este el, atunci realizam ca el este coordonat de fenomenul calitativ al rezonantei electromagnetice la toate nivelurile sale vibratioanale si se reverbereaza obligatoriu de la cele subtile la cele grosiere si viceversa intr-o curgere continua autocorectoare prin consecintele transformarilor produse. Astfel orice energie si substanta adusa intr-un sistem prin acest proces are " locul sau rezonator" sau organul in care functiunea sau informatia sa isi gaseste ratiunea sa existentiala, utilitatea. Ce se intampla daca 'ajunge ' in alta parte"? Evident ca nu-si gaseste "locul", perturba atat prin faptul ca este in plus locul unde se afla, cat si prin lipsa locul unde ar fi trebuit sa fie. Aceasta evidenta a generat 'indicatia pretioasa "a omului potrivit la locul potrivit", sau " in locul si momentul nepotrivit", situatii cu consecinte complet diferite pentru respectivul si locul unde se afla. Se vorbeste de "locul rau" si evident ca nu exista asa ceva dar vrea sa atentioneze nepotrivirea sau lipsa rezonantei care a generat accidente, crime, talharii etc, din partea celor care cred ca ei "manaca" pe cei slabi si inferiori lor ('pestele mare manaca pe cel mic"; dar dupa cum evident este sfarseste ca hrana unuia mai mare sau a mai multor pesti mici). Cum putem ajunge in astfel de "locuri"? Intotdeauna sunt doua variante, prima este lipsa atentiei sau prezentei care te pune in rolul de vanat sau, propria rezonanta nerecunoscuta, asemanarea ta cu locul si rutina lacomiei sale, propria lacomie.Lacomia transforma vanatorul in vanat. Lacomia controlului si dominatiei aproapelui (mancatul subtil) starneste conflictul, lupta pentru pastrarea integritatii personale si libertatii esentiale; conflictul eminamente violent produce neatentie sau neprezenta in percetie a circumstantelor in completitudinea elementelor si miscarilor sale, neatentia te transforma in vanat pentru cel care a instrumentat circumstanta respectiva asemanator faptului in care se pun capcane pentru aminale, sau se sapa gropi pentru tigri. Neatentia sau concentrarea atentiei pe un singur element sau actiune, in cazul general, dominatia si controlul situatiei si apropelelui, este o capcana asemenea gropilor sapate in care sa cada tigri ca sa fie omorati si jupuiti apoi. Atentia distributiva este o imprastiere a atentiei cu acelasi scop, controlul situatiei si a variabilelor sale din care sa selectam scopul sau tinta. Daca observati ce greu se pot lua decizii datorita multiplelor variante si variabilelor lor si astfel 'ratam' actiunea punctuala care ne impinge inaite.Asa s-a nascut oportunistul, cel care reuseste sa vada telul sau ca directie si actiune punctuala inaintea celorlalti.dar dupa cum desfasurarea temporala ne arata toti vanatorii de oportunitati sau chilipiruri esueza in final, nu poate sustine efortul la nesfarsit si se arunca de la balcon. Atentia in stare naturala este neselectiva, nici concentrata nici distributiva, eate atentia, este claritate interioara. Ca o apa linistita reflecta constiintei o imagine completa si nefragmentata si ceea ce este si mai miraculos reflecta relatia ta cu perceptia. In orice situatie relatia te implica in actiune si daca actiunea perceputa prin simturi este in dezacord cu propria existenta sau aspiratii in existenta atunci esti liberi sa o transformi, sau sa o schimbi doar formal. In acesta actiune a ta nu exista oponent si conditionari ale vreunei exigente straine de tne insuti. Este greu de recunoscut ca nu poti schimba sau domina vreo circumstanta sau element prezent al ei, nici pe altcineva, ca singura libertate de actiune este asupra ta si pe tine insuti, ca acesta actiune asupra ta, miscare in constiinta ta, in relatia ta, in circumstanta ta nu are opus si ca perceptia o reflecta perfect simetric si conform transformarii tale, simultan cu ea, fara timp.Aceasta transformare sau schimbare a ta, fiind simultana cu reflecsia sa in perceptie nu este senzorial perceputa, este in afara timpului dar se va desfasura in timp ca evenimente. Evenimentele proprii recunoscute ca si consecinte ale prezentei tale si calitatii ei vor constitui repere ale propriei miscari in existenta. Reciprocitatea alimentatiei ne responsabilizeaza si genereaza analiza aspiratiilor dorintelor, telurilor noastre, apoi a ceea ce si cat "bagam in gura", pentru ca notiunile enumerate neexhaustiv mai inainte sunt alimente pe diferite niveluri ale propriei fiinte. hranindu-ne hranim in acelasi timp si ce hranim "devenim' circumstantial. Cei care se hranesc cu teama speriind, amenintand pe ceilalti isi vor diminua fiinta energetica la nivelul energiilor amorfe magnetoelectrice si existenta biologica la nivelul robotilor biologici dependenti si conditionati de programe straine de natura lor originala si imanenta, stari diminuative din care in mod normal singuri nu mai pot iesi. Cei care se hranesc cu sentimentele inutilitatii si insuficientei propriei fiinte vor hrani aceste stari hipnotice si vor sfarsi prin a-si abandona existenta biologica in creatie dar numai in perceptia inconjuratorului caci in propria perceptie vor trai ca sentimente si vor intari celorlalti credinta in ele ca si realitate personala. Explorarea universului launtri al simtamintelor si sentimentelor ,al emotiilor si senzatiilor exploreaza propria istorie genealogica , sau informatiile genetice cu care s-au identificat pe parcursul existentei biologice.Golirea memoriei de depozitele conceptuale ale trecutului implica si golirea sufletului de pacatele si resentimentele inaintasilor , strabunilor, eliberandu-i si pe acestia din propriile capcane in care se complac prin starea hipnotica a unei credinte false generate de identificare cu falsul calomnios.SE spune ca "lupta este a lui Dumnezeu" nu a ta pentru ca doar el are claritate interioara in universul interior pe care perceptia il reflecta. Cand se vorbeste de unicul fiu de spirit unic, se inceaca a comunica percetia sursei unice, a adevarului a ceea ce este, "acel punct de nemiscare mai marunt ca spuma marii.... " caruia Aristotel ii spunea "miscatorul nemiscat", punctul de refexie a intregii creatii prima celula vie sau spirit viu, sau Crist, ("samanta de Dumnezeu cat bobul de mustar") care s-a multiplicat si diversificat formal ca functiuni si ai carei 'copii" , celule corpului nostru, pastreaza aceleasi calitati si atribute ale viului sau si pentru care conceptiile dihotomice si antagoniste de muritor-nemuritor, eternitate si timp, sunt complet irelevante ratiunii sale existentiale de necontestat. constiinta corpului este constienta fiecarei celule in parte si conceptele de muritor-nemuritor sunt reflectate de acestea ca sa se vada ca ceea ce sunt, procesele degradatoare, ruinatoare a intregimii lor si fiecarei in parte.In A.D,N. ele sunt gasite sub denumirea de pseudoadn si au functiunea doar sa stimuleze permanent adn-ul functional sau fiziologia armonica a corpului biologic Potentialul complet al adn-ului este necunoscut sau in subspatiul si sub perceptia noastra sau perceptia inteligenta. Rolul sau functiunea intelectului care reflecta partea rationala a constientei fiecaruia , ca procent infim in totalitatea constiintei nu este de a controla existenta si viata ci de a medita si curatii campul existential interior si prin reflecsie social, de excese sau erori, de irational (minciuni) de intunericul in care ne hranim cu si hranim monstri inchipuiti ai fricilor noastre de viata si existenta. teama are o singura sursa , viata, ne e teama de viata, de noi insine asa cum suntem in spiritul unic pentru ca ne-am identificat cu falsul informational , fals caracterizat prin rigiditatea sa sau lipsa de libertate de miscare. Minciuna este intotdeauna aceeasi, teama la fel, vinovatia la fel. Aceste forme gand la a caror reactie din partea noastra au drept consecinte senzatiile respective trebuiesc vazute ca repere in loc de cauze sau structuri existentiale, ca repere a greselilor sau exceselor ce trebuiesc autocorectate. Vigilenta este starea de autocorectie care implica actiune imediata, urgenta sau intensitate in actiune, atentia in functiunea ei naturala ca ratiune existentiala si esenta fiintiala, sistemul imunitar atotputernic din biologia umana.. Creatia este perfecta si de asta se spune ca perfectiunea nu poate fi facuta si perfectionismul este directia fara efect concret , haina frumoasa si transparenta a ipocriziei 'maimultului supravietuind". Omul functioneaza perfect in creatie dar sub influente hipnotice aflat din neatentie sau din obsesii, este necesar sa se nasca a doua oara , sa revina la ceea ce el este ca imanenta in univers, la sursa si fata sa . Alimentatia constienta de ceea ce ea este, este "ingerul pazitor" si garantul armoniei corporale denumite sanatate. Am observat cum reducerea alimentatiei naturale ca proces la conceptul de "mancare" face inutile orice eforturi in domeniul conceptual al mancarii sanatoase invedrea insanatosirii. Nu poti de "la coada sa conduci capul", oricat de stiintific dramuita si calculata caloric, sau cantitativ si ca specificatie de varietati, targhetul nu poate fi atins , de la cap mereu vine la vale informatia stanca sau credinta bolii, ideea falsa despre tine insuti cu care-ti hranesti orgoliul maretiei plangacioase si cersatoare, revendicative. Haina cea mai subtila a orgoliosului sau stupidului nu este ingamfarea sau lauda de sine care pute, ci plansul de mila care indupleca alt stupid sa-i faca pe plac. Sub imaginea de neputincios si suferind se ascunde ferocele devorator de inimi pe care-l puteti vedea doar dupa ce va mancat, ca doar atunci iti arata el cine a fost mai mare si mai tare, ce crdeai tu ! Imaginea asta vazuta in fime in care inaintea loviturii de gratie flagelatorul trebuia sa-si decline adevarata identitate ca sa stie victima de cine a fost devorata este elocventa manifestare a orgoliosului perfid, milog si plangacios. Daca suntem"Unicul" evident ca alimentatia noastra rezonanta este unica, radiatia universala a iubirii, iubirea care radiaza din noi, marea lumina din faptele noastre ce incalzeste intreg universul. Ce daca este impersonala si naturala nefacuta de maini omenesti sau dorintele lipsei, noi o personalizam si inviem in structura biologica planetara si durata timpului petrecut in acesta existenta in desert este direct proportionala cu masura intensitatii radiatiei ei prin fiecare.
Stabilitatea dinamicii armonice este evidenta in interactiunile dintre componentele sale pe care o denumim alimentatie si sustinere reciproca. "Viata hraneste viata" spuneau vechii vizionari si reciproca e valabila. Noi am redus fascinantul proces al intercatiunilor substantelor si informatiilor, al transformarilor implicite lui, la conceptul de mancare; cine mananca pe cine? Acest concept ingust implica psihologic ca cel care manaca ceva este privilegiat sau castigat in raport cu cel mancat, ignorand cu desavarsire reciprocitatea fenomenului alimentatiei; in acesta viziune a reciprocitatii putem spune ca cine mananca este in acelasi timp mancat. Aceasta simultaneitate se desfasoara temporal in fapte vizibile si concrete; nu este cineva care manca pe cineva care la un moment dat sa nu fie la randul sau mancat. Infasurarea in atemporalitate, a simultaneitatii reciprocitatii procesului se desfasora ca un ghem in evenimente esalonate temporal ca succesiuni care o confirma. Putem vedea cu mintea aceasta simultaneitate pornind invers, de la sirul de evenimente pe care le infasuram intr-un ghem care este insasi ideea, informatia sau ratiunea procesului, confirmata de experienta sa si relevata de claritatea interiora constiintei. Toate bune si frumoase ca acesta reciprocitate in simultaneitate a procesului alimentatiei, sustine si intareste ambii participanti la el si ii transforma calitaiv intr-o directie sau alta functie de ratiunea existentiala a procesului. Gandurile recunoscute ale unui vizionar in timp ce-si pregatea o planta ca hrana erau de recunoastere si apreciere a calitatilor si darului sau confirmand plantei ca la un moment dat o va hrani in reciprocitate cu trupul sau cu energia sa. In aceste ganduri nu era nici o urma de dihotomie a importantei mancatorului fata de cel mancat, era constiinta sustinerii reciproce simultane si temporale. Dialogul interior cu planta nu era monologul obisnuit al celui important care vorbeste singur desconsiderand mijloacele sale existentiale si care nu recunoaste altora merite, din premeditata (subinteleasa) sa superioritate si privilegiul puterii personale conjuncturale. Vizionarul stie ca circumstantele sunt fluide si dinamice in ambele sensuri. Daca percepem procesul viu al alimentatiei in univers asa cum este el, atunci realizam ca el este coordonat de fenomenul calitativ al rezonantei electromagnetice la toate nivelurile sale vibratioanale si se reverbereaza obligatoriu de la cele subtile la cele grosiere si viceversa intr-o curgere continua autocorectoare prin consecintele transformarilor produse. Astfel orice energie si substanta adusa intr-un sistem prin acest proces are " locul sau rezonator" sau organul in care functiunea sau informatia sa isi gaseste ratiunea sa existentiala, utilitatea. Ce se intampla daca 'ajunge ' in alta parte"? Evident ca nu-si gaseste "locul", perturba atat prin faptul ca este in plus locul unde se afla, cat si prin lipsa locul unde ar fi trebuit sa fie. Aceasta evidenta a generat 'indicatia pretioasa "a omului potrivit la locul potrivit", sau " in locul si momentul nepotrivit", situatii cu consecinte complet diferite pentru respectivul si locul unde se afla. Se vorbeste de "locul rau" si evident ca nu exista asa ceva dar vrea sa atentioneze nepotrivirea sau lipsa rezonantei care a generat accidente, crime, talharii etc, din partea celor care cred ca ei "manaca" pe cei slabi si inferiori lor ('pestele mare manaca pe cel mic"; dar dupa cum evident este sfarseste ca hrana unuia mai mare sau a mai multor pesti mici). Cum putem ajunge in astfel de "locuri"? Intotdeauna sunt doua variante, prima este lipsa atentiei sau prezentei care te pune in rolul de vanat sau, propria rezonanta nerecunoscuta, asemanarea ta cu locul si rutina lacomiei sale, propria lacomie.Lacomia transforma vanatorul in vanat. Lacomia controlului si dominatiei aproapelui (mancatul subtil) starneste conflictul, lupta pentru pastrarea integritatii personale si libertatii esentiale; conflictul eminamente violent produce neatentie sau neprezenta in percetie a circumstantelor in completitudinea elementelor si miscarilor sale, neatentia te transforma in vanat pentru cel care a instrumentat circumstanta respectiva asemanator faptului in care se pun capcane pentru aminale, sau se sapa gropi pentru tigri. Neatentia sau concentrarea atentiei pe un singur element sau actiune, in cazul general, dominatia si controlul situatiei si apropelelui, este o capcana asemenea gropilor sapate in care sa cada tigri ca sa fie omorati si jupuiti apoi. Atentia distributiva este o imprastiere a atentiei cu acelasi scop, controlul situatiei si a variabilelor sale din care sa selectam scopul sau tinta. Daca observati ce greu se pot lua decizii datorita multiplelor variante si variabilelor lor si astfel 'ratam' actiunea punctuala care ne impinge inaite.Asa s-a nascut oportunistul, cel care reuseste sa vada telul sau ca directie si actiune punctuala inaintea celorlalti.dar dupa cum desfasurarea temporala ne arata toti vanatorii de oportunitati sau chilipiruri esueza in final, nu poate sustine efortul la nesfarsit si se arunca de la balcon. Atentia in stare naturala este neselectiva, nici concentrata nici distributiva, eate atentia, este claritate interioara. Ca o apa linistita reflecta constiintei o imagine completa si nefragmentata si ceea ce este si mai miraculos reflecta relatia ta cu perceptia. In orice situatie relatia te implica in actiune si daca actiunea perceputa prin simturi este in dezacord cu propria existenta sau aspiratii in existenta atunci esti liberi sa o transformi, sau sa o schimbi doar formal. In acesta actiune a ta nu exista oponent si conditionari ale vreunei exigente straine de tne insuti. Este greu de recunoscut ca nu poti schimba sau domina vreo circumstanta sau element prezent al ei, nici pe altcineva, ca singura libertate de actiune este asupra ta si pe tine insuti, ca acesta actiune asupra ta, miscare in constiinta ta, in relatia ta, in circumstanta ta nu are opus si ca perceptia o reflecta perfect simetric si conform transformarii tale, simultan cu ea, fara timp.Aceasta transformare sau schimbare a ta, fiind simultana cu reflecsia sa in perceptie nu este senzorial perceputa, este in afara timpului dar se va desfasura in timp ca evenimente. Evenimentele proprii recunoscute ca si consecinte ale prezentei tale si calitatii ei vor constitui repere ale propriei miscari in existenta. Reciprocitatea alimentatiei ne responsabilizeaza si genereaza analiza aspiratiilor dorintelor, telurilor noastre, apoi a ceea ce si cat "bagam in gura", pentru ca notiunile enumerate neexhaustiv mai inainte sunt alimente pe diferite niveluri ale propriei fiinte. hranindu-ne hranim in acelasi timp si ce hranim "devenim' circumstantial. Cei care se hranesc cu teama speriind, amenintand pe ceilalti isi vor diminua fiinta energetica la nivelul energiilor amorfe magnetoelectrice si existenta biologica la nivelul robotilor biologici dependenti si conditionati de programe straine de natura lor originala si imanenta, stari diminuative din care in mod normal singuri nu mai pot iesi. Cei care se hranesc cu sentimentele inutilitatii si insuficientei propriei fiinte vor hrani aceste stari hipnotice si vor sfarsi prin a-si abandona existenta biologica in creatie dar numai in perceptia inconjuratorului caci in propria perceptie vor trai ca sentimente si vor intari celorlalti credinta in ele ca si realitate personala. Explorarea universului launtri al simtamintelor si sentimentelor ,al emotiilor si senzatiilor exploreaza propria istorie genealogica , sau informatiile genetice cu care s-au identificat pe parcursul existentei biologice.Golirea memoriei de depozitele conceptuale ale trecutului implica si golirea sufletului de pacatele si resentimentele inaintasilor , strabunilor, eliberandu-i si pe acestia din propriile capcane in care se complac prin starea hipnotica a unei credinte false generate de identificare cu falsul calomnios.SE spune ca "lupta este a lui Dumnezeu" nu a ta pentru ca doar el are claritate interioara in universul interior pe care perceptia il reflecta. Cand se vorbeste de unicul fiu de spirit unic, se inceaca a comunica percetia sursei unice, a adevarului a ceea ce este, "acel punct de nemiscare mai marunt ca spuma marii.... " caruia Aristotel ii spunea "miscatorul nemiscat", punctul de refexie a intregii creatii prima celula vie sau spirit viu, sau Crist, ("samanta de Dumnezeu cat bobul de mustar") care s-a multiplicat si diversificat formal ca functiuni si ai carei 'copii" , celule corpului nostru, pastreaza aceleasi calitati si atribute ale viului sau si pentru care conceptiile dihotomice si antagoniste de muritor-nemuritor, eternitate si timp, sunt complet irelevante ratiunii sale existentiale de necontestat. constiinta corpului este constienta fiecarei celule in parte si conceptele de muritor-nemuritor sunt reflectate de acestea ca sa se vada ca ceea ce sunt, procesele degradatoare, ruinatoare a intregimii lor si fiecarei in parte.In A.D,N. ele sunt gasite sub denumirea de pseudoadn si au functiunea doar sa stimuleze permanent adn-ul functional sau fiziologia armonica a corpului biologic Potentialul complet al adn-ului este necunoscut sau in subspatiul si sub perceptia noastra sau perceptia inteligenta. Rolul sau functiunea intelectului care reflecta partea rationala a constientei fiecaruia , ca procent infim in totalitatea constiintei nu este de a controla existenta si viata ci de a medita si curatii campul existential interior si prin reflecsie social, de excese sau erori, de irational (minciuni) de intunericul in care ne hranim cu si hranim monstri inchipuiti ai fricilor noastre de viata si existenta. teama are o singura sursa , viata, ne e teama de viata, de noi insine asa cum suntem in spiritul unic pentru ca ne-am identificat cu falsul informational , fals caracterizat prin rigiditatea sa sau lipsa de libertate de miscare. Minciuna este intotdeauna aceeasi, teama la fel, vinovatia la fel. Aceste forme gand la a caror reactie din partea noastra au drept consecinte senzatiile respective trebuiesc vazute ca repere in loc de cauze sau structuri existentiale, ca repere a greselilor sau exceselor ce trebuiesc autocorectate. Vigilenta este starea de autocorectie care implica actiune imediata, urgenta sau intensitate in actiune, atentia in functiunea ei naturala ca ratiune existentiala si esenta fiintiala, sistemul imunitar atotputernic din biologia umana.. Creatia este perfecta si de asta se spune ca perfectiunea nu poate fi facuta si perfectionismul este directia fara efect concret , haina frumoasa si transparenta a ipocriziei 'maimultului supravietuind". Omul functioneaza perfect in creatie dar sub influente hipnotice aflat din neatentie sau din obsesii, este necesar sa se nasca a doua oara , sa revina la ceea ce el este ca imanenta in univers, la sursa si fata sa . Alimentatia constienta de ceea ce ea este, este "ingerul pazitor" si garantul armoniei corporale denumite sanatate. Am observat cum reducerea alimentatiei naturale ca proces la conceptul de "mancare" face inutile orice eforturi in domeniul conceptual al mancarii sanatoase invedrea insanatosirii. Nu poti de "la coada sa conduci capul", oricat de stiintific dramuita si calculata caloric, sau cantitativ si ca specificatie de varietati, targhetul nu poate fi atins , de la cap mereu vine la vale informatia stanca sau credinta bolii, ideea falsa despre tine insuti cu care-ti hranesti orgoliul maretiei plangacioase si cersatoare, revendicative. Haina cea mai subtila a orgoliosului sau stupidului nu este ingamfarea sau lauda de sine care pute, ci plansul de mila care indupleca alt stupid sa-i faca pe plac. Sub imaginea de neputincios si suferind se ascunde ferocele devorator de inimi pe care-l puteti vedea doar dupa ce va mancat, ca doar atunci iti arata el cine a fost mai mare si mai tare, ce crdeai tu ! Imaginea asta vazuta in fime in care inaintea loviturii de gratie flagelatorul trebuia sa-si decline adevarata identitate ca sa stie victima de cine a fost devorata este elocventa manifestare a orgoliosului perfid, milog si plangacios. Daca suntem"Unicul" evident ca alimentatia noastra rezonanta este unica, radiatia universala a iubirii, iubirea care radiaza din noi, marea lumina din faptele noastre ce incalzeste intreg universul. Ce daca este impersonala si naturala nefacuta de maini omenesti sau dorintele lipsei, noi o personalizam si inviem in structura biologica planetara si durata timpului petrecut in acesta existenta in desert este direct proportionala cu masura intensitatii radiatiei ei prin fiecare.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu