celor ce au li se va mai da, celor ce nu au li se va lua si ceea ce au

Este un paradox sau este ratiunea existentei noastre?
Evident ca cei ce nu au, cer, iar cei ce au, cer si mai mult; cu alte cuvinte nu au nici ei indeajuns. Astfel si cei care nu au si cei care au , in fapt nu au indeajuns, vor mai mult. “Mai mult” este proiectia insuficientului. Ca atare este evident ca in constienta noastra “insuficienta” propriei personae si a propriilor mijloace este samanta omenirii din moment ce acesta constienta de sine este sursa tuturor activitatilor desfasurate. Mai frumosi, mai sanatosi si mai bogati , intr-un cuvant, mai puternici este sensul urmarit in tot ceea ce facem. Daca ne-am nascut urati (de la ura), bolnavi si saraci, medicina estetica, alopata si afacerile ne promit ca ne vor face frumosi si sanatosi si bogati. Ce nu a reusit Dumnezeu sa creeze, vor reusi meseriile invatate. Dar oricat de mult se straduiesc meserisii, “mai mult-ul” nu au rezolvat. Este “o incremenire” intr-o directie si proiect gresit, este o falsa problema din moment ce nu are rezolvare cu toate eforturile incredibile depuse de omenire. Problemele psihologice nu au rezolvare din simplul motiv ca lucrand la ele le amplifici, le intaresti. Adevaratele probleme daca lucrezi la ele au rezolvare si sunt rezolvate. Nu vei reusi niciodata sa te faci “mai frumos” fara sa te uratesti in ultima instanta si aceasta situatie este firesca pentru ca psihologic iti urasti forma sau aspectul si asta este actuinea ta psihologica ca urmare psihologic te vei simti si mai urat si mai nemultumit de aspectul propriu (M. Jackson). Acum putem percepe ca este la fel de firesc ca cel ce nu are sa piarda si ce are, actiunea lui psihologica este nevoia si acesta se amplifica, amplificarea nevoi se realizeaza prin pierderea frumusetii, sanatatii si bogatiei vietii si mijloacelor existentiale. Toti mor (parasesc existenta personala) saraci, pierd tot murind. Saracirea este simultana cu moartea si acesta coincidenta ar fi bine sa ne dea de gandit. A lasa mostenire cuiva nu poate incanta pe cineva care realizeaza ca in fapt si mostenitorul va pierde ca si el, si mostenitorul mostenitorului la fel, etc; in final cui va lasa sau unde va ajunge mostenirea lui? A lasa mostenire este a lasa o pvara nerezolvata de tine insuti urmasilor si urmasilor tai, povara saraciei si luptei cu ea. Saracia este izvorul bogatiei si mostenirilor din moment ce teama de saracie este sursa sau samanta acumularii de averi si mosteniri. De ce te temi nu scapi! Am relevant comediile psihologice fara rezolvare care domina constiintele. Sentimentul saraciei si insuficientei ca actiune si efect este imboldul omenirii iar societatea, constructia sa. Putin magulitor dar greu de contestat in sinceritate si claritate, emotional si intellectual. Insuficenta fiintei si mijloacelor sale este inductia hiponotica care domina omenirea si care genereaza obsesia “mai multului”. Cand cunosti obsesia sau ambitia cuiva poti sa-l manipulezi dupa bunul plac, si acesta este ratiunea existentei acestei obsesii, controlul si conducerea intregii activitati a omenirii. “Painea si circul” amortesc corpul si mintea, (intentia si atentia), anesteziaza constiintele, resentimentul insuficientei detroneaza adevarul. “Mai mult-ul” este dusmanul “multului”. Cand constiinta se trezeste sau dezmorteste decopera ca are intotdeauna ‘mai mult decat a avut vreodata nevoie si necesar. “Dumnezeu iti da, dar nu iti baga in traista”, adica daruieste far sa impuna darul cu de-a sila, nu violeaza. Dragostea cu de-a sila este denumita viol. “A face” pe cineva sa te iubeasca insemna a-l viola, a-i viola libertatea, iubirea. Dupa cum vedem se intampla ce “gandim” in inima noastra nicidecum in creierul nostrum si inima “gandeste” in sentimente; nicidecum in concepte sau idei despre. Daca nu este sentiment, ideea e goala de continut, este un ambalaj mort fara viata, fara energie, o utopie sau minciuna. Politicienii doar promit pentru ca sunt goi de sentimente si plini de resentimente. Realizarile lor sunt numai si numai rezultatul propriilor resentimente, si resentimentul populatiei fata de ei este doar o reflectare a activitatii lor. Politica resentimentelor genereaza resentimente si saracie. Naivii anesteziati de spectacolele conflictelor si promisunea painii pot astepta ca la ‘pastele cailor” sa se infaptuiasca ceva si pentru ei. Saracia de idei este sursa saraciei de proiecte, sursa repetitiei acelorasi promisiuni, a acelorasi neimpliniri iar implicarea in societate a multimii este blocata de saracia lor. Toti cunosc foarte bine “cum ar trebui”, “ ce nu este bine”, dar actiunile acestei cunoasteri teoretice si utopice sunt goale de continut, de sentiment, de energie, in inima lor sunt goi, iar acest “gol” este umplut de resentimente, “nimicul” cautat este in ochii lor.”Nu mai deveniti nimic” Nimicul este resentiment si irationalitate, moartea ratiunii de a fi care naste monstrii din filmele de groaza. Placerea groazei si piata filmelor de groza si pornografia groazei, ne da de gol ipocrizia. Justitia divina nu poate fi inselata motiv pentru care “am facut” o justitie a inselaciunilor, autoinselarea. Numai dreptate exista, numai Dumnezeu exista! Dumnezeul dreptatii este Dumnezeul existentei, existenta este dreapta. Nu jigniti cu mila voastra dreptatea milogilor. Nu intentionez sa ma intelegeti, ci sa va inteleg, nu intentionez sa primesc, ci sa daruiesc, nu intentionez sa generez sperante ci sa actionez. Universul este invizibil si unic. Fiecare avem propriul spatiu de iubire, de existenta in acest spatiu infinit de frumusete si puritate, claritate. Ne-am ratacit de propriul spatiu existential, nu este nici o problema, exista, in El suntem.