Incheiam postarea anterioara cu mirarea , as accentua spunand consternarea, pe care ciudatenia faptului ca omului ii este dat apriori a fi considerat la nastere nestiutor si incapabil sa se cunoasca, o produce.
Aceasta consideratie exterioara este insusita si urmata , fara gandire critica, ca regula corporatiei ignorantei. Comportamentul parintilor este la fel de ciudat cu propriii copii: scalambaieli, giugiuleli, gesticulatiile comice de tipul celor ce nu cunosc exprimarea prin limbajul semnelor destinat nevorbitorilor, priviri extrem de afectuoase justificate dor de mila si compasiunea firesca in fata cuiva neputincios, incomplet si ignorant din perceptia apropiatului. Ca sa nu mai accentuez comportamentul estrem de tiranic la adresa copiilor, doar enumar din arsenalul comportamentului parintesc: copii sunt fortati sa faca tot felul de lucruri si sa suporte tot felul de situatii, sa manipuleze tot felul de obiecte neconforme cu natura lor pentru a li se distrage atentia , etc , etc. In aceste "conditii" primare cu care se intalneste un nou nascut, ce se imprima subconstient si ce modele despre lume se percep? Psihologii cauta sursa comportamentelor deviante ale indivizilor in societate in circumstantele impactulului emotional generat si inregistrat inconstient de relationarea cu parintii, in comportamentul parintesc.
Este oare evidenta si unanim acceptat de oficialitatile care cenzureaza cunoasterea considerata convenabila si rezonabila propriilor interese (nu ma refer la criteriile de validitate ale cercetatorilor stiintifici, ci la cenzorii nevazuti ai opiniei publice oficiale si reglementatoare de comportamente colective), ideea conform careia omul este corporalizarea intregii cunoasteri universale a viului , corpul constiintei universlui, afiul imensitatii eternului prezent? Constiinta imensitatii inconjuratoare da valoare inestimabila unui fir de praf dar,..., omului ii este aprioric dat sa se considere incomplet, chiar rau si autodistructiv, "viermele pacatos" sau " o copie plina de erorile copiatorului"?
Libertatea nu este o idee si asta este prima ei problema- nu poate fi gandita.
Dupa cum stim cu totii, oamenii cand revendica libertatea o fac prin revolta si distrugerea a ceea ce considera ca o ingradeste. Multe revolte ,revolutii si razboaie, multe conflicte interpersionale , insa simtamantul libertatii pare a fi o himera in desertul himerelor gandite. E firesc, daca dorim sa obtinem libertate prin conflict, revolta, razboi, distrugere in mai toate cazurile, samanta libertatii obtinute prin aceste mijloace este simtamantul nelibertatii, ingradirii, controlului exterior. Daca asta este samanta , sursa actiunilor ce dorim a ne conduce la libertate , atunci, arborele crescut din ea este cel al dominatiei si controlului aproapelui (asa cum din copilarie ni s-a facut si indus a fi corect sa facem - dragostea cu dea sila, sau violul psihologic)
Libertatea nu este O Idee - daca ar fi, ar avea toata lumea. Daca dorim s-o descriem ideatic nu facem decat sa o ascundem. Putem gandi ceea ce nu este libertate pentru ca, ceea ce nu este libertate este constructiile gandirii despre care nu sunt si nu pot fi adevarul faptului in sine..
Libertatea ca sunet si semnificatie putem intelege ca POTENTIAL uman. Energia potentiala se poate intelege doar prin exprimarile sau cinetica ce are drept sursa potentialul respectiv. gandul este rational in domeniul explorarii nu al adevarului a ceea ce este asa cum este .Evident nu instrumentul este vinovat, nu putem invinovatii rationali fiind, gandirea ci, modalitatile in care a fost modelata arbitrar si interesat energia gandului uman.
Energia potentiala este invizibilul, magicul, nedenumitul, sublimul, unic, etc. Vedem ca stiinta actuala nu poate lucra cu unica forta , nu poate nici determina matematic potentialul unicului, intregimii naturale in acord cu ea insasi, iar daca ar face-o ar trebui sa-si declare falsitatea, ignoranta academica. Nici nu este necesar sa o luam de la zero, de unde ne aflam deja. Daca nu plecam, vom percepe locul in care ne aflam ca "nimic' datorita distrugerilor globalizate ale ignorantei, daca tot ne pasioneaza globalizarea ca model social si economic unic- comunism globalizat denumit democratia controlului si dirijizmului exacerbat obtinut prin expansiunea deseurilor de la sursa lor si manipularea lor in campul curat al inocentei noilor nascuti.
Ca sa percepem potentialul , recunoastem manifestarea lui, recunoasterea simtamantui libertate. Nu putem "sa-l facem" si nici nu trebuie facut -exista; suntem IN libertate.
Libertatea in iubire din iubire se naste si nu mai cautati in alta parte . Daca nu e, asta e ceea ce este, o perceptie incompleta, concentrata pe himerele nevoilor.
Este folositor sa recunoastem manifestarile libertatii; Un om liber nu este enervat sau speriat de manifestarile nefericirii, urii, etc, cunoscute sub denumirea de manifestarile "intunericului/inconstiintei/irationalului. Asculta fara sa conteste ceea ce este evident, merge mereu tot mai in adanc explorand imreuna cu semenul potentialele esente ale acestuia, necunoscute inca lui insusi. Inteligenta nu este suparata, sau enervata, revoltata de prostie, sau in razboi- astea fac diferenta dintre cele doua manifestari; inteligenta nu pedepseste prostia caci , prostia este ea insasi o pedeapsa.
Dar cel mai dificil este sa percepem existenta potentialului uman libertate cand acesta este confundat sau gresit interpretat. Cea mai frecventa confundare a libertatii este cu arbitrarul si bunul plac al comoditatilor si mediocritatilor . Daca intrebam ce inseamna a fi liber , oricine stie: "sa pot sa fac tot ce vreau eu si ce-mi place mie"- dar exact asta face fiecare!!! Nu poti sa faci ce nu vrei si nici ce nu iti place!!! Este evident necesar sa se exploreze in adanc vointa si placerea. Ori vointa individului este furata si folosita in directiile neplacerilor si nevrerilor lui, ori el nu-si aminteste, sau nu percepe, acordul dat in mod curent acestor directii prin acceptarea rutinii lor, cunoscutele lui obisnuinte. Insa, oricare ar fi obisnuintele respective, ele au fost cu multa munca si cheltuiala educatiei insusite. NU exista situatia in care, - teoretic sa faci ceva si practic sa faci altceva- Ceea ce faci este teoria acceptata, insusita., practicata. Asa cum odata semnat un contract, el dupa aceea devine constrangator, tot asa , in nevazut, in magic, odata acceptata o idee despre tine , ea devine constrangerea ta curenta.
Aceasta consideratie exterioara este insusita si urmata , fara gandire critica, ca regula corporatiei ignorantei. Comportamentul parintilor este la fel de ciudat cu propriii copii: scalambaieli, giugiuleli, gesticulatiile comice de tipul celor ce nu cunosc exprimarea prin limbajul semnelor destinat nevorbitorilor, priviri extrem de afectuoase justificate dor de mila si compasiunea firesca in fata cuiva neputincios, incomplet si ignorant din perceptia apropiatului. Ca sa nu mai accentuez comportamentul estrem de tiranic la adresa copiilor, doar enumar din arsenalul comportamentului parintesc: copii sunt fortati sa faca tot felul de lucruri si sa suporte tot felul de situatii, sa manipuleze tot felul de obiecte neconforme cu natura lor pentru a li se distrage atentia , etc , etc. In aceste "conditii" primare cu care se intalneste un nou nascut, ce se imprima subconstient si ce modele despre lume se percep? Psihologii cauta sursa comportamentelor deviante ale indivizilor in societate in circumstantele impactulului emotional generat si inregistrat inconstient de relationarea cu parintii, in comportamentul parintesc.
Este oare evidenta si unanim acceptat de oficialitatile care cenzureaza cunoasterea considerata convenabila si rezonabila propriilor interese (nu ma refer la criteriile de validitate ale cercetatorilor stiintifici, ci la cenzorii nevazuti ai opiniei publice oficiale si reglementatoare de comportamente colective), ideea conform careia omul este corporalizarea intregii cunoasteri universale a viului , corpul constiintei universlui, afiul imensitatii eternului prezent? Constiinta imensitatii inconjuratoare da valoare inestimabila unui fir de praf dar,..., omului ii este aprioric dat sa se considere incomplet, chiar rau si autodistructiv, "viermele pacatos" sau " o copie plina de erorile copiatorului"?
Libertatea nu este o idee si asta este prima ei problema- nu poate fi gandita.
Dupa cum stim cu totii, oamenii cand revendica libertatea o fac prin revolta si distrugerea a ceea ce considera ca o ingradeste. Multe revolte ,revolutii si razboaie, multe conflicte interpersionale , insa simtamantul libertatii pare a fi o himera in desertul himerelor gandite. E firesc, daca dorim sa obtinem libertate prin conflict, revolta, razboi, distrugere in mai toate cazurile, samanta libertatii obtinute prin aceste mijloace este simtamantul nelibertatii, ingradirii, controlului exterior. Daca asta este samanta , sursa actiunilor ce dorim a ne conduce la libertate , atunci, arborele crescut din ea este cel al dominatiei si controlului aproapelui (asa cum din copilarie ni s-a facut si indus a fi corect sa facem - dragostea cu dea sila, sau violul psihologic)
Libertatea nu este O Idee - daca ar fi, ar avea toata lumea. Daca dorim s-o descriem ideatic nu facem decat sa o ascundem. Putem gandi ceea ce nu este libertate pentru ca, ceea ce nu este libertate este constructiile gandirii despre care nu sunt si nu pot fi adevarul faptului in sine..
Libertatea ca sunet si semnificatie putem intelege ca POTENTIAL uman. Energia potentiala se poate intelege doar prin exprimarile sau cinetica ce are drept sursa potentialul respectiv. gandul este rational in domeniul explorarii nu al adevarului a ceea ce este asa cum este .Evident nu instrumentul este vinovat, nu putem invinovatii rationali fiind, gandirea ci, modalitatile in care a fost modelata arbitrar si interesat energia gandului uman.
Energia potentiala este invizibilul, magicul, nedenumitul, sublimul, unic, etc. Vedem ca stiinta actuala nu poate lucra cu unica forta , nu poate nici determina matematic potentialul unicului, intregimii naturale in acord cu ea insasi, iar daca ar face-o ar trebui sa-si declare falsitatea, ignoranta academica. Nici nu este necesar sa o luam de la zero, de unde ne aflam deja. Daca nu plecam, vom percepe locul in care ne aflam ca "nimic' datorita distrugerilor globalizate ale ignorantei, daca tot ne pasioneaza globalizarea ca model social si economic unic- comunism globalizat denumit democratia controlului si dirijizmului exacerbat obtinut prin expansiunea deseurilor de la sursa lor si manipularea lor in campul curat al inocentei noilor nascuti.
Ca sa percepem potentialul , recunoastem manifestarea lui, recunoasterea simtamantui libertate. Nu putem "sa-l facem" si nici nu trebuie facut -exista; suntem IN libertate.
Cand traim in libertate, libertatea traieste in noi si cunoastem pe acest "cand".
Este atunci "cand": suntem indragostiti, cand iubim un aproape. Doresc sa intaresc APROAPELE cu semnificatia universalitatii sale deoarece modelul gandit pentru "vulg", "flamanzi", "carnea de tun", "mase" , etc este fundamental gresit si intentionat gandit asa. Este modelul prin care nu apreciem ceea ce avem decat dupa ce pierdem, modelul pierzator al regretelor si statului pe locul care nu este de drept creativ al individului uman. Din acest motiv vedem " lumea gresita", este asa gandita, gandita de strabunii lipsiti de discernamant si dragoste care ne conduc si astazi in "lumea lor". Au tot dreptul sa o faca , este incompleta , fara de fiinta si a ALOR. Insa este si "a noastra" a celor multi renascuti in constiinta primordalitatiilor. Este si "a celor nenascuti inca" , "refuzati la nastere", "amanetati, vanduti la nastere", etc....nu numai "a mortilor".
Libertatea in iubire din iubire se naste si nu mai cautati in alta parte . Daca nu e, asta e ceea ce este, o perceptie incompleta, concentrata pe himerele nevoilor.
Este folositor sa recunoastem manifestarile libertatii; Un om liber nu este enervat sau speriat de manifestarile nefericirii, urii, etc, cunoscute sub denumirea de manifestarile "intunericului/inconstiintei/irationalului. Asculta fara sa conteste ceea ce este evident, merge mereu tot mai in adanc explorand imreuna cu semenul potentialele esente ale acestuia, necunoscute inca lui insusi. Inteligenta nu este suparata, sau enervata, revoltata de prostie, sau in razboi- astea fac diferenta dintre cele doua manifestari; inteligenta nu pedepseste prostia caci , prostia este ea insasi o pedeapsa.
Dar cel mai dificil este sa percepem existenta potentialului uman libertate cand acesta este confundat sau gresit interpretat. Cea mai frecventa confundare a libertatii este cu arbitrarul si bunul plac al comoditatilor si mediocritatilor . Daca intrebam ce inseamna a fi liber , oricine stie: "sa pot sa fac tot ce vreau eu si ce-mi place mie"- dar exact asta face fiecare!!! Nu poti sa faci ce nu vrei si nici ce nu iti place!!! Este evident necesar sa se exploreze in adanc vointa si placerea. Ori vointa individului este furata si folosita in directiile neplacerilor si nevrerilor lui, ori el nu-si aminteste, sau nu percepe, acordul dat in mod curent acestor directii prin acceptarea rutinii lor, cunoscutele lui obisnuinte. Insa, oricare ar fi obisnuintele respective, ele au fost cu multa munca si cheltuiala educatiei insusite. NU exista situatia in care, - teoretic sa faci ceva si practic sa faci altceva- Ceea ce faci este teoria acceptata, insusita., practicata. Asa cum odata semnat un contract, el dupa aceea devine constrangator, tot asa , in nevazut, in magic, odata acceptata o idee despre tine , ea devine constrangerea ta curenta.
Nu pot sa fiu ceva si liber totodata, sarac si nestiutor -conditia umana indusa mental si acceptata psihologic la nastere- si in acelasi timp liber . Daca ne-am naste liberi si bogati, ce mosteniri am mai ravni ca sa facem frumos in fata, sau sa asteptam moartea, celui pe care-l mostenim?
Multi "salvatori moderni" ai lumii astepta sfarsitul lumii, doar ca sa-i preia controlul, sa mosteneasca ei. Altii instrumenteaza acest sfarsit, cat mai putini pe pamant cu atat mai bine pentru ei , cei "alesi" care-l vor mosteni. Nu incap si alegatorii?
Se pare ca nu. !!! Se spune ca cei blanzi vor mosteni pamantul! Poate alt pamant ca asta este deja al celorlalti. Extreme, extreme , polarizarile raului si binelui spre care se pare ca un dumnezeu ne-ar fi indreptat prin interzicerea actiunii asteia, a gandirii critice - Probabil urmarea vindecarea/ alungarea din prostie prin lehamitea de prosti. Insa prostia este un loc si nu o calitate umana, nu exista om prost, sau prosti; In locul din constiinta, casa prostiei, vad numai prosti copiati de copii; cand ies afara, vad numai inteligenti intre care copiii exceleaza.. Spun ca este "loc" pentru ca prostia este facuta de gandire, este o structura gandita deja ca atare asemanatoare unei case, energii amorfe, structuri fara constiinta. Orice structuri gandite curente rutina gandire, sunt "locuri" in care nevazutul si necunoascutul, anonimul lui "mie insumi", poate locui sau explora edificiile locului resopectiv. Nu putem locui "o casa", fara a fi sclavii "peretilor"?
Se pare ca nu. !!! Se spune ca cei blanzi vor mosteni pamantul! Poate alt pamant ca asta este deja al celorlalti. Extreme, extreme , polarizarile raului si binelui spre care se pare ca un dumnezeu ne-ar fi indreptat prin interzicerea actiunii asteia, a gandirii critice - Probabil urmarea vindecarea/ alungarea din prostie prin lehamitea de prosti. Insa prostia este un loc si nu o calitate umana, nu exista om prost, sau prosti; In locul din constiinta, casa prostiei, vad numai prosti copiati de copii; cand ies afara, vad numai inteligenti intre care copiii exceleaza.. Spun ca este "loc" pentru ca prostia este facuta de gandire, este o structura gandita deja ca atare asemanatoare unei case, energii amorfe, structuri fara constiinta. Orice structuri gandite curente rutina gandire, sunt "locuri" in care nevazutul si necunoascutul, anonimul lui "mie insumi", poate locui sau explora edificiile locului resopectiv. Nu putem locui "o casa", fara a fi sclavii "peretilor"?
Cu problematica libertatii se descurca libertatea, dar noi cum ne descurcam cu problematica prostiei; Nu ne putem descurca si nici nu trebuie ca nu ne incurca, dimpotriva!
fara prostie nu exista " personal profit", Amplificarea naturala, evolutia fiintelor este un alt proces, unul al sublimului empatic si simpatic. Ceea ce simpatizam ne poate conduce la a intelege semintele propriilor nemultumiri, neinpliniri, esecuri, daca nu facem din ele cenusa ci impletim trambuline pe care sa surmontam efectele lor.
Suntem ceea ce gadim ca suntem? Ma pozitionez ca mister printre mistere ca sa nu constrang imensitatea. Atentia si intentia omului sunt forte incomensurabile . Nu exista nici un motiv prin care sa nu putem invinge relele obisnuinte odata recunoascute ca atare. Scriu/ gandind anonimului "mie insumi" impartasind totodata lui "tie insuti ", semenului , apropele celui mai aproape prezent. Ce este apropape, este visul prezent intrupat iar departele este trecutul sau viitorul explorat deja, neatragator. Credem ca nu stim dar cunostem ca ceea ce ni se pare a fi de un anumit fel este de fel contrar si in acelasi timp "un fel" de care ne-am saturat, bigotismul separarii.
Ceea ce am experimentat- diferitul asemanator, isi incheie eperienta; a visa nu este a inchipui/ imagina sau gandi, ci a privi cu ochii deschisi.
Imaginea este in campul intermediarului, "inter medio", invelisului. Fara a "trece dincolo" de bariera imaginii sau perceptiei in general,... ,intelegerea noastra este incompleta. Golul nu este inceput ,nici sfarsit; Poate fi campul libertatii tale doar cand esti liber de nevoi - sugestiile incompletitudinii; altfel trebuie sa parasesti toate acumularile identitatilor tale
Omul viseaza la "rai" dar nu l-a parasit niciodata ci a edificat acolo "iadul".Nu am cazut din rai ci cadem de fiecare data cand lasam sa ne fie furate adevaratele vise si aspiratii manipuland o cunoastere stearpa cu semnificatia ca nu poate da nastere, crea. Facaturile cunoasterii separarii omului de natura sa umana, ( bigotimului in general (credintele de fapte, cunoasterea de consecinte ,etc) , nu pot inlocui vreodata creatia celui viu , Magia Unicului.
Evident ca harul responsabilitatii, doar in coroana celui liber in adevar se gaseste.
Puterea este cea de pe urma himera din inchisoarea inductiei incopletitudinii, a cunoscutei si dragi noua Nevoi. Identitatea nevoii psihologice nu recunoastem, nu ne place , dar slujim. Recunoastem ca puterea cunoscuta in gandire ca Ratiune ("somnul ratiunii, creeaza monstri") , nu a lipsit vreodata vreunei fiinte umane; Problematica libertatii este legata de folosirea puterii nu de lipsa ei.
Imaginea este in campul intermediarului, "inter medio", invelisului. Fara a "trece dincolo" de bariera imaginii sau perceptiei in general,... ,intelegerea noastra este incompleta. Golul nu este inceput ,nici sfarsit; Poate fi campul libertatii tale doar cand esti liber de nevoi - sugestiile incompletitudinii; altfel trebuie sa parasesti toate acumularile identitatilor tale
Omul viseaza la "rai" dar nu l-a parasit niciodata ci a edificat acolo "iadul".Nu am cazut din rai ci cadem de fiecare data cand lasam sa ne fie furate adevaratele vise si aspiratii manipuland o cunoastere stearpa cu semnificatia ca nu poate da nastere, crea. Facaturile cunoasterii separarii omului de natura sa umana, ( bigotimului in general (credintele de fapte, cunoasterea de consecinte ,etc) , nu pot inlocui vreodata creatia celui viu , Magia Unicului.
Evident ca harul responsabilitatii, doar in coroana celui liber in adevar se gaseste.
Puterea este cea de pe urma himera din inchisoarea inductiei incopletitudinii, a cunoscutei si dragi noua Nevoi. Identitatea nevoii psihologice nu recunoastem, nu ne place , dar slujim. Recunoastem ca puterea cunoscuta in gandire ca Ratiune ("somnul ratiunii, creeaza monstri") , nu a lipsit vreodata vreunei fiinte umane; Problematica libertatii este legata de folosirea puterii nu de lipsa ei.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu