Perecepem cu totii aceeasi realitate dar din unghiuri si puncte de vedere diferite.
Oare acest fapt sa realizaze impresia unei multimi de realitati paralele, de cele mai multe ori opuse si contradictorii, sau sa fie doar modelari diferite , personificari a aceleiasi realitati imperceptibile? "Realitatea" sa fie tot ce nu credem noi ca este? Realitatile paralele sa fie doar credinte personificate?
Se afirma ca fiecare om are realitatea lui, adevarul sau, dreptatea sa, etc; ca totul este subiectiv si subiectivul cauza, ca adevarul este eternul, se afirma deasemenea ca obiectivul si obiectele sale, aparent separate si independente, sunt iluziile subiectului
Firesc exista si afirmatia contrara; obiectul este realitate si subiectivul doar o impresie ceea ce reduce individul la starea de iluzie sau efect.
Argumente rationale , logice, demonstratii precise si de necombatut sustin ambele puncte de vedere. Un observator obosit in incercarea de a descoperi punctul de vedere corect poate usor ajunge la concluzia ca ca ambele sunt false, ca nu exista nimic si ca nimicul este cauza, toate acestea impofida evidentelor propriei perceptii-"ceva exista", ceva palpabil sau abstract este, in primul rand el insusi.
Din puctul de vedere al Libertatii nevoia este o iluzie psihologica; din punctul de evedere al nevoiasului, libertatea este o iluzie. Propun un punct de vedere: omul liber isi creeaza si rezolva singur necesitatile; nevoiasul isi creeaza libertatea asteptand de la ceilalti sa-i rezolve nevoile.
Liberul arbitru ar alege prima varianta: " sunt liber sa-mi creez necesitatile pe care mi li stabilesc singur."Acest punct de vedere il regasim in atitudinea celor care au fost considerati Intelepti.
Desigur, inteleptul autoafirmat care nu are necesitati fie pentru ca le neaga , fie pentru ca fuge de ele, nu este convingator din nici un punct de vedere. Acest fapt eszte confirmat facand apel la autoritatea Cristosului prin rezolvarea necesitatilor de hrana informationala si formala ale ucenicilor si ascultatorilor lui, fara ca el insusi sa fie conditionat de aceste necesitati obiectivate de ceilalti.
Nici inteleptul autoafirmat si plin de necesitati si conditii asigurate nu este convingator din cauza excesului de conditii peste posibilitatile individuale de folosire si a impovaratorului efort de a le intretine singur folosind trepadusi sau slugi.
Paradoxal este ca tocmai de la acest sector din urma de manifestari ale libertatii asteapta nevoiasul rezolvarea nevoilor sale, iar acesti intelepti sunt alesi reprezentanti in sferele puterii . Este limpede de ce asteptarile nevoiasilor nu pot fi onorate de reprezentantii lor, de ce asteptarilor sunt in van. Intelegand de ce proprietatile si conturile grase precum detinatorii lor nu reprezinta un reper de libertate canalizata in folosul comunitatii, nici pentru reprezentare in sferele puterii nevoiasii por face alegeri corecte punctului lor de vedere. Aceasta nu este exahaustiv o solutie, ci doar particularizare la nivel individual luat ca persoana si nu ca responsabilitate functionala in angrenajul social.
Cine a stiut sa fie in armonie cu el insusi si responsabil cu ceilalti poate dispune neconditionat de parghiile puterii indiferent de volumul lor. Nivelul proprietatilor personale este limitat de Factorul de echilibrium universal denumit "bun simt", conform careuia iti apartine prin dreptul creatiei doar ce poti folosi cu propriile maini lucrand, iar nivelul libertatii personale este nelimitat cu semnificatia responsabilitatii pentru si in folosul comunitatii.
Reintorcandu-ne la aceste repere, abstracte sau concrete, la Viata fireasca, prin asta la manifestarile naturale comune tuturor , descoperim si fapte comune care nu ierarhizeaza indivizii. Sa analizam necesitatile firesti si abandonand "nevoile psihologice absurde", fara a ne extinde catre abstract sau psihologic, incercand sa ne mentinem punctul de vedere obiectiv, relevam:necesitatea de hrana, imbracaminte, locuinte, mijloace de transport, de intretinere si exploatare, necesitatea comunicarii si banilor.
Din acest punct de vedere omenirea este libera pentru ca si-a creat toate aceste necesitati concrete in cele mai sofisticate si pragmatice expresii. De ce totusi omul este nevoias !? Oare rezolvarea acestor necesitati este doar principiala nu si obiectivata cantitativ, indestulator? Exista un punct de vedere din care se demonstreaza si sustine acesta idee. Sa privim acum din alt punct de vedere: al redistribuiriii creatiei comune catre individ.
Din acest punct de vedere intrebarile anterioare nu mai constituie si raspunsul lor. Sa punem alte intrebari: exista o situatie clara a mijloacelor in functiune; a necesitatilor, ca tone alimente in termene de validitate, metri patrati locuibili,, nr.autovehicule in circulatie, nr. mijloace comunicare functionale, a mijloacelor financiare circulante, etc si a distributiei lor pe cap de locuitor planetar? Nu am cunostinta ca ar exista asa ceva exceptand ceea ce denumim distributia bogatiei la 1% detinatori a 80% bogatie planetara evaluata relativativizand bogatia. Prin reflectare insemna ca 99% detin 20%.. Acest 20% coincide cu cei 20% pseudoadn . Aceasta coincidenta este intamplatoare sau eroare statistica? Daca nu este intamplare atunci pe cale de consecinta ar insemna ca 80% din populatia planetei este identificata cu pseudoinformatiile, corporalizeaza pseudoadeneul ? ( ospeculatie deloc imbucuratoare ) Se releva oare intamplator implementarea si corporalizarea acelei obsesii de a structura ierarhic societatea planetara dupa acea simbolistica numerologica 1-9- 90 ? (statistic ar veni 1% stapani, 9% locotenenti si 90% carne de tun Se atinge aceasta cand 1% vor detine 90% din bogartia planetara?)
Cred totusi ca la nivele locale, statale sau alte tipuri de corporatii, exista statistici pe nivele abstarcte cifrice neconcludente privitoare la distributia bogatiei. Nu propun modele de distributie comuniste ci doar evoc o necesitate abstracta: necesitatea responsabilitatii individuale.
Consider ca bogatia planetara , indiferent cum este evaluata, este cu abundenta si prisosinta asiguratoare tuturor necesitatilor rationale si obiective individuale. In acest context , responsabilitatea individuala se rezuma la clarificarea si decizia nevoilor rationale personale; O abordare rationala a necesitatii de catre fiecare individ implica renuntarea la vechile modele ale nevoilor ca sugestii ,sugestii hipnotice ale consumului implementate de fabricanti, modele irelevante existentei planetare in asamblul ei.
Nu exista un model obligatoriu, ex. ca papuasul sa-si stabileasca nevoia de automobil sau romanul de camila. Aici se releva sursa abstracta a responsabilitatii: o necesitate abstracta, necesitatea intelepciunii ,nu a modelelor de necesitati , sau a colectivizarii lor.
Tendintele dominatoare manifeste prin efortul de a extinde modele de necesitate particularizate in alte zone asupra altor teritorii, sau prin inlocuirea altor modele locale, se dovedesc devastatoare prin rezultatul sau consecintele lor: amplificarea nevoilor si nr, nevoiasilor, a conditionarilor si frustrarilor,; nu canalizeaza libertatea in sensul asigurarii dinamice ,coezive si armonice la scara planetara.
Tocmai in numele celor doua abstractii de mai inainte, Libertate si Asigurare se justifica procesul de dominatie a "modelului unic de necsitate" ( de ex. "american wey of life"), dar consecintele acestei dominatii ii contesta argumentatia relevand-o falsa si asta au relevat marii sociologi americani din care amintesc de Tofler, o miscare a neputintei de asigurare. conform propriului model.
Sentimentul Libertatii si Asigurarii se indeparteaza astazi de individ in loc sa se suprapuna lui conform promisiunilor modelului adoptat de acesta. Pradoxal, la nivel global traim Bogatia, la nivel individul Saracia (frustarea.ca saracie psihologica).
Paradoxul este provocarea Adevarului; doar actiunea din libertate a omului atesta coniventa Actiunii cu Afirmatia si a Intentiei cu rezultatul.
Parafrazamm un pro-verb (sustinator al verbului celui viu), un aforism stravechi, Cu intentii bune si fapte (mijloace) inverse se paveaza drumul catre iad sau se edifica iadul fiecaruia Minciuna si manipulare psihologica a minciunii este mijlocul iadului si iadul insusi.. Intentia este rezultatul actiunii ;nu reflecta promisiunea folosita ca minciuna- mijlocul este scopul; prin minciuni alte minciuni vor confuziona constiintele indivizilor, minciuni in spatele carora se ascunde adevarul faptelor dezvaluit doar de rezultate.
Ramane la latitudinea fiecarei constiinte sa decida in ceea ce o priveste modalitatile de exprimare faptica , actiunile in sensul sau opuse exprimarii proprii in existenta
Exista si teoria "luptei cu opozitia, cu dusmanul, contrariilor" si evident manifestarile asisderea ale ideologilor si adeptilor ei. Iata in acest caz este consecventa, razboi generalizat
Exista teoria lipsei dusmanului si opozitiei, sustinatoare a croborarii si colaborarii, complementareitatii si exista deasemenea si faptele adeptilor ei desi nemediatizate si nespectaculoase . Si aici este consecventa, integritate . Consecintele unei astfel de abordari prin bun simt si evidenta, sunt consfintite ca mai aproape de om si pentru individul aflat pe drumul sau catre libertate si asigurare existentiala. Ea implica individualizare prin responsabilizare pentru a parasi statutul de maimuta care copiaza modele din lipsa simtului estetic si bunului gust. Mai exact , individualizarea prin autoresponsabilizare si actiune prin angajament personal constient- diferit unei angajari intr-un serviciu care corespunde celeilalte teorii si adeptilor ei (lupta contrariilor care ar duce la progres -dupa cum poate vedea oricine lupta doar distruge fetze si popoare.)
Alegerea este posibila cand ai de unde; se refera la calitati diferite si nicum alegerea de forme diferite ale aceluiasi lucru sau miscari cu aceleasi consecinte. Libertatea este redusa la alegere? Libertatea nu poate fi luata cuiva pe cand alegerile lui da. Aceasta evidenta releva ca libertatea este o miscarea gandului mereu inoitoare , o dinamica exploprativa in domeniul necunoscutului care nu poate fi ales ci doar trait empatic, necunoscutul realitatii asa cum este ea nemodelata de conceptiile si mediocritatea nediscernamantului atavic
Consfintesc libertatea alegerilor tale cititorule, consfintesc ca succesul lor este al tau numai garantat doar de vigilenta, atentia si integritatea ta. Exista si tendita grobiana si colectivizata de a 'fura" libertatea de a alege care se manifesta prin rugaciuni mieroase si perfide sugestii de a alege 'blana oii sub care se ascunde acelasi lup" Risca o experienta in acest domeniu si faptele-ti vor releva mecanismele, iar rezultatele desconspira "lupul'. Sloganurile si campaniile, teoriile conflictuale si incongruente cu ele insele, inchise in cercul stramt al mediocritatii semintelor frustariilor din care sunt sustinute, hranite, ti se releva drept "blana vopsita a oii' pe care esti pus sa alegi devenind oaia Avem justificarile nestiintei, oia nu se justifica, nu are argumente, behaie.
Curaj si succes in alegeri!
Oare acest fapt sa realizaze impresia unei multimi de realitati paralele, de cele mai multe ori opuse si contradictorii, sau sa fie doar modelari diferite , personificari a aceleiasi realitati imperceptibile? "Realitatea" sa fie tot ce nu credem noi ca este? Realitatile paralele sa fie doar credinte personificate?
Se afirma ca fiecare om are realitatea lui, adevarul sau, dreptatea sa, etc; ca totul este subiectiv si subiectivul cauza, ca adevarul este eternul, se afirma deasemenea ca obiectivul si obiectele sale, aparent separate si independente, sunt iluziile subiectului
Firesc exista si afirmatia contrara; obiectul este realitate si subiectivul doar o impresie ceea ce reduce individul la starea de iluzie sau efect.
Argumente rationale , logice, demonstratii precise si de necombatut sustin ambele puncte de vedere. Un observator obosit in incercarea de a descoperi punctul de vedere corect poate usor ajunge la concluzia ca ca ambele sunt false, ca nu exista nimic si ca nimicul este cauza, toate acestea impofida evidentelor propriei perceptii-"ceva exista", ceva palpabil sau abstract este, in primul rand el insusi.
Din puctul de vedere al Libertatii nevoia este o iluzie psihologica; din punctul de evedere al nevoiasului, libertatea este o iluzie. Propun un punct de vedere: omul liber isi creeaza si rezolva singur necesitatile; nevoiasul isi creeaza libertatea asteptand de la ceilalti sa-i rezolve nevoile.
Liberul arbitru ar alege prima varianta: " sunt liber sa-mi creez necesitatile pe care mi li stabilesc singur."Acest punct de vedere il regasim in atitudinea celor care au fost considerati Intelepti.
Desigur, inteleptul autoafirmat care nu are necesitati fie pentru ca le neaga , fie pentru ca fuge de ele, nu este convingator din nici un punct de vedere. Acest fapt eszte confirmat facand apel la autoritatea Cristosului prin rezolvarea necesitatilor de hrana informationala si formala ale ucenicilor si ascultatorilor lui, fara ca el insusi sa fie conditionat de aceste necesitati obiectivate de ceilalti.
Nici inteleptul autoafirmat si plin de necesitati si conditii asigurate nu este convingator din cauza excesului de conditii peste posibilitatile individuale de folosire si a impovaratorului efort de a le intretine singur folosind trepadusi sau slugi.
Paradoxal este ca tocmai de la acest sector din urma de manifestari ale libertatii asteapta nevoiasul rezolvarea nevoilor sale, iar acesti intelepti sunt alesi reprezentanti in sferele puterii . Este limpede de ce asteptarile nevoiasilor nu pot fi onorate de reprezentantii lor, de ce asteptarilor sunt in van. Intelegand de ce proprietatile si conturile grase precum detinatorii lor nu reprezinta un reper de libertate canalizata in folosul comunitatii, nici pentru reprezentare in sferele puterii nevoiasii por face alegeri corecte punctului lor de vedere. Aceasta nu este exahaustiv o solutie, ci doar particularizare la nivel individual luat ca persoana si nu ca responsabilitate functionala in angrenajul social.
Cine a stiut sa fie in armonie cu el insusi si responsabil cu ceilalti poate dispune neconditionat de parghiile puterii indiferent de volumul lor. Nivelul proprietatilor personale este limitat de Factorul de echilibrium universal denumit "bun simt", conform careuia iti apartine prin dreptul creatiei doar ce poti folosi cu propriile maini lucrand, iar nivelul libertatii personale este nelimitat cu semnificatia responsabilitatii pentru si in folosul comunitatii.
Reintorcandu-ne la aceste repere, abstracte sau concrete, la Viata fireasca, prin asta la manifestarile naturale comune tuturor , descoperim si fapte comune care nu ierarhizeaza indivizii. Sa analizam necesitatile firesti si abandonand "nevoile psihologice absurde", fara a ne extinde catre abstract sau psihologic, incercand sa ne mentinem punctul de vedere obiectiv, relevam:necesitatea de hrana, imbracaminte, locuinte, mijloace de transport, de intretinere si exploatare, necesitatea comunicarii si banilor.
Din acest punct de vedere omenirea este libera pentru ca si-a creat toate aceste necesitati concrete in cele mai sofisticate si pragmatice expresii. De ce totusi omul este nevoias !? Oare rezolvarea acestor necesitati este doar principiala nu si obiectivata cantitativ, indestulator? Exista un punct de vedere din care se demonstreaza si sustine acesta idee. Sa privim acum din alt punct de vedere: al redistribuiriii creatiei comune catre individ.
Din acest punct de vedere intrebarile anterioare nu mai constituie si raspunsul lor. Sa punem alte intrebari: exista o situatie clara a mijloacelor in functiune; a necesitatilor, ca tone alimente in termene de validitate, metri patrati locuibili,, nr.autovehicule in circulatie, nr. mijloace comunicare functionale, a mijloacelor financiare circulante, etc si a distributiei lor pe cap de locuitor planetar? Nu am cunostinta ca ar exista asa ceva exceptand ceea ce denumim distributia bogatiei la 1% detinatori a 80% bogatie planetara evaluata relativativizand bogatia. Prin reflectare insemna ca 99% detin 20%.. Acest 20% coincide cu cei 20% pseudoadn . Aceasta coincidenta este intamplatoare sau eroare statistica? Daca nu este intamplare atunci pe cale de consecinta ar insemna ca 80% din populatia planetei este identificata cu pseudoinformatiile, corporalizeaza pseudoadeneul ? ( ospeculatie deloc imbucuratoare ) Se releva oare intamplator implementarea si corporalizarea acelei obsesii de a structura ierarhic societatea planetara dupa acea simbolistica numerologica 1-9- 90 ? (statistic ar veni 1% stapani, 9% locotenenti si 90% carne de tun Se atinge aceasta cand 1% vor detine 90% din bogartia planetara?)
Cred totusi ca la nivele locale, statale sau alte tipuri de corporatii, exista statistici pe nivele abstarcte cifrice neconcludente privitoare la distributia bogatiei. Nu propun modele de distributie comuniste ci doar evoc o necesitate abstracta: necesitatea responsabilitatii individuale.
Consider ca bogatia planetara , indiferent cum este evaluata, este cu abundenta si prisosinta asiguratoare tuturor necesitatilor rationale si obiective individuale. In acest context , responsabilitatea individuala se rezuma la clarificarea si decizia nevoilor rationale personale; O abordare rationala a necesitatii de catre fiecare individ implica renuntarea la vechile modele ale nevoilor ca sugestii ,sugestii hipnotice ale consumului implementate de fabricanti, modele irelevante existentei planetare in asamblul ei.
Nu exista un model obligatoriu, ex. ca papuasul sa-si stabileasca nevoia de automobil sau romanul de camila. Aici se releva sursa abstracta a responsabilitatii: o necesitate abstracta, necesitatea intelepciunii ,nu a modelelor de necesitati , sau a colectivizarii lor.
Tendintele dominatoare manifeste prin efortul de a extinde modele de necesitate particularizate in alte zone asupra altor teritorii, sau prin inlocuirea altor modele locale, se dovedesc devastatoare prin rezultatul sau consecintele lor: amplificarea nevoilor si nr, nevoiasilor, a conditionarilor si frustrarilor,; nu canalizeaza libertatea in sensul asigurarii dinamice ,coezive si armonice la scara planetara.
Tocmai in numele celor doua abstractii de mai inainte, Libertate si Asigurare se justifica procesul de dominatie a "modelului unic de necsitate" ( de ex. "american wey of life"), dar consecintele acestei dominatii ii contesta argumentatia relevand-o falsa si asta au relevat marii sociologi americani din care amintesc de Tofler, o miscare a neputintei de asigurare. conform propriului model.
Sentimentul Libertatii si Asigurarii se indeparteaza astazi de individ in loc sa se suprapuna lui conform promisiunilor modelului adoptat de acesta. Pradoxal, la nivel global traim Bogatia, la nivel individul Saracia (frustarea.ca saracie psihologica).
Paradoxul este provocarea Adevarului; doar actiunea din libertate a omului atesta coniventa Actiunii cu Afirmatia si a Intentiei cu rezultatul.
Parafrazamm un pro-verb (sustinator al verbului celui viu), un aforism stravechi, Cu intentii bune si fapte (mijloace) inverse se paveaza drumul catre iad sau se edifica iadul fiecaruia Minciuna si manipulare psihologica a minciunii este mijlocul iadului si iadul insusi.. Intentia este rezultatul actiunii ;nu reflecta promisiunea folosita ca minciuna- mijlocul este scopul; prin minciuni alte minciuni vor confuziona constiintele indivizilor, minciuni in spatele carora se ascunde adevarul faptelor dezvaluit doar de rezultate.
Ramane la latitudinea fiecarei constiinte sa decida in ceea ce o priveste modalitatile de exprimare faptica , actiunile in sensul sau opuse exprimarii proprii in existenta
Exista si teoria "luptei cu opozitia, cu dusmanul, contrariilor" si evident manifestarile asisderea ale ideologilor si adeptilor ei. Iata in acest caz este consecventa, razboi generalizat
Exista teoria lipsei dusmanului si opozitiei, sustinatoare a croborarii si colaborarii, complementareitatii si exista deasemenea si faptele adeptilor ei desi nemediatizate si nespectaculoase . Si aici este consecventa, integritate . Consecintele unei astfel de abordari prin bun simt si evidenta, sunt consfintite ca mai aproape de om si pentru individul aflat pe drumul sau catre libertate si asigurare existentiala. Ea implica individualizare prin responsabilizare pentru a parasi statutul de maimuta care copiaza modele din lipsa simtului estetic si bunului gust. Mai exact , individualizarea prin autoresponsabilizare si actiune prin angajament personal constient- diferit unei angajari intr-un serviciu care corespunde celeilalte teorii si adeptilor ei (lupta contrariilor care ar duce la progres -dupa cum poate vedea oricine lupta doar distruge fetze si popoare.)
Alegerea este posibila cand ai de unde; se refera la calitati diferite si nicum alegerea de forme diferite ale aceluiasi lucru sau miscari cu aceleasi consecinte. Libertatea este redusa la alegere? Libertatea nu poate fi luata cuiva pe cand alegerile lui da. Aceasta evidenta releva ca libertatea este o miscarea gandului mereu inoitoare , o dinamica exploprativa in domeniul necunoscutului care nu poate fi ales ci doar trait empatic, necunoscutul realitatii asa cum este ea nemodelata de conceptiile si mediocritatea nediscernamantului atavic
Consfintesc libertatea alegerilor tale cititorule, consfintesc ca succesul lor este al tau numai garantat doar de vigilenta, atentia si integritatea ta. Exista si tendita grobiana si colectivizata de a 'fura" libertatea de a alege care se manifesta prin rugaciuni mieroase si perfide sugestii de a alege 'blana oii sub care se ascunde acelasi lup" Risca o experienta in acest domeniu si faptele-ti vor releva mecanismele, iar rezultatele desconspira "lupul'. Sloganurile si campaniile, teoriile conflictuale si incongruente cu ele insele, inchise in cercul stramt al mediocritatii semintelor frustariilor din care sunt sustinute, hranite, ti se releva drept "blana vopsita a oii' pe care esti pus sa alegi devenind oaia Avem justificarile nestiintei, oia nu se justifica, nu are argumente, behaie.
Curaj si succes in alegeri!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu