20 octombrie 2018

modelarea perceptiei

Exista constienta situatiei in care
daca mai multi indivizi citesc o carte sau vad un film, fiecare reflecta cartea sau filmul in mod diferit de ceilalti ca si cum ar fi citit o carte sau vazut un film sensibil diferite. Acuitatea perceptiei sau atemtiei si bagajul cunoasterii si aspiratiilor individuale modeleaza in gandire in mod sensibil diferit campul perceptiei individuale imbogtindu-l sau saracindu-l Interpretarea semnificatiilor actiunilor din acest camp este individuala si genereaza o aparenta realitate individuala prin modelarea realitatii obiectivate. Aparenta sau nu "realitatea individuala" sau perceptia individuala  este cea in care fiecare reactioneaza dandu-i caracteristica fluiditatii. Intotdeauna suntem surprinsi, fie ca ii spunem noroc, fie ghinion, fie intamplare in aceasta realitate individuala si asta releva incompletitudinea, sau inconstistenta, fluiditatea ei cu care este greu sa tinem pasul.  Aceasta fluiditate evidenta determina ca viteza, inteligenta si oportunitatea reatiilor noastre sa capete un caracter determinant in ceea ce priveste "starea" fiecaruia in parte, a colectivitatilor de asemanatori si a comunitatilor de aspiratii.

Asemanarea si diferitul, stiinta, istoria, cultura, religia, etc,  nu ne uneste si nici nu ne dezbina conflictual;  Ceea ce are semnificatie in radiatia comuniunii care genereaza comunitati omogene si coezive este comuniunea Aspiratilor .Aspiratia pentru spiritul sau mintea umana este asemenea inspiratiei corporale in procesul respiratiei, primul pas al unui proces denumit respiratie magnetica al carui pas urmator este realizarea in sincronicitate, omogenitatea aspiratiei cu corporalitatea ei sau expiratia magnetica. Avem expresia "s-a intamplat de la sine !" in fata unei manifestari a respiratuiei magnetice. Forta acestei abilitati a misterului fiintei umane este incomensurabila. Perceptia existentei  ei a determinat dealungul secolelor tot felul de exprimari, fie metaforice fie stiintifice , insa toate in negura constiintelor au fost interpretate ca magie periculoasa, inabordabila fiecarui individ desi este o abilitate  dividuala a existentei umane corporalizate. Cand vorbesti despre tine exteriorizezi si orice ai exprima , prin orice mijloace, este perceput ca exterior oricarei individualitati perceptive si apoi apare conditionarea individuala a posibilitatii- "el poate dar eu nu", "eu nu stiu cum sa fac" etc.. Aceasta evidenta releva o "impartire", sau clasificare intre indivizi ca cei care pot si traiesc si cei care nu pot si nu-si traiesc viata ( " lasati-i pe ei , sunt deja morti"), cei care sunt modele si cei care copiaza modele. Cea de-a doua categorie de indivizi- in aceasta falsa clasificare (la suprafata evidentelor, superficiala), este indemnata de tot felul de oameni de bine  ca "TREBUIE SA FACA CEVA!" , sa se trezeasca. Daca faceti vreun "efort al vreunui ceva" ca sa va treziti dimineata, va rog sa imbogatiti si mie cunoasterea prin informatia acelui efort  si acelei metode prin care il realizati.

Aceste "indicatii pretioase" a cum si ce trebuie facut in existenta fiecaruia s-au comprimat sub forma senzatiei unei nevoi inconstiente neonorate care ne asupreste psihologic pe toti. " Trebuie sa fac ceva" este un imbold continuu, tacut in mintea noastra caruia ne straduim sa-i dam contur rational in perceptie si sa REALIZAM ODATA PENTRU TOTDEAUNA ACEL CEVA , sa scapam de presiunea lui, atitudine care se releva daunatoare,  hotia de vise si atentie.. Acelui "ceva " i se da tot felul de coordonate de diferiti "cunoscatori' ai modului in care trebuie sa gandesti . Mai razbate din cand in cand prin galagia trebuintelor (nu esti invatat sa gandesti ci sa gandesti dupa modelul lor) si galagia lipsurilor gandirii tale, cate o indicatie ciudata. "NU ganditi!"  (un tanar jucator chinez de snoocker intrebat despre cum il ajuta antrenorul sau a spus ca acesta il indruma sa nu gandeasca in timpul jocului si rezultatele au aparut; sunt nenumarate exemple nebagate in seama din pacate)  Religiile, expertii (noii preoti) si  de regula toti ceilalti, iti spun cum si ce trebuie sa gandesti, ce nu gandesti bine si ce faci gresit. Aceasta "trebuinta' a intelectului uman se manifesta constant sub forma 'cautarii de probleme' pe care trebuie sa le rezolvam. Tot timpul zilei cautam ceva ce trebuie facut, ceva ce trebuie intretinut, ceva ce nu am facut inca, ceva de facut pur si simplu. Am devenit experti in a identifica probleme, vedem probleme peste tot, am umplut perceptia proprie cu probleme si urgente de rezolvat. Putem spune ca spiritual aspiram probleme; suntem aspiratoare de probleme? In toate cazurile ceea ce cautam gasim.  Ce gasim? Probleme asemenea noxelor pe care le inspiram, toxinelor cu care ne alimentam, pseudoinformatiilor cu care ne documentam, etc? "Cunoaasteti cele ce se vad si cele ce nu se vad se vor dezvalui" (Marele Invatator- pe care-l invoc din cand in cand).  Planul perceptiei dupa cum  arata semnificatia denumirii, este creat pentru ca toate cele ce sunt sa se vada asa cum sunt, expiratia magnetica a aspiratiilor acceptate si a celor naturale,  umane. Noi traim in realitate dar nu in realitatea asa cum este ea ci, intr-o realitate modelata de noi insine gandind-o individual si colectiv in care toate sunt separate, conflictuale, asa cum in gandire si constiinta suntem fragmentati. Un model de gandire corporalizat in perceptie ca miscari, corpuri si relatii formeaza 'o lume" si este intotdeauna aparat de cei care l-au instrumentat asa in propriul folos. Ei se considera 'dumnezeii" lumii respective care le permite orice maretie comparativa sau promite nemurirea. Mintea care compara este expresia superficialitatii  mediocritatii ca model de gandire . Cat de usor traim corporalizand copiind o greseala sau  un scenariu negativ individului ! Spuneam ca teama este o optiune gresita in circumstante dar, cand ea este rezultatul unei condensari emotionale a infocondensarii unei modalitati de gandire, se constituie ca factor activ si energia acelei modalitati existentiale a gandirii, devine un automatism, o "realitate a lumii modelate astfel".( cand intrebi pe cineva de ce se teme, ori neaga ori se gandeste la un motiv ca justificare pentru ca in fapt nu stie de ce)  Teama este o forta de atractie, atragem ceea ce refuzam temandu-ne Cand se manifesta  automatismul  reactiei din teama,  nu mai avem constiinta sursei propriilor actiuni si justificam actiunile prin interese si vointa sau lipsa ei. Vointa- "regele " din arborele sefirotic, este captata si slujeste modalitatea de gandire condensata emotional sau potential  ca teama. Nu de putine ori ne "trezim" ca facem ce nu vrem sa facem si ca nu putem face ce ne dorim ( mai ales cand ne propunem autocorectarea comportamentului relational cu substantele sau fiintele; sa ne lasam de fumat, sa ne alimentam si comportam echilibrat, etc) Nu va invinovatiti de neputinta ci constatati in ce directie lucreaza vointa voastra, libera prin definitie. Nu ne miscam dupa dorinte. Orice facem, indiferent ca ne place sau nu , ca dorim sau nu, este actiunea vointei. Evidenta modalitatii gandirii de probleme pentru ca apoi tot gandirea sa le rezolve impaunandu-se  erou se releva in strategia reclamelor ; se prezinta  probleme pe care doar mijlocul gandit le poate rezolva profesionist la cel mai inalt nivel. Lupta cu problemele ca si lupta cu virusii si bacteriile nu se sfarseste niciodata spre bucuria industriei farmaceutice, acestia evolueaza prin adaptare si prin aceasta evidenta, industria se imortalizeaza pe sine ca necesitate conditionala a existentelor fiintelor umane care se vad in acest scenariu de film conditionate de hranirea si intretinerea respectivei industrii. "Viu la viu ,nu face rau 'afirma un maestru" in contradictie cu perceptia evidentelor relationale modelate ca opus.

Ce mi-am propus sa relev este aceea ca in conditia primordiala a existentei  nu percepem probleme si ne jucam fara teama pana cand grija parinteasca a lumii ne invata sa aspiram si rezolvam probleme. Multi se autoafirma ca slujitori ai Domnului Iubirii si Vietii si altii chiar se cred neglijand faptele lor care le pot  releva modalitatea comportamentala gandita ca oponent la acesta si invataturile sale.  Domnul afirma ca " El nu vede pacat" si in prezenta sa acea perceptie pura fara de pacate" se corporaliza anihiland sau vindecad orice din sfera perceptiei sale obiectivate .Constiinta si stiinta ei sunt periculoase " in mana multimilor"?  "Circul si painea", " dezbina si stapaneste" va rezolva prin modalitatile lor gandite asa cum a mai facut-o problema pericolului pe care multimea il reprezinta. Insa "multime" nu exista decat superficial; daca prvim relatiile din multime incepem sa percepem ce este ea eliberandu-ne mintea de alta trebuinta gandita si gandirea de poverile ei. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu