Stiinta este scop si mijloc al reflectarii fidele in gandire a inteligentei dinamicii vietii si existentei universale exprimate.
Cunosterea reflexiva are in continutul sau atat reflectarile stiintei perceptiei inteligente cat si reflectarile impresiilor rezultat al interpretarilor necunoscutului. Impresiile modeleaza continutul cunoasterii subiective invaluind , imbracand cunoasterea universalului in constiintele indivizilor, iar stiinta este nevoita sa releve adevarul a ceea ce este ascuns astfel. In vechime impresia platitudinii pamantului in constiinta vremurilor respective a generat teorii false despre pozitionarea si evolutia planetei, iar stiinta a dezgolit adevarul ascuns de falsitatile interpretarilor care in societatea respectiva inducea teameri nemotivat. Au fost arsi pe rug sau excomunicati cei care promovau adevarul perceptiei inteligente, promotorii stiintei dintotdeauna care contestau adevarul impresiilor generate de interpretarile necunoscutului mai mult sau mai putin interesate Impresiile sunt forte sociale, desi nu reflecta adevarul a ceea ce este ascunzandu-l, ele modeleaza comportamentul social. Suntem sub imperiul impresiilor care au inlocuit stiinta; mai mult chiar, stiinta este folosita pentru a genera impresii in interesul unora. Impresiile transforma popoarele in populatii amorfe usor de manevrat. Demonizarea si calomnierea sunt mijloacele instrumentarii interesate a impresiilor. Intelepciunea denumita " populara" reflecta adevarul impresiilor in urma experientelor milenare masurate empiric- de exemplu, "la pomul laudat sa nu te duci cu sacul"; lauda de sine nu miroase a bine', etc Astazi autopromovarea (lauda de sine) este la rang de stiinta sociala, marchetingul, iar aceasta situatie releva puterea sociala a impresiilor, nivelul scazut de cultura si respect fata de stiinta poporului respectiv reflectata sub forma aforismelor, zicalelor, bancurilor si povestitlor, etc. Nici instinctul ca stiinta pura a ratiunii biologice a existentei nu este valorizat, dimpotriva este calomniat ca atavic desi luptam pentru supravietuire si suntem sub impulsul instinctului in momentele limita. Ne consideram o societate evoluata desi resorturile miscarilor sociale sunt dominate de impresii, de irational
Dispersia popoarelor le transforma in populatii, O populatie nu cultiva ceva in planul constiintei de sine sau culturii adevarului integritatii sale naturale , ci risipeste energia indivizilor si resursele tinututilor sub impresia artificialului. Sub puterea impresiilor utopiilor promovate oficial de asa zisii conducatori, in fapt simpli trepadusi ai unui sistem manipulator inteligent promovat prin sugestiile negative care genereaza impresiile neputintei si nedemnitatii proprii atat indivizilor cat si populatiilor,- se instrumenteaza o falsa cunoastere psihologica a cine si cum sunt. Falsa cunoastere de sine asociata individului si generalizata la nivelul populatiei,- de ex: asa zisele trasaturi generale gen "Charliebdo-isme" : croatii sunt caposi, suedezii excroci , romanii cretini, etc.- nu poate decat sa reduca pana la exterminare cultura poapoarelor respective in domeniul impresiilor colectivizate astfel. Ne distreaza calomniile la adresa altor popoare dar ne revoltam fata de cele adresate propriului popor, la fel cand e vorba de individ si acest paradox este resursa puterii impresiilor in societate. Fiecare accepta calomnia la adresa celuilat fara a fi contient de stiinta acceptarii si consecintele ei.
Impresia iti diminueaza expresia ; De dragul unei cardasii sau unui fals impreuna ne complacem in a ne lasa manipulati prin impresii, sugestii. Stiinta este reflectarea perceptiei inteligente in care cauzalitatea conditionala functioneaza doar in imperiul impresiilor. In stiinta modelarea realitatii prin concentrarea si dispersia energiei este un continuum a carui perceptie te opreste de a mai pune etichete sau a stampila miscarile universalului cand integritatea si responsabilitatea propriei expresii implica folosirea fluxului comuniunii existentiale pentru desavarsirea expresiei colective a umanitatii prin imbogatirea constiintei cu stiinta pe care perceptia inteligenta o releva ca sens al propriei exprimari.
"Maestrii" autointitulati, -sau acceptati ca directori de constiinte-, refuzau sa exprime ceva urat sau negativ ca reflectare a conportamentului cuiva si exprimau din libertate reflectarile realizarilor conforme ordinii primordiale rationale a fiintelor. Imaginea unei omeniri care paraziteaza si consuma planeta pana la epuizare este impresia/efect al sugestiilor care au generat o falsa cunoastere psihologica instrumentata in vechime cu scopul supunerii si dominatiei populatiei planetare catorva indivizi , proiect aproape realizat astazi.. In imperiul acestei impresii este obiectivarea acesteia si cand experienta confirma ideea( imaginea), este greu de distins falsul de adevarul care pare a nu exista in perceptia noastra vis a vis de noi insine. Suntem mistere intre mistere care fug de propriul mister ascunzandu-se sub haina ponosita si mizerabila a cunoasterii de sine sau psihologice instrumentate si folosite pentru manipularea populatiilor si conducerea companiilor, pentru putere personala. Sa te justifici cu efectele propriilor actiuni si cunoasteri memorate este culmea ignorantei si pe aceasta culme astazi stau preotii si psihologii, expertii in know-how; unii in plan subtil al constiintelor si ceilalti in planul util al intereselor. Stiinta ca mijloc al cunoasterii directe in plan biologic si instrumental in plan istoric este colacul de salvare de care populatiile de oi s-au departat conduse de alte oi pe oceanul universalului. Un popor este expresia constiintei unei culturi comune, adica cultivam in fapta si in gand o valoare a universalului, insamantand si cultivand in energia pamantului, aducand dragostea sau inteligenta vie la vedere. Orice fapta sau lucru din izvorul vietii nascut este dragoste facuta vizibila, adusa in perceptia obiectiva si astfel daruita intregii omeniri. Pentru a face asta nu exista nici o piedica in calea nimanui.
Cultura oricarui popor este dragoste adusa la vedere . Insa este evident ca in fiecare cultura neghinele galagioase si asupritoare prin deranjul produs pot sufoca cultura respectiva asa cum limba unei natiuni este sufocata de implanturile limgvistice ale intereselor la moda iar exprimarea se rezuma la stereotipiile si sabloanele verbale ale unei simplitati fara continut la vedere care ascunde semnificatii si miscarile vibratiilor respective, intuneca constiintele si cultiva exprimari fara cotinut, fara sentimentent, separand energiile de formele lor. Pentru parazitii de orice natura exprimarea sentimentelor este periculoasa pentru ca ele releva adevarul circumstantelor. S-a indus un model comportamental in care este superioara exprimarea fara sentimente, asa zis lucida, obiectiva, rationala; Ratiunea mecanica, dupa model, ce fel de ratiune poate fi decat cea a unui mecanism. Ceea ce luceste si incalzeste este sentimentul nu ideea despre, impresia. Discriminarea oricaror sentimente in favoarea unei luciditati teoretice, ale unei artificiale stiinte sau intrumentari ale stiintei, lasa liber campul si necultivat , camp (energie) pe care impresiile isi fac de cap epuizand resursele lui. Rutina fiului risipitor este dinamica impresiilor sale care-l consuma. Stiinta nu este proprietatea intelectuala a oamenilor de stiinta si cei care o considera asa nu sunt oamenii stiintei.
Cunosterea reflexiva are in continutul sau atat reflectarile stiintei perceptiei inteligente cat si reflectarile impresiilor rezultat al interpretarilor necunoscutului. Impresiile modeleaza continutul cunoasterii subiective invaluind , imbracand cunoasterea universalului in constiintele indivizilor, iar stiinta este nevoita sa releve adevarul a ceea ce este ascuns astfel. In vechime impresia platitudinii pamantului in constiinta vremurilor respective a generat teorii false despre pozitionarea si evolutia planetei, iar stiinta a dezgolit adevarul ascuns de falsitatile interpretarilor care in societatea respectiva inducea teameri nemotivat. Au fost arsi pe rug sau excomunicati cei care promovau adevarul perceptiei inteligente, promotorii stiintei dintotdeauna care contestau adevarul impresiilor generate de interpretarile necunoscutului mai mult sau mai putin interesate Impresiile sunt forte sociale, desi nu reflecta adevarul a ceea ce este ascunzandu-l, ele modeleaza comportamentul social. Suntem sub imperiul impresiilor care au inlocuit stiinta; mai mult chiar, stiinta este folosita pentru a genera impresii in interesul unora. Impresiile transforma popoarele in populatii amorfe usor de manevrat. Demonizarea si calomnierea sunt mijloacele instrumentarii interesate a impresiilor. Intelepciunea denumita " populara" reflecta adevarul impresiilor in urma experientelor milenare masurate empiric- de exemplu, "la pomul laudat sa nu te duci cu sacul"; lauda de sine nu miroase a bine', etc Astazi autopromovarea (lauda de sine) este la rang de stiinta sociala, marchetingul, iar aceasta situatie releva puterea sociala a impresiilor, nivelul scazut de cultura si respect fata de stiinta poporului respectiv reflectata sub forma aforismelor, zicalelor, bancurilor si povestitlor, etc. Nici instinctul ca stiinta pura a ratiunii biologice a existentei nu este valorizat, dimpotriva este calomniat ca atavic desi luptam pentru supravietuire si suntem sub impulsul instinctului in momentele limita. Ne consideram o societate evoluata desi resorturile miscarilor sociale sunt dominate de impresii, de irational
Dispersia popoarelor le transforma in populatii, O populatie nu cultiva ceva in planul constiintei de sine sau culturii adevarului integritatii sale naturale , ci risipeste energia indivizilor si resursele tinututilor sub impresia artificialului. Sub puterea impresiilor utopiilor promovate oficial de asa zisii conducatori, in fapt simpli trepadusi ai unui sistem manipulator inteligent promovat prin sugestiile negative care genereaza impresiile neputintei si nedemnitatii proprii atat indivizilor cat si populatiilor,- se instrumenteaza o falsa cunoastere psihologica a cine si cum sunt. Falsa cunoastere de sine asociata individului si generalizata la nivelul populatiei,- de ex: asa zisele trasaturi generale gen "Charliebdo-isme" : croatii sunt caposi, suedezii excroci , romanii cretini, etc.- nu poate decat sa reduca pana la exterminare cultura poapoarelor respective in domeniul impresiilor colectivizate astfel. Ne distreaza calomniile la adresa altor popoare dar ne revoltam fata de cele adresate propriului popor, la fel cand e vorba de individ si acest paradox este resursa puterii impresiilor in societate. Fiecare accepta calomnia la adresa celuilat fara a fi contient de stiinta acceptarii si consecintele ei.
Impresia iti diminueaza expresia ; De dragul unei cardasii sau unui fals impreuna ne complacem in a ne lasa manipulati prin impresii, sugestii. Stiinta este reflectarea perceptiei inteligente in care cauzalitatea conditionala functioneaza doar in imperiul impresiilor. In stiinta modelarea realitatii prin concentrarea si dispersia energiei este un continuum a carui perceptie te opreste de a mai pune etichete sau a stampila miscarile universalului cand integritatea si responsabilitatea propriei expresii implica folosirea fluxului comuniunii existentiale pentru desavarsirea expresiei colective a umanitatii prin imbogatirea constiintei cu stiinta pe care perceptia inteligenta o releva ca sens al propriei exprimari.
"Maestrii" autointitulati, -sau acceptati ca directori de constiinte-, refuzau sa exprime ceva urat sau negativ ca reflectare a conportamentului cuiva si exprimau din libertate reflectarile realizarilor conforme ordinii primordiale rationale a fiintelor. Imaginea unei omeniri care paraziteaza si consuma planeta pana la epuizare este impresia/efect al sugestiilor care au generat o falsa cunoastere psihologica instrumentata in vechime cu scopul supunerii si dominatiei populatiei planetare catorva indivizi , proiect aproape realizat astazi.. In imperiul acestei impresii este obiectivarea acesteia si cand experienta confirma ideea( imaginea), este greu de distins falsul de adevarul care pare a nu exista in perceptia noastra vis a vis de noi insine. Suntem mistere intre mistere care fug de propriul mister ascunzandu-se sub haina ponosita si mizerabila a cunoasterii de sine sau psihologice instrumentate si folosite pentru manipularea populatiilor si conducerea companiilor, pentru putere personala. Sa te justifici cu efectele propriilor actiuni si cunoasteri memorate este culmea ignorantei si pe aceasta culme astazi stau preotii si psihologii, expertii in know-how; unii in plan subtil al constiintelor si ceilalti in planul util al intereselor. Stiinta ca mijloc al cunoasterii directe in plan biologic si instrumental in plan istoric este colacul de salvare de care populatiile de oi s-au departat conduse de alte oi pe oceanul universalului. Un popor este expresia constiintei unei culturi comune, adica cultivam in fapta si in gand o valoare a universalului, insamantand si cultivand in energia pamantului, aducand dragostea sau inteligenta vie la vedere. Orice fapta sau lucru din izvorul vietii nascut este dragoste facuta vizibila, adusa in perceptia obiectiva si astfel daruita intregii omeniri. Pentru a face asta nu exista nici o piedica in calea nimanui.
Cultura oricarui popor este dragoste adusa la vedere . Insa este evident ca in fiecare cultura neghinele galagioase si asupritoare prin deranjul produs pot sufoca cultura respectiva asa cum limba unei natiuni este sufocata de implanturile limgvistice ale intereselor la moda iar exprimarea se rezuma la stereotipiile si sabloanele verbale ale unei simplitati fara continut la vedere care ascunde semnificatii si miscarile vibratiilor respective, intuneca constiintele si cultiva exprimari fara cotinut, fara sentimentent, separand energiile de formele lor. Pentru parazitii de orice natura exprimarea sentimentelor este periculoasa pentru ca ele releva adevarul circumstantelor. S-a indus un model comportamental in care este superioara exprimarea fara sentimente, asa zis lucida, obiectiva, rationala; Ratiunea mecanica, dupa model, ce fel de ratiune poate fi decat cea a unui mecanism. Ceea ce luceste si incalzeste este sentimentul nu ideea despre, impresia. Discriminarea oricaror sentimente in favoarea unei luciditati teoretice, ale unei artificiale stiinte sau intrumentari ale stiintei, lasa liber campul si necultivat , camp (energie) pe care impresiile isi fac de cap epuizand resursele lui. Rutina fiului risipitor este dinamica impresiilor sale care-l consuma. Stiinta nu este proprietatea intelectuala a oamenilor de stiinta si cei care o considera asa nu sunt oamenii stiintei.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu