15 decembrie 2017

a ignora

Substantivarea "ignoranta" ascunde miscarea verbului confundata adesea cu 'prostia", "nestiinta", "inferioritatea",  haina verbului il ascunde.etc.
Din punctul perceptiei mele, miscarea verbului se refera la neatentie; optiunea individuala in circumstanta propriei prezente de a nu fi  imreuna cu atentia si revelatiile sale, sau propriile actiuni individuale, cu a nu fi receptiv sau sensibil la acestea. Ignorarea este refuzul sensibilitatii, receptivitatii sau  refuzul de a primi, de a fi daruit. Este o miscare a gandirii fara constienta miscarilor sale. Cand ignoram suntem mereu surprinsi de consecintele atitudinii si comportamentului noastru si cautam vinovati pentru acestea. Atitudinea ignorarii este violenta. o stare de nervozitate ne macina , suntem stresati si exaltati, framantati. De ex un sofer in aceasta stare redundanta a miscarii ignorarii propriilor actiuni isi creeaza circumstanta unui accident si daca " se intapla", va justifica inramplarea cu starea drumului, violenta celorlalti pe sosea, starea tehnica a masinii., cu neatetia,  inconstienta celorlalti ignorand -o pe a sa

 Insa cele mai dramatice consecinte ale ignorarii de sine (ca sa nu folosesc "tradarii:), ne generam in momentele  de "adormire si trezire" asemanatoare celor "de nastere si moarte" si in momentele asocierii in parteneriate in care se includ momentele identificarii personale refuzand nepretioasele lor daruri.,.

Tot ce exista este deja interrelationat iar un parteneriat este o interconditionare.Interrelationarea nu conditioneaza existentele ci le sustine , pe cand parteneriatele creeaza legaturi conditionale pe care le ignoram, creeaza drepturi si obligatii, datorii. "Doua pasari daca le legi nu mai pot zbura" Cel mai important parteneriat este casatoria. Legarea constientelor conduce la la feedbacul senzorial si sentimental al nelibertatii la barbati si neiubirii la femei pentru care se invinovatesc reciproc si-si revendica reciproc libertatea si iubirea.

" Nimeni" nu conditioneaza pe " nimeni". Dragostea nu leaga ci elibereaza/ Adevarul a ceea ce este elibereaza. Cel aflat in dragoste nu revendica ci ofera. Divortul este considerat un act de tradare dar nu este altceva decat consecinta ignorarii. A ignora inseamna a te trada pe tine insuti si aspiratiile tale formalizandu-le, institutionalizandu-le, conditiondu-le. O astfel de structura a gandirii, institutia casatoriei, este goala de continut existential, este "in afara". Efortul de intretinere a unei astfel de institutii este asemanator cu efortul de intretinere al unui mecanism; ii prelugeste existenta; efortul de intretinere creste pana cand renuntam la mecanismul respectiv si cumparam altul. Apoi o luam de la capatul intretinerii cu acelasi final.

Dragostea este miscarea in parteneriatul existential barbat/ femeie si orice alt parteneriat, afaceri, munca, etc. unde o denumim prietenie. Daca nu este miscarea din parteneriate, atunci parteneriatul este un conflict perpetuu prin ignorarea impulsurilor creatoare sau lucrative. In acest din urma caz  orice structura de gandire institutionalizata este efemera, entropica in miscarea sa launtrica generand dezordini si macinand coeziunea si omogenitatea sistemului respectiv pana la respingerea lui sau dezmembrarea sa.

 Consideratiile legate de parteneriate sunt in domeniul social si ignorarea conduce ;a edificarea unei societati conflictuale. Insa individul isi simteefortul  inutil si neputincios in a schimba ceva in societate  sau parteneriate  "Le ia" asa cum sunt si se adapteaza lor; complacerea devine un modus vivendi. Nu ar fi o problema in asta daca nu ar revendica permanent altceva. Pnetru acest "altceva" individul trebuie sa schimbe atitudinea, sa renunte la ceva, la ignorare.

Cum orice miscare in multimi este controlata de ele, a merge contra curentului  este dificil si nici necesar nu este . De aceea voi reflecta explorarile  momentelor individuale importante, personale ale ignorarii; mometul adormirii si trezirii.
Am sa reelevez evidentele legate de aceste momente. Mintea care ignora compara spre a se lipezi si decide "corect". Sa folosim acest intrument al comparatiei explorand momentele adormirii si trezirii din copilarie si de la maturitate si dupa.
Copilul inainte de a adormi isi rememoreaza ziua; isi revede comportamentul si consecintele lui, constanta inadecvarea lui cu aspiratiile sale de expresie si imagine si isi propune ca in acelasi circumstante sa reactioneze altfel, mai eficient, sau complet in raport cu intentiile sale, sa fe duca pana la capat De ex. a fost invins intr-o confrunatre fizica (caci numai acet plan il intereseaza si ii acorda atentie) revede mpmentele confruntarii si-si propune ca la urmatoare confruntare sa actioneze altfel in detaliu. Isi genereaza propriul proiect al confruntarii, etc Sau copilul a fost ranit emotional de afirmatiile altuia si isi va propune ce sa-i spuna aceluia data viitoare. Cunoate controlul mental sub forma 'cine-si zice lui isi zice,etc" Dupa ce isi rememoreaza si redefineste propriile comportamente pentru "data viitoare", adoarme "incantat" de expresia sa comportamentala nou creata si entuziasmat de posibilitatea exprimarii ei fizice si mai ales de consecintele acestei exprimari, de noua imagine in comunitatea sa.
Sub indrumarea parintilor copilul este invatat sa spuna o rugaciune inainte sa adoarma. ce inseaman asta? Sa faca afirmarii pozitive despre sine si securitatea sa in existenta, afirmatii ce hranesc simtamantul sigurantei si increderii in sine si existenta sub influenta caruia adoarme. Copii linistiti astfel adorm instantaneu. Sunt in viata lui Dumnezeu si nimic rau nu li se poate intampla.

 Dar daca inainte de culcare vad filme cu monstrii si eroi, fantome , etc, vor adormi mai greu si vor dormi agitati; le este frica sa adoarma pentru ca dupa ce adorm vor vedea sau visa filmele respective care nu sunt in domeniul fizic, domeniul constientei copilului,, dar care i-au imbacsit de curand memoria si-l inspaimanta. In aceasta situatie rememorarea zilei sale este inlocuita de rememorarea filmului vazut. El are cu atat mai mult impact asupra lui cu cat mai puternice reactiii emotionale ii induce filmul sau povestile de dinaintea culcarii si cele mai puternice sunt ale fricii. Frica sau neplacutul se inradacineaza mai puternic in memoria emotionala decat orice alte emotii. Nu recunoastem ca in memorie amintirile cele mai violatoare sunt si cele mai puternice? Cu cata usurinta ne amintim neplacerile traite in comparatie cu celelalte? Coportamentul deviant este generat de reatia la ele si neputinta de a le sterge. Trebuieste o forta incomensurabila sa le rezisti sau pozitionezi in afara timpului tau sau zilei tale, sau planului tai fizic. Veteranii din razboaie continua razboiele in mintea/ memoriea lor.

La maturitate framantarile si conflictele existentiale zilnice conduc la adormire ca si consecinta a epuizarii individului. Framantarea gandirii si exigentele nevoilor nu isi gasesc solutionare oricat le-ai rememora inaaintea adormirii pentru ca nu depinde doar de tine , nu se pot elabora unilateral priectele rezolvarii lor pentru a doua zi, pentru ca exced planul fizic al concretului si evidentelor si depind de parteneriate si multimi, de instabilitatea, impredictibilitatea optiunilor emotionale curente, ounctuale . Pentru a doua zi adormim doar cu obligatiile si constrangerile circumstantelor in minte. Somunul isi diminueaza cu timpul capacutatea regeneratoare ne sculam de multe ori mai obositi decat ne-am culcat. De ce oare? Ignoram momentul adormirii si transformarile ce survin prin el.
Nu insist cu relevarea evidentelor din momentul adormirii , sunt specifice fiecaruiaq si folositor fiecaruia este sa si le exploreze si sqa traga concluziile care-i pot schimba atitudinea si abordarea constienta si responsabila a momentului respectiv.=, sa nu-l mai ignore si abordeze rutinier prin complacere in obisnuinta sa de a adormi. Daca ii acordam max de atentie si responsabilitate vom gasi si individualiza corporalizand o modalitate unica sau individuala de a-l exploata la maximum in favoare noastra. Nimeni altcineva nu o poate face in locul cuiva . In schim "cineva" iti poate fura momentul cunoscandu-i puterea. Cine ne fura constant momentul la maturitate? Grija, framantarea care se " autoeternizeaza" pe spinarea noastra. Bineinteles ca nu este un personaj ci o rutina a gandirii, este impersonala, virtuala si ne manaca "personalitatea".

Ce se intampla in timpul somnului? este un capitol necunoscut dar a carui efect il cunoaste fiecare-revigorare, refacere; L-am putea denumi renastere?  Asemanator, nu cunoastem cum ne nastem nici cum renastem..Nu este un domeniu al ignorarii pentru ca nu este al cunoasterii, nu putem ignora decat ce cunoastem, evidentele.
Pe acest domeniu al somului asemanator cu al mortii sunt multi care il imbacsesc cu diferite cunoasteri sau inchipurile lor referitor la necunoscut Nu trebuiesc ignorate aceste inchipuiri ale somnului si mortii pentru ca riscam sa le traim in sine ca adevar si sa fim privati de binefacerile necunoscutului somnului si mortii, adica renasterii si nasterii. Evidenta releva ca in timpul somnului si mortii evadam din sfera perceptiei, a cunoscutului, a ganditului. Bunul simt ne indruma a nu ne baga nasul unde nu ne fierbe oala. Visele sunt reflectari ale cunoscutului la care reactionam emotional inconstienyi de ce facem, schimbqndu-le. Exista si visatul constient responsabil de actiunile tale neconditionate; tot in plenitudinea edifiuclui perceptiei se desfasoara dar cu alte mijloace sau calitati ale miscarii una cu ea insasi. "Visatorii" iresponsabili manipuleaza conditionand . Nu exista nici o diferenta intre actiunile lor si a celor din timpul zilei, ce fac ziua fac si noaptea sau in visatul lor. Specialitatea lor este "hotia de vise". Numai elevarea constiintei in responsabilitate ii diferentiaza de adormitii din timpul zilei ca protectori si paradini ai existentei. Dar tot in planul cunoasterii actioneaza, chiar daca nu-i mai ignora beneficiile.. Cu timpul si visatorii renunta la a-si mai modela propriul necunoscut si lumea dupa bunul plac si arbitrar , lasandu-l in seama lui Dmnezeu cel viu, sau ratiunii promprdiale a existentei care modeleaza necunoscutul care ne mai salveaza inca. Cum ne salveaza nu putem raspunde din moment ce nu cunoastem dar beneficiul slvarii il simtim fiecare regenerarea propriilor fiinte la toate nivelurile sale. ca urmare despre somn si moarte,..., liniste.

 Daca nu am maniat pe nimeni cu consideratiile mele sa exploram momentul trezirii.
Este o vorba din batrani, "cum te culci asa te trezesti", mai este si "cum iti asterni asa dormi" si as continua  cu "a  cum mori asa te nasti" Pe tema afirmatiei din urma as face cateva argumentari: murim inconstienti, ne nastem inconstienti,  refuzam moartea, refuzam si viata, plangem inainte sa murim, plangem si duapa ce ne nastem,
 Revenind la prima afirmatie ea releva importanta momentului culcarii si totodata autodeterminarea fiecaruia a conditiilor psihologice si senzoriale a propriilor existente. Intrebarea sau afirmatia "cum? -asa cum" implica metoda, cunoastere , releva actiunea si consecintele ei.
Revenind la comparatia noastra, copilul,  abia asteapta sa se trezeasca cu proiectele zilelor in mintea sa cand este in vacanta si se lasa greu trezit cand merge la scola sau trebuie sa faca o corvoada. In vacanta se trezeste impulsionat de lumina de aur a entuziasmului si in timpul scolii sau in circumstata unei autoritati parintesti excesive si controlatoare tinde sa se refugieze in libertatea somnului sau visatului. Copii inhibati de presiunea mediului vor tinde sa se refugieze in libertatea visatului cu ochii deschisi, isi cladesc o lume interioara numai a lor.
 Maturii se trezesc greu, confuji in prima instanta, au nevoie de o cafea. constrangerile cotidiene ii motiveaza sa se trezeasca, sa se activeze. Oboseala luatului de la inceput al acelorasi corvezi le incetineste miscarea ,induce dezordine si fragmentari ale comportamentului sarind de la una la alta ca apoi sa revina sa termine ceva. Au adormiti ingrijorati se trezesc si mai ingrijorati , stariele dinaintea adormirii sunt amplicate  dimineata .

Dar asta nu este o obligatie sau o generaliate sunt doar extreme ale ignorarii momentelor. Fiecare functie de inteligenta perceptiei sale isi reflecta in gandire si redefineste zilnic expresia de sine imbogatind-o sau saracind-o, limitand-o sau sublimand-o. "Nu aduce anul ce aduce clipa" este o reflectare a valorii incomensurabile ale fiecarei trairi punctuale, unul cu tine insuti , feedbecul unuiunii cerurilor cu pamantul, momentul tarit. A ignora este identic cu a nu valoriza darurile existentei sau ale lui Dumnezeu. Ce-ti ramane in acesta atitudine altceva decat a trai in urma evenimentelor, in circumstante pe care altii le creeaza pentru tine si  in povestea sau planificarea carora nu esti eroul principal ci doar un instrument, un contributor la amagirea  altuia cu bunastarea sa pe seama celorlalti. Traim sub puterea impresiilor sau sugestiilor; ni se sugereaza si avem impresia ca X sau Y  se bucura de bunastarea conditionata de resurse, dar nu cunostem cum adorm si cum se trezesc. Bunastarea nu este conditionata de resurse sau circumstante dar traim sub impresia asta pana avem impresia ca am existat candva dar nu suntem siguri de asta; este efectul ignorarii momentului  unic al propriilor existente.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu