Care este relatie dintre ?
Cu simturile percepem cu gandul 'luminam" ce percepem, constientizam perceptia. Dar ce percepem prin sinturi? Realitatea asa cum este ea modelata de stiinta inteligentei care este cunoasterea universala. Cunoasterea la randul ei este exprimata prin gand una cu gandul sau informatie. Simtim cunoastrea faptica a gandului creator a carui viteza este incomenurabila, unul cu fapta sa, iar prin regandind-ul o reverberam, o amplificam si remodelam in acelasi timp prin interpretarile lui ulterioare sau de apoia faptei; astfel procesul gandirii nu are sfarsit in continua schimbare, transformare si inoire in care fiecare noua expresie este inglobata campului cunoasterii manifestate , ceea ce face sa nu putem afirma constienti de dinamica procesului ca suntem detinatorii cunoasterii in intregimea ei. Cand stim cine suntem nu mai suntem deja, dinamica constientizarii cunoasterii deja a schimbat expresia ei imbogatind-o exrinzandu-i campul; la fel viitorul nu poate fu cunoascut pentru ca in momentul cand vorbim despre el deja este schimbat. Constienta dinamicii proceselor in existenta lor naturala, ne releva faptul ca nu exista model fixat al existentei in continua inoire sau imbogatire ca expresie.Gandul nostru poate lua aceleasi forme expresive din acceasi viziune statica si efemera, dar la aceste forme universul nu raspunde pentru ca raspunsul exista deja , dar energia universala este sensibila si raspunde instantaneu oricarei noi expresii gand sau conceptii-viziuni obiectivandu-i expresia energo-informatica noua care imbogateste continutul campului cunoasterii. de observat ca inteligenta universala nu face selectie in fata noului informational emanat de constiinta a ceea ce este, motiv pentru care nu judeca expresia ci o manifesta, nu selecteaza pe criterii de buna sau rea, folositoare sau nu ceea ce ne implica responsabilitatea propriilor emanatii ale gandirii ca reverberatii sau noutati. Meditatia asupra ceea ce este si reverberarii sale , conduce la distintii si de asemenea la selectii infoenergetice prin acord sau puterea ratiunii, sau emana noi forme prin noi relatii relevate in meditatie constiintei ca posibilitati armonice cu ordine inglobata superioara ale potentialului sau natural, ceea ce denumim perceptie inteligenta. Perceptia inteligenta dinamizeaza intentia , genereaza noi intentii ale expresiei constiintei care de apoi modeleaza constiinta si edificul ei ca circumstante.
Intaietatea simturilor sau gandirii este irelevanta prin dinamica si sustinerea reciproca ca proces cocreativ al fortelor simtirii si a celor ale gandirii. Noi stim sa selectam concepte desfasurate in forme gand intr-o insiruire logica sau ilogica, fidela sau infidela, dar nu stim sa selectam simtaminte. Cm ne simtim pare a fi o fatalitate a carei schimbare nu este in puterea noastra.Facem o distinctie intre gandire si simtire , dar acesta distinctie o tratam ca fragmentare in doua procese fara legatura intre ele., fragmentare iluzorie dar care ne da "dreptul" sa gandim orice si fara nici o responsabilitate creazand ca nu are nici o legatura cu ce si cum ne simtim. Dar daca vedem "legatura" sau mai bine zis relatia de biunivocitate, o putem experimenta asa cum experimentam doua procese naturale descrise de stiinta "fizica" in interactiune reciproca si variabilele acestei interactiuni prin care stabilim repere si caracteristici care apoi se pot instrumenta pentru a le utiliza natura in scopuri practice.De exemplu< procesele fluidului din natura si dinamica transformarilor de stare (lichida, solida, gazoasa ca cele mai cunoscute), au fost constientizate si relevate prin trei marimi fizice , presiune, temperatura si volum, marimi fizice intrumentate pentru a determina marimi numerice comparative pe care care apoi sa le folosim dinamica si corespondenta naturala in scopurile practice. Ce caracteristici putem determina ca marimi si relatii ale simturilor si ale gandirii vazute separat si in interactiune? sa experimentam emitand forma gand ,de ex. "nimic"; ce simtim simultan cu emanatia respectiva? sa emitem alta expresie forma gand "nimic, nu exista"; ce simtim implict acestei expresii gandite? oare implicitul expresiei nerostit deci tacut care releva ca intotdeauna exista ceva, nu alt simtamant este simultan cu ea? La fel putem experimenta cu atentia treaza la experiment, "eu nu exist" si ' eu nu pot sa nu exist"; ' eu sunt viata" sau ' eu sunt moartea". Acum sa inversam, priviti o floare , ce simtiti? gandul manifestat real, cel viu, apoi putem gandi simtamantul apreciind sau depreciind realitatea florii Ce simtim dupa ce gandim floarea? Mai avem simtamantul direct in contact cu floarea?Il amplificam sau diminuam prin gandirea lui? Atentia este mijlocul prin care intram in contact si simtamantul prin care cunoastem direct prezenta in existenta, cunoastere directa. Gnadirea este in capul comunicarii cunoasterii directe fara a putea si transmite cunoasterea abstractizand-o; ceea ce este abstract fara simtamant este.
Cu simturile percepem cu gandul 'luminam" ce percepem, constientizam perceptia. Dar ce percepem prin sinturi? Realitatea asa cum este ea modelata de stiinta inteligentei care este cunoasterea universala. Cunoasterea la randul ei este exprimata prin gand una cu gandul sau informatie. Simtim cunoastrea faptica a gandului creator a carui viteza este incomenurabila, unul cu fapta sa, iar prin regandind-ul o reverberam, o amplificam si remodelam in acelasi timp prin interpretarile lui ulterioare sau de apoia faptei; astfel procesul gandirii nu are sfarsit in continua schimbare, transformare si inoire in care fiecare noua expresie este inglobata campului cunoasterii manifestate , ceea ce face sa nu putem afirma constienti de dinamica procesului ca suntem detinatorii cunoasterii in intregimea ei. Cand stim cine suntem nu mai suntem deja, dinamica constientizarii cunoasterii deja a schimbat expresia ei imbogatind-o exrinzandu-i campul; la fel viitorul nu poate fu cunoascut pentru ca in momentul cand vorbim despre el deja este schimbat. Constienta dinamicii proceselor in existenta lor naturala, ne releva faptul ca nu exista model fixat al existentei in continua inoire sau imbogatire ca expresie.Gandul nostru poate lua aceleasi forme expresive din acceasi viziune statica si efemera, dar la aceste forme universul nu raspunde pentru ca raspunsul exista deja , dar energia universala este sensibila si raspunde instantaneu oricarei noi expresii gand sau conceptii-viziuni obiectivandu-i expresia energo-informatica noua care imbogateste continutul campului cunoasterii. de observat ca inteligenta universala nu face selectie in fata noului informational emanat de constiinta a ceea ce este, motiv pentru care nu judeca expresia ci o manifesta, nu selecteaza pe criterii de buna sau rea, folositoare sau nu ceea ce ne implica responsabilitatea propriilor emanatii ale gandirii ca reverberatii sau noutati. Meditatia asupra ceea ce este si reverberarii sale , conduce la distintii si de asemenea la selectii infoenergetice prin acord sau puterea ratiunii, sau emana noi forme prin noi relatii relevate in meditatie constiintei ca posibilitati armonice cu ordine inglobata superioara ale potentialului sau natural, ceea ce denumim perceptie inteligenta. Perceptia inteligenta dinamizeaza intentia , genereaza noi intentii ale expresiei constiintei care de apoi modeleaza constiinta si edificul ei ca circumstante.
Intaietatea simturilor sau gandirii este irelevanta prin dinamica si sustinerea reciproca ca proces cocreativ al fortelor simtirii si a celor ale gandirii. Noi stim sa selectam concepte desfasurate in forme gand intr-o insiruire logica sau ilogica, fidela sau infidela, dar nu stim sa selectam simtaminte. Cm ne simtim pare a fi o fatalitate a carei schimbare nu este in puterea noastra.Facem o distinctie intre gandire si simtire , dar acesta distinctie o tratam ca fragmentare in doua procese fara legatura intre ele., fragmentare iluzorie dar care ne da "dreptul" sa gandim orice si fara nici o responsabilitate creazand ca nu are nici o legatura cu ce si cum ne simtim. Dar daca vedem "legatura" sau mai bine zis relatia de biunivocitate, o putem experimenta asa cum experimentam doua procese naturale descrise de stiinta "fizica" in interactiune reciproca si variabilele acestei interactiuni prin care stabilim repere si caracteristici care apoi se pot instrumenta pentru a le utiliza natura in scopuri practice.De exemplu< procesele fluidului din natura si dinamica transformarilor de stare (lichida, solida, gazoasa ca cele mai cunoscute), au fost constientizate si relevate prin trei marimi fizice , presiune, temperatura si volum, marimi fizice intrumentate pentru a determina marimi numerice comparative pe care care apoi sa le folosim dinamica si corespondenta naturala in scopurile practice. Ce caracteristici putem determina ca marimi si relatii ale simturilor si ale gandirii vazute separat si in interactiune? sa experimentam emitand forma gand ,de ex. "nimic"; ce simtim simultan cu emanatia respectiva? sa emitem alta expresie forma gand "nimic, nu exista"; ce simtim implict acestei expresii gandite? oare implicitul expresiei nerostit deci tacut care releva ca intotdeauna exista ceva, nu alt simtamant este simultan cu ea? La fel putem experimenta cu atentia treaza la experiment, "eu nu exist" si ' eu nu pot sa nu exist"; ' eu sunt viata" sau ' eu sunt moartea". Acum sa inversam, priviti o floare , ce simtiti? gandul manifestat real, cel viu, apoi putem gandi simtamantul apreciind sau depreciind realitatea florii Ce simtim dupa ce gandim floarea? Mai avem simtamantul direct in contact cu floarea?Il amplificam sau diminuam prin gandirea lui? Atentia este mijlocul prin care intram in contact si simtamantul prin care cunoastem direct prezenta in existenta, cunoastere directa. Gnadirea este in capul comunicarii cunoasterii directe fara a putea si transmite cunoasterea abstractizand-o; ceea ce este abstract fara simtamant este.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu