05 octombrie 2014

777 -2/3

Revenind la ideea-axioma , viziune-proiect al libertatii omului in mediul sau,
acttivitatea ei o putem recunoaste in activitatile de gradinarit individual si local de impadurire si protejare a diversitatii speciilor si florei naturale, de restabilire a echilibrelor ecologice ale viului planetar. Dar acest activitati individuale sunt locale, in timp ce consumul si exploatarea resurselor planetei pe care un grup mic de potentati de puterea armelor si tehnologiei isi continua activitatea la nivel global si rad de naivii ecologisti neputinciosi in fata tehnologiei lor distructive prin consecintele activitatii lor. Nu am relevat ceva nou si fiecare vede si intelege unde duce acesta activitate sociasla paralizanta a oricarei constiine prin conditionare, vede inutilitatea conferintelor despre sanatatea planetei care nu stopeaza ceva prin faptul ca puterea fabricantilor de toxicitate  controleaza activitatea planetare prin puterea banilor produsi de ea.Puterea sociala sau in colectivitate fara bani este o iluzie, nu poti intreprinde ceva la nivel social local sau global fara bani pentru ca cetatenii sunt ca energie si constiinta aserviti lor. "Pro bono" angajeaza putini cetateni dar activitatea lor necesita mijloacele ei si acestea bani.
Cand inocenta se sfarseste ne ramane razbunarea.
Intreaga activitate daca o dezvelim de ideatia utopica a motivatiilor ei, se releva ca o razbunare: pe planeta , pe cetatenii ei, pe cultura lor,  pe morala si probitate, pe integritate si transparenta.Arma razbunarii este coruptia, prin coruptie ni se demonstreaza slabiciunea in fata sistemului consumului , controlului si dominatiei a orice resurse umane si substantiale ale oplanetei , a sistemului "lacomiei de mai mult" si a inutilitatii lui.
Greseala conceptuala urmata de faptele ei este necesitate dar vinovatia constientei acestei erori nu "repara ceva"; vinovatia nu corecteaza ,se razbuna- acesta razbunare si plansul de mila sunt cele doua ramuri ,una a gandirii si alta psihologica ca reflecatere emotionala, a neputintei autocorectiei prin boicotarea antiratiunii sau regretelor  ca reactii emotionale ale activitatii ei. Ratiunea este actiunea si antiratiunea reactia, umbra sa. In armonie cele doua forte sunt motoarele evolutiei, ale sustinerii existentei si fiintei sale. Ratiunea este acord si comuniune
Afirmam ca orice creatie care nu evolueaza este sfarsitul creatiei respective si aceasta tendinta de a gasi un raspuns final ,absolut si a termina ceva, este o directie gresita in existenta, directie gresita evidentiata de natura nepervertita a fiintelor umane care EVOLUEAZA. Aceasta evidenta de netagaduit a calitatii evolutive esentialmente structurala  constiintelor umane , este confirmarea de netagaduit a faptului ca omul este inceputul creatiei nu sfarsitul ei, "inceput" cu semnificatia de inainte de orice alta creatie fapt care evidentiaza creatia ca reflectare a sinelui sau universal, ca mediu existential in care tot ce ar putea sa-i conditioneze existenta este implinit ca conditie asigurata. mediul natural este condtia implinita  armonic a insasi existentei noastre si desavarsind conditiile naturale sau firesti ale armoniei mediului sau ecologiei planetare prin decena si masura se reflecta in sinele nostru desavarsindu-ne propria existenta intr-o spirala evolutiva in care totul incepe si este mereu nou ca expresie evolutiva . Si tehnologia reflecta asta prin promovarea "noului produs dar orice produs al ei nu poate evoluasingur  si este un sfarsit  care devine inceput si miscarea un cerc.". Evolutia tehnologiei este o reflectare a evolutiei  constientei umane, un material didactic, si saltul evolutiv apare cand ne dam sema ca o harta a pamantului ca reflectare simbolica a lui, nu este pamantul. Tehnologia este "harta" si nu evolutie. Orice harta ne arata cai si directii in miscarea existentei si constiintei ei, precum si fundaturi sau deschideri ale miscarii functie de tintele ei. Ce tintim noi in existenta altceva decat propria evolutie? Evolutie corporala in sensul puterii sale de adaptare si mentinere in existenta indiferent de provocarile ei sau santatea necondutionata temporal de ciclicitatea zilelor, evolutie psihologica spre stabilitatea emotionala neconditionata de circumstante sau sanatate mentala, intr-un cuvant bunastare  individuala si a mediului social  ca bunastare materiala prin neconditionarea resurselor ei. Harta evolutiei tehnologice ne releva ca toate tintele noastre de mai sus nu pot fi atinse decat conditionate, conditionarea sanatatii si tineretii de medicamente, conditionarea bunastarii materilae de munca in sisteme producatoare de toxicitate fizico-chimica si psihologice, conditionare psihologica de obedienta partenerilor in fata noastra sau controlul aproapelui si folosirea lui in scopurile individuale ignorand individualitatea lui.Conditionarea existentei se releva ca inutilitate prin consecintele eforturilor depuse in directia ei, parasirea existentei si circumstantelor ei prin degradarea accentuata sau involutie.Conditionarea produce involutie si libertatea ca expresie a neconditionarii evolutie. Calitatea structurala a constiintei umane de a evolua, si libertatea ca mediu aevolutiv al constiintei, ne releva inca odata daca mai era nevoie ca natura fiintei umane este iubirea ca relatie interactiva intre membrii societatii ei; afirm asta pentru ca atunci cand libertatea si evolutia constiintei se manifesta comportamentul uman este de indragostit de existenta si fiintele ei in totalitate expresiva a formelor materiale si biologice, iar mediul natural este nonconditional sub nici un aspect al sau. Armonia este expresia in care toate conditiile sunt nonconditionale ca expresie, in percetia senzoriala dispar ca influente sau constrangeri dar nu sunt anihilate ca existente si senzatia nonexistentei conditionate este expresia armoniei tuturor conditiilor din existenta si coexistenta in care relatiile dintre formele expresii ale sale se sustin in reciprocitate. Ce ne face diferiti de roboti altceva decat capacitatea de a sustine existenta prin evolutia constiintei proprii si inoirea ei, (viziuni fluide dinamice despre sine) ? robotul are inscris in cip programul sau si nu se poate misca decat in limitele lui, nu poate evolua, este un sfarsit al unui proces , sau incremenirea lui formala si actionala. Omul incremenit este considerat mort, sfarsit, dar acesta consideratie ignora constiinta umana si este doar constienta mortului, sfarsitului. Omul ca inceput nu poate fi conditionat de vreun sfasit care este atemporal lui, o coada istorica a activitatilor sale menita sa-i relevae  directia si consecintele acestor activitati ca sa schimbe directia daca nu-i convin. Nasterea din inceput nu consuma ci regenereaza

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu