miscarea dupa dorinta

Datoria dorintei ne diferentiaza  social si degradeaza forma de la un moment dat.

Este vreo  activitate care sa nu fie generata de dorinta? Nu iubim mai mult altceva decat  dorinta. Nu alergam intreaga exsistenta dupa ceva, mai mult decat dupa  dorinta. Ne miscam dupa dorinte, spunem noi; dar oare asa sa fie?. Exista doi termeni ignorati sau invizibili pentru majoritatea mare a visatorilor cu ochii deschisi sau acelor care vad cu ochii inchisi. Termenul de minte si de corp. Sa facem putina acrobatie mentala. Corpul este "darul" planetei, sau planetar si in afara conditiilor planetare sau rupt de sursa sa, se disipeaza. Aceasta evidenta careia nu ii acordam suficienta atentie ci doar teama, conduce la fobia creerii de conditii planetare artificiale (aer curat, apa curata , caldura si frumusete ambientala asemnanatoare celor planetare originale, etc.) Cumva ignorata sursa acestei "pre-ocupari", care a artificilizat chiar pe pamant propriul mediu existential si pentru care am perturbat si degradat mediul natural planetar, ar fi ca vrem sa fim independenti de palneta, ca s-o putem parasi, sau premeditata disparitie ei, sa nu ne afecteze. De ce vrem sa parasim planeta si de ce premeditam disparitia ei? Ideea parasirii planetei si cuceririi cosmosului ni se inoculeaza ca fireasca prin toate proiectiile stiintifico-fantastice care ne obisnuiesc la un moment dat prin plictiseala, cu orice posibilitate. Daca la un moment dat vedem ca pamantul este ocupat de niste bazdaganii neumane care se metamorfozeaza aratand ca oamenii fara sa fie, suntem linistiti, sau ingroziti ;am vazut in filme cam cum este si ce neputinciosi suntem in atari situatii in fata "superioritatii" lor tehnologice. In atari situatii ne-am complace in neputinta  asteptand sa apara eroul salvator, ca in filme, care sa ne aduca o tehmologie superioara cu care sa omoare invadatorii. Pe pamant sau in alta parte cam acesta este scenariul holiudian fantastico-stiintific. Aceste scenarii ne dau "modele de groaza" (premediteaza imaginar) si 'modele de actiune" (asteptarea salvatorului erou). Mare parte din tinerii care traiesc in lumea virtuala a  computerelor, ignora ca aceasta lume este iluzorie, (facuta de cineva care el insusi are o dorinta dupa care alearga toata existenta lui si ca prin prezenta lui acolo nu urmareste propria dorinta), nici nu mai fac diferenta intre fantastico-stiintific si realitatea obiectiva prezenta. Vorbesc despre extraterestrii si arme sofisticate ca si cum este realitatea lor circumstantiala. Si frustrarile sexuale gasesc debuseu in lumea virtuala, toti tinerii stiu ei ce insemna a face sex si cum se face dar habar nu au cu gust si miros si farmec are sexul si ce functiune corporala are. Cand intalnesc contextul manifestarii lui se straduiesc sa manifeste cunoasterea premeditata, imagistica si virtuala din calculator. Nu mai insit cu descrierea faptelor si comportamentelor justificate cu "datoria dorintei". Pentru mine este evident ca oamenii nu dorinta lor urmeaza. Urmaresc himerele dorintelor virtuale si induse prin pervertirea inteligentei in scopuri "malefice" (activitati perturbatoare ale ecosistemului planetar si globalitatii umanitatii , sau individualitatii aservite lor). Revenind la oile nostre, corpul  este planetar, nu individual dar individualizat si probabil de aceea se spune ca "din pamant ai venit in pamant te intorci". Aceasta expresie care sperie si fatalizeaza moartea, pe mine ma bucura si-mi da speranta pentru ca tot ce pui in pamant ca samnta, renaste si se imulteste fara efort personal. Mai mult, pamantul pentru mine este o intregime de sine statatoare de o frumusete indescriptibila si intoarcerea in pamant este intoarcerea in intregimea mea fiintiala si liberate, in frumusetea si integritatea imanenta a fiintei mele si nicidecum disparitia ca sa ma straduiesc sa raman o amintire moarta in memoria celorlalti ca statuie si poveste. Corpul planetar este cristosul universului, intreaga sa stiinta si actiune si nu vad de ce as vrea sa-l parasesc doar pentru ca nu stiu sa-l folosesc degradandu-l. Cum facem cu corpul nostru planetar facem si cu planeta intreaga !!! Vedem aceasta simultaneitate??? Degradam ecositemul planetar dupa care vrem sa il parasim, sperand a gasi altul, la fel de pur si frumos precum acesta a fost in inceputul sau; Sa gasim un pamant nou pe care sa nu-l mai degradam, ne amagim noi. Asa se intampla si cu corpul , il degradam si abandonam supt de energie si frumusete, pamantului, apoi cautam unul nou si chiar primim, dar tot aia facem. Faptele sunt evidente pentru cine vrea sa le vada si inteleaga motivatiile lor una cu ele, implicitul din explicit. Dar cine face toate aceste nenorociri si mai si vorbeste superior despre ele, falindu-se mandru  cu ele? (Nu este asa ca atunci cand recunosteti o porcarie facuta, undeva este si o madrie? Mandria face "porcarii" si nu poate fi in afara ei). Acum vine justificarea cu "mintea le face dom'le"! Bine, bine dar ce e mintea dom'le si oare nu este de pe pamant de face nenorocirile astea cu pamantul si fiinta sa corporala? Mintea este dorinta, in spatele fortei vointei sta dorinta. In ocultism mintea e denumita "cerul" si corpul "pamantul". Cerul dorintei si formelor sale opuse, in orient se invoca ca si 'vointa cerului"care cere sacrificii; Daca aparea o situatie oportuna binelui cuiva, era o capcana,  nu era de la ceruri, pentru ca cerurile cer sacrifciu, nu dau nimic gratis.. Unificarea cerului cu pamantul este binecuvantata si cantata, exaltata, laudata si mult pretuita peste toate bogatiile, de  toti adevaratii mistici .Cristos insusi afirma ca daca dai toate bogatiile pamantului si pastrezi perla nepretuita , acela nu va cunoste "moartea". (moartea vazuta ca proiectia rutinei fragmentarii, individualizarii incomplete a omului). Mintea e dorinta, nu cum credeam pana mai ieri ca este suma de ganduri sau idei si ca trebuie sa cumulam si acumulam informatii ca sa avem o minte agera si cultivata. Dorinta educatiei mintii este induiosatoare dar nu o urmam pe ea. Evident ca acumuland in memorie informatii si modele, mintea devine greoaie inceata si irationala confundandu-se pe sine cu memoria si rutinele acumulate acolo "a cum ar trebui sa fiu si sa fac" a modelelor acumulate. Dorinta este, dar nu poate sa faca sa fie. Un copil doreste o jucarie, dar nu poate sa o faca ,ea este deja facuta  Un matur doreste o masina dar nu poate sa o faca, este facuta. Dorintele hranesc fabricile de jucarii sub diferite forme la care lucreaza dependentii de dorinte. (unii doresc sa fie altfel de cum sunt dar nu pot sa se faca "altfel", iar faptul ca este deja altfel, ignora si revine la cum "stie" ca este sau informatia acumulata in memorie ca istorie personala.). Dar stiinta dupa care si pentru care lucreaza dorinta, a cui este? A perceptiei inteligente; sau lumina mintii (sau dorintei), claritatea interioara a carei sursa este in ea insasi , stralucirea constiintei. Dorinta este simultana cu noi insine si tocmai inductia muncii pentru obtinerea implinirii dorintei este pacaleala ei. In acesta pacaleala traieste mintea ignorata sau ignorarea dorintei inimii tale. Urmati dorinta inimilor voastre, miscati-va dupa dorinta inimilor, aceea este adevarul dorintei universale pure si nepervertita de intromisiuni violente. Intromisiunea ca termen se foloseste si in descrierea sexualitatii dar aici vorbesc de intimitatea individula abuzata prin intromisiunea psihologica a nevoii care este teama. Teama si Nevoia pishologica  sunt samanta, copacul si fructul  intomisiunilor violente in intimitatea individuala. Efectul e cauza, astfel intromisiunea intimitatii este efectul nevoii, sfera sau campul manifestarii lor, teama. Teama fara ignorare nu exista! teama nu este de sine statatoare, cauza fara cauza, este conditionata si conditioneaza ignoranta sau neatentia. Acest cerc vicios formeaza un fel de coaja a unui ou pe care puiul o sparge odata intregit corporal. La un pui de gaina nu exista minte si corp si poate ceva ce omul pare sa nu fie in stare sa afaca; sparge coja oului care i-a protejat dezvoltarea , iese in existenta. Putini oameni reusesc sa o faca; dovada faptului este ca ne imultim in stupiditate. Cu cat suntem mai multi cu atat stupiditatea este mai mare pentru ca sunt mai multi cu care trebuie sa te lupti "pentru existenta" si de aceea "firesc" este sa-i decimam cumva. Prin nevoiea lor alimentara este cel mai profitabil;  dau si bani pe otrava. Interzicem cultivarea plantelor medicinale precum usturoiul declarat impreuna cu tarata 'panaceu universal' de catre stiinta si alte plante le trecem doar sub controlul institutiilor moarte si restul e simplu. Acum dupa relevarea acestui circ tragic daca nu ar fi umoristic, si chiar va rog sa radeti cat puteti pe seama lui ca sa-i diminuati energia furata de la oameni, sa relevam si unde si cum ne urmam dorinta, a inimii sau a intromisunii in intimitatea voastra (numita de Cristos 'sarpele incalzit la san", 'hotul', 'neghina', etc.) In vis, visul este campul unde dorinta si implinirea ei in noi este simultana, fara timp si munca. In vis nu ne percepem, deci reflecta starea reala de ignorare a sinelui propriu; "acolo" e doar dorinta (mintea) nu si corpul (pamantul), este virtualitatea fara computer,  computerul personal natural. (..., :), multi se drogheaza ca nu au bani sa se duca sa-si cumpere "virtual colectiv" prin intrmediul calculatoarelor si apeleaza la virtualizarea computerului personal natural) Obsesia virtualului este declansata de simtamantul incompletitudinii si insuficientei propriei persoane si sentimentul nelibertatii sau limitarii, inchisorii expresiei personale a exigentelor colectivitatii sociale. In loc de libertatea naturala si reala, "ne facem" dupa model strain o libertate virtuala si violenta a bunului plac cu care confundam libertatea, ne da sentimentul ca sunem liberi, dar acesta "danie" e conditionata de sistemul ei , deci este falsa libertate.. As putea spune ca omenirea este atarsa intr-o dimensiune a virtualului inconstient, o dimesiune a inchipuirii in care nu este stapana pe sine, ci dominata. Omenirea este stapana pe sine pe pamant sau in perceptia creatiei perfecte a universului, acasa la ea, a concretului. In afara acestui fapt ,omul traieste in toate dimensiunile posibile dar conducerea de sine o are pe pamantul unit cu cerul, corpul care este dorinta,  expresia planetare a fiintei. In vis putem elucida intromisiunile straine de cele ale inimii noastre sau centrului de comanda libera si sa dam afara din centrul nostru hotul detronator., ideea despre sine. Veti constata ca nu am folosit intamplator termenul de" intromisiune" ca sa evit deranjarea pudorii.  Meditatia nu insemna sa stai cu ochii inchisi si sa vezi ce vezi, imposibil de crezut posibilitati haotice si de neinteles. Este mult mai mult; insemna a trai. Meditatia lumineaza dorinta si intreg ansablu complex al edifiului intentiei declansat de ea , lumineaza constiinta si stiinta miracol a simultaneitatii  universului de a fi una cu el insusi  a carei reflectare este corporalizata planetar, simultaneitatea observatorului cu observatia.. Daca doriti sa mergeti altundeva nu trebuie sa faceti ceva, sa va debarasati de corpul care va leaga de concretul trecutului istoric, sunteti acolo dar fara corp; nu merge si cu una si cu alta. Ca sa duceti si corpul este ceea ce nu reusiti, dar ca sa faceti asta dematerializati fragmentarea conceptiei voastre, nu corpul care este materializarea universului unicitatii si a unicului in univers  Ca atare, a scoate din cap toti gargaunii bagati acolo pirn intromisiune violenta (dragoste cu de-a sila care este viol),  poate fi mai bine pentru sanatate decat consumul zilnic de medicamente, 2 litri de apa si 30 min de miscare, ca sa prelungim durerea si angoasa. Daca visati sex, nu va urmati dorinta; urmati intromisiunea ideii ca este pacatul primordial religios, sau ca sunteti incapabili (neincrederea), sau vi-l interziceti conditionandu-l, etc. In vis faceti ceea ce nu indrazniti sa fiti. Ambele expresii ale dorintei,  a inimii si cea a itromisiunii sunt prezete, altceva nu aveti nevoie sa cunoasteti.  Altfel cum sa  distingem adevarul de fals?