02 februarie 2011

anul pisicii

“fericit cel ce se pastreaza in inceput”
Fara sa imi fi propus ceva anume, m-am trezit pur si simplu dand curs inimii.
Si inima se prelungeste acum, parand radacinile copacului ori aripa pasarii in zbor deopotriva. Undeva la mijlocul acestui paradox, intuitia unei stari in care ar vrea sa se rosteasca prin cuvinte. Rostire a inimii… pur si simplu!
Am dat repede “vina” pe starea de nontimp a acestor momente in care, se produce natural o transformare: o anume vibratie devine, fara surle si trambite, de o alta natura (calitate). O frumoasa lectie a acceptarii si apoi integrarii in transformare. Ne-o repeta mereu natura, fara sa ne-o bage pe gat niciodata, cu fiecare anotimp ce se transforma in altul, ca o bataie a unei inimi mai mari ce ne incape pe toti in ritmul ei ori, ca o respiratie atotcuprinzatoare, o respiratie in care noi suntem insasi fapta umplerii si golirii.
Este un moment in care Tigrul, indestulat pentru 12 ani de acum inainte, se pregateste sa paraseasca scena! El lasa loc, incet incet, Pisicii. Sunt chiar aceste momente in care inima se rosteste, plamanii respira curajul aceeptarii golirii. Clipe pe care doar le poti intui, fara a le putea defini, masura, cantari… Clipe de o nemarginita frumusete si potentialitate simultana. Clipe care inobileaza! Este transformarea insasi, cu intreaga frumusete a noului intuit si vechiului ce pare ca este prea important pentru a ne desprinde de el. Este un mare curaj sa iti poti goli plamanii. Doar ca, preaobisnuita noastra respiratie este atat de banal trecuta cu vederea incat nu stim sa ne bucuram de fiecare umplere a plamanilor. Fapta aceasta nu ne apartine. Este fapta vietii insasi. Este permanenta mentinerii noastre in inceputuri, ravnita tinerete fara batranete pe care o avem perpetuu la indemana. De ce ne intoarcem mereu sa hranim bestiile din padure, intr-o repetitie justificata pueril, de catre fiecare pe limba lui? Este refuzul transformarii inspiratiei in expiratie si a expiratiei in inspiratie, preferand schimbarea in locul transformarii, ca o bataie a pasului pe loc autopacalindu-ne ca mergem.
Transformarea, altfel numita apocalipsa, ne este la indemana in fiecare clipa, ceea ce s-ar putea numi “de buna voie”. Neluand deloc seama la aceasta imensa potentialitate, venita din marea libertate de a ne face bine, provocam “marile apocalipse”, ce nu sunt altceva dacat procese iminente de transformare, de data asta “de nevoie”.  Si inima rosteste acum soptit, reamintindu-mi nemarginita frumusete a iertarii ce inseamna golire si umplere implicitata. Este un frumos dans al Tigrului si Pisicii, ce azi isi dau binete respectandu-se dincolo de regulile obisnuintelor. La dansul acesta parca ar vrea sa va imboldeasca si pe voi, inima ce se rosteste in curgerea cuvintelor, acum cand ne putem reintoarce in inceput. Inceput de ceea ce suntem, iertandu-ne de deveniri, inceput de viata iertandu-ne de frica, inceput de dragoste iertandu-ne de ne-multumire!
Si-atunci, Pisica va stii sa puna in valoare, prin marea-i diplomatie, toate cele ce Tigrul le-a evidentiat prin “lupta” pentru ele. Altfel spus, in anul vibrational al Tigrului, ce tocmai da sa se implineasca, daca suntem atenti si facem o retrospectiva, ne-am aratat (evidentiat) care sunt lucrurile pentru care am fi fost “in stare sa ucidem fara sa ne fie foame”. Metaforic spus dar am avut la indemana 12 lanterne aprinse rand pe rand, intr-o sfera completa de vizualizare a ceea ce (prin evenimentele anului ce se incheie azi) in realitatea unicitatii fiintei, nu ne este necesar.  Daca azi, din neatentie, scena va ramane o clipa goala, fara personajul ce tocmai pleaca si fara ca Pisica ce vine sa fi ajuns, este mare semn ca scena ne apartine, scenaristul si regizorul sunt liberi sa puna in piesa semintele pe care noi le intindem intr-un gest de dar. Daruiti-va cu roade pe masura inimii. Si azi, este o zi in care va puteti auzi (cunoaste) inima.
http://www.youtube.com/watch?v=WhVO_SR4bOM
…linkul este o samanta de mustar pentru implinirea ce v-o doresc, rodia

Un comentariu:

  1. Ce frumusete de piesa..... Ce frumusete de tara....
    Sincer, mi-au dat lacrimile ....
    Multumesc pentru dar...

    RăspundețiȘtergere