21 octombrie 2010

viata in cuplu VII-c

Pasul trei pe soseaua eu-lui este, organizarea controlului sau a dominatiei. Daca aceste minciuni au “tinut” si “s-a pus botul” (avem clienti asigurati), hai sa organizam si dezvoltam.
{ Da, da asa mare vulgaritate se ascunde in spatele spectacolului din cupluri, iar copiii nevinovati, inocenti, nici habar nu au de sforarii promisiunilor. Satisfactia inselarii este prezentata pe post de “bucuria implinirii visului de o viata!”. Stiu ca va deranjez teribil cand va dau de gol in fata copiilor manipulati. Da, da cu voi vorbesc, cu voi care “va sacrificati fiul pentru pacatele voastre”, care este perfidia maxima. Voi care sacrificati fiul altuia pentru ca NU va apartine, cu voi, cu tiranii lacomiei si nesatului de moarte, vorbesc. Va iau de urechi si va arat lumii cat de urati si mizerabili sunte-ti pentru ca lumea nu mai este mama voastra si nu se mai invinovateste de uratenia si perfidia voastra nici o femeie. Da, cu voi umbre fara libertate, fara iubire, cu voi vorbesc, recunoasteti-va ca sa va salvati de focul napraznic al adevarului a ceea ce sunteti, “nenorocirea (fata) morgana”. Voi copiii sunteti nevinovati, nu ave-ti nici o vina in toate astea, pentru ca vina este o umbra nu sunteti voi. Umbra este o energie amorfa, fara libertate de miscare si fara forma proprie, dar capata forma (fantoma) emotionala “vina, vinovatie” cand o activati prin contact sau identificare. Da-ti umbrele din cuplurile voastre la o parte si daca amandoi protagonistii sunt in accord cu asta, toate problemele inceteaza. Daca unul dintre cei doi nu face asta, atunci rabdarea celuilalt este masura inteligentei sau renuntarii la dragostea cu de-a sila. Daca este iubire in cuplu cei doi au atins maximul potentialului lor si daca vor “mai mult” vor pierde si ce au avut. Mai mult nu exista, “mai putin” este ţeapa lacomiei}. Dupa acesta lunga acolada, revenim la organizarea dominatiei si controlului care se numeste institutia căsătorie si toate celelalte institutii, fără exceptie. Nu va-ţi intrebat niciodata ce se intampla in momentul “sfintei taine a casatoriei”, cat de sfântă este oare? De ce daca este asa “sfanta” poporul care a suportat rezultatul ei, afirma : “casatoria e mormantul dragostei”!? cine sa mai inteleaga ceva cand nu este nimic de inteles altceva decat, ca ceva sfant nu poate genera ceva moarte, la fel cum din seminte de stejar nu pot creste fagi. Ceva e putred cu “sfintenia” “tainei” ăsteia. Doar “iubirea este sfanta taina si casatoria” si nici un popa nu poate face asta. Popa se face că face ceva si cum nu e in stare să faca altceva decat o minciună spune că face in taina ce numai el stie să facă, pentru că a fost invătat taina numai el, la facultatea de popi. Un adevarat preot care cunoaste taina (pe care de altfel o cunosc toti oamenii care macar o singura data au fost indragostiti), nu v-a cununa pe “doritorii tainei”, pe cei ce spera sa obtina taina iubiri casatorindu-se. Adica nu va abjura taina. Cand faci “vraja” minciunii in “sfântul altar” ce faci altceva decat sa amăgesti? Cum se numeste amăgitorul? Preotul este adevărat cand este curatenia mintii insăsi, si el vede adevarul si-l consfinteste, cand taina (iubirea) este; si refuza minciuna, refuză sa consfinteasca, “să cunune” acolo unde adevar nu este, iubire nu este. Este limpedeca atunci cand face asta, adică consfinteşte ca prezentă taina (iubirea) fara să fie, numai nenorociri declanşeaza. O să-mi spuneţi că este greu să-şi de-a seama şi am să vă arăt ca fiecare dintre voi o puteti face. O intrebare simpla legata de motivatiile proprii in casatorie adresata celor doi, desconspira orice fals si ipocrizie; indragostitii se vad de la distanta nu trebuie sa fii clarvazator sa-I vezi si femeile cunosc asta foarte bine. Nu poti confunda un exaltat(a) de satisfactia atingerii unui scop (de ex. tipologia fotbalistul cand da gol), exaltare si ingamfare pe care o prezinta ca iubire, cu un îndrăgostit care parca vine din alta lume (si asa este). Ii acuz de crima psihologica pe toti preotii care cununa si “leagă”(vrajă) intre ei doi care nu se iubesc, au doar interese psihologice, patrimoniale, de imagine sau pozitie sociala, etc. Rezultatul acestor crime psihologice il vedeti la emisiunile de ora 5 la tele. Copiii abandonati sau oligofreni, copiii violenti dresati de opulenta arogantei, prostiei si minciunii al caror fruct sunt facuti, femei de strada, barbati de groza, vip-uri invidiate. O lume la fel de “morgana ca si mama ei” prostia si minciuna oficializata si institutionalizata, lumea umbrelor de preoti si enoriasi. Căsătoria este jsutificată de iubire si atât; dacă nu este, nu este si atât. Sa se căsătoreasca interesele, nu oamenii, este suficient un contract commercial. De ce s-a vulgarizat atat taina iubirii? Iubirea nu poate fi vulgarizata, nici atinsa de vulgaritate si tocmai asta este maxima durere a vulgarelor vip-uri. Daca iubire nu pot, macar spectacolul mimării existentei ei, consfintit de un sobor de preoti ca sa pară si mai adevarat, “o nunta de basm in stil american”. Un spectacol frumos care nu face decat sa intretina o speranta deşarta, aceea ca prin casatorie s-ar realiza ceva minunat. Total fals, minunatul este opera iubirii. Vad tinere fecioare sau nu  care lăcrămează de exaltare cand vad in filme sau tele o nunta fastuoasa si “originală”, vad durerea ca nu li se intampla lor si speranta ca cine ştie “poate au noroc si ele”, fara sa stie ca acel “noroc” se plateste scump prin vanzarea sinelui. Ce insemna asta ? Că renuntă la iubire pentru un spectacol. Daca este iubire nu veti simti niciodata nevoia sa crape de invidie colegele, sau sa faceti un spectacol din asta. Dimpotriva, veti intelege ca trebuie sa ramana in intimidate, tainică, doar intre voi, doar de voi ştiută si asta nu este zgârcenie… Animalele nu se casatoresc şi e bine şi aşa. Numai oamenii se pot căsătorii, adica iubi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu