povestea unui animalut (5)

a patra scoala

Se numea armata, dresorii cadre militare: gradati, ofiteri, etc, rasplata “onoruri”, pedepsele “bulau”. Cum va spuneam, era scoala de dresaj a masculilor, pentru masculi. Nu mica a fost surpriza cand am aflat ca ceea ce ni se cerea era identic cu ceea ce anterior cereau dresoarele si ceva in plus chiar: sacrificiul, supunerea totala. Ni se cerea si viata…

a cere si a promite responsabil

"A cere nu inseamna a impune sau a obliga. Este exprimarea prieteniei in constienta faptului ca ti se cere in reciprocitate. Prin cerere, angajam timpul si prezenta unui prieten, ca atare o cerere responsabila trebuie sa precizeze clar timpul pe care-l implica satisfacerea ei si foarte concis continutul cererii, fara justificari inutile. Daca o cerere este vaga,...

povestea unui animalut (4)

a treia scoala

se numea “dragostea” si dresoarele erau fetele (pe atunci numite “gagici”). Rasplata nu mai era prajitura, nici nota, ci placerea. Pedepsele loviturilor, ghiontilor si descoperirii nenorocirilor pe care le avem, au fost inlocuite cu “pofta in cui!”. Eu-l meu a vrut sa preia controlul si in scoala asta, dar...  

povestea unui animalut (3)

a doua scoala

se numea chiar “scoala”. In acesta scoala eram educati mult, si ni se dadeau pauze mici. Metodele erau diferite: in locul palmelor – ghionti, in locul prajiturilor – note. Creierul meu era la fel de indaratnic, dar eu-l, furisat in el, ii tot spunea: nu fii prost, retine, uite eu invat mai bine ca tine, eu sunt mai cu minte decat tine, eu sunt mai destept ca tine, prostule...

povestea unui animalut (2)

prima scoala

se numea acasa, iar primii dresori se numeau parinti. Se strigau: mama, tata, iar eu eram strigat cu un sunet pe care mi-a fost greu sa-l retin. Din acest motiv, acest sunet a devenit sursa unor mari necazuri. Daca il uitam si nu raspundeam, veneau repede dupa mine si se straduiau sa mi-l bage in cap prin tot felul de lovituri in el, lovituri care produceau durere. Asa am aflat...