Atentia orienteaza gandirea cu ochii.
Cand gandirea se misca spre trecut orientata de sentimentul nemultumirii si neplacerii,efectul pierderilor, traim din amintiri-atitudinea sprecifica este corporalizarea batranetii; batranetea este expresia gandirii orientate spre trecut. Batranul nu traieste in prezent ,iar prezentul pentru el este viitorul din care se intoarce in trecut pentru a schimba sau repara prezentul care nu-i convine, pentru a se vindeca de batranete. Atunci cand cautam mai binele, mai devreme sau mai tarziu ne vom intoarce. Nu putem schimba viitorul/ prezent traind in trecut. Comunistii credeau ca daca schimba trecutul vor schimba viitorul si au modificat istoria in manualele scolare ascunzand faptele care nu conveneau interesului viitorului proiectat ca societate comunista. Dar in acelasi timp traind in trecut este teama de a schimba viitorul fara a avea garantia modalitatilor lui conform intereselor respective. In fapt ce au realizat altceva decat reinvierea modalitatilor trecute, societatea a dat inapoi in timp vreo 200 de ani adoptand capitalismul salbatic ca inceput al capitalisului , coruptia institutiilor satului ca instrumete ale intereselui egoist exacerbat, opus celui promovat in comunism al sacrificiului personal in slujba binelui colectiv (si unul si celalat conduce in aceeasi extrema)..Nu oamenii sunt corupti ci institutiile statului ca modalitati si instrumente ale intereselor personale ale acumularii de capitaluri;Modalitatea timpului ca rutina generalizata este corupta. Cand traiesti intr-un mediu corupt , te molipsesti de coruptie, oricat de curati sunt tinerii angajati in institutiile statului se molipsesc de modalitatile lor lucrative concrete ale abuzului puterii. Se divinizeaza institutia si se da vina pe victime. Ingradirile genereaza infractiunile nu invers. (marul interzis).
Orientarea gandirii spre viitor implica sentimentul indraznelii, libertatii de actiune. Insa cum putem avea un altfel de viitor decat prezentul daca il proiectam dupa modele trecutului consumate deja ca experiente? Astfel nu exista nici trecut, nici viitor, necunoscute modalitati temporale; exista doar aceleasi modalitati temporale sub forme diferite, cu proportii diferite ale componentelor lor oficializate.( de ex sclavia este repudiata oficial insa nu a disparut, s-a rafinat sau ascuns justificand existenta institutiilor care lupta impotriva ei, etc)
Sezatia este efectul orientarii spre trecut a gandirii prezente si sentimentul , pasiunea, efectul orientarii spre inainte a gandirii prezente. Asentimentul si acordul este evidenta inteligentei lucrative in gandire care conduce elegant, armonios in prezent sau in punctualitatea actiunilor sincrone cu sursa lor puterea individului, coroborand necesitatea ( apartinand trecutului) cu libertatea (apartinand viitorului) . In asentiment nu exista ignoranta ci discernamant, nu exista acceptare ci doar indrazneala de a nu lupta cu ceea ce nu poate fi schimbat si a actiona in necunoscutul care poate fi modelat dupa propriile aspiratii prin acord. Noi treim in etern/necunoscut si paradoxul este ca-l modelam gandindu-l
Acordul genereaza pacificarea circumstantei si in acea "pace" , potential energii armonizate ,echilibrate dinamic sunt canalizate impreuna spre un tel comun care se obiectiveaza fara opozitii. Intervine autocorectia odata cu obiectivarea scopurilor prin reflectarea lor in gandire si in oglinda intentiilor. Fara autocorectie sistemele lucrative se dizolva. Singur omul are aceasta calitate a autocorectiei; dar daca nu o foloseste intra in sfera conflictelor si pedepsirii. Statul este o inchisoare pentru ca nu exista autocorectie in institutiile sale ci doar cardasii autoimune ale lipsei de transparenta a activitatilor lor. Cardasiile acapareaza statul si avem perceptia unui stat captiv atat din interior cat si din exterior; cardasiile interne rezoneaza cu cardasiile externe. Dar trebuie sa ambalam aceste evidente sub hainele invizibile de aur ale idealurilor sforaite oficial, sau propagandei superioritatii prin defaimare.
Deci, avem statul teoretic, oficial si statul practic, paralel dar concret , ocult.. Cuvantul cetatean ascunde actiunea contribuabil la prosperitatea cardasiilor oficializate Institutiile de forta apara cardasiile care le gestioneaza, nu apara cetateanul. Autoaparare nu inseamna autocorectie ci complacere.
Observam cum cardasiile acapareaza spatiul public al comunicarii. Cum sa discernem altfel decat prin atitudinea comunicatorilor. Am vazut ministrul justifiei politicos, cu umor relevand jignirile aduse pozitiei sale, cerandu-si scuze ca nu poate repeta de un nr, de ori echivalent denumirea functiei interlocitorului asa cum acesta ironic repetase; se exprima fara sa atace persoanele prin relevarea principiilor care stau la baza analizei in discutie . Am vazut si interlocutorul care se evidentia cu aroganta si ironie la adresa primului, cu argumentatia probelor de el produse. Tocmai in discutie era fabricarea probelor in institutia respectiva, iar justificarea prin fabricarea de probe rapoarte in cadrul institutiei confirma acuzatiile si ulterir s-au relevat multe minciuni in acele probe/afirmatii. Bilantul propiei activitati nu poate fi sub nici o forma strain de interesul propriu si autoaparare. Un bilant obiectiv doar de o entitate detasata de interesele de grup poate fi intocmit. Din acest motiv avem nevoie de autoritati, de expertize in domeniu. Ce s-ar intampla daca un constructor evalueaza singur constructia sa? Va acoperi propriile abateri de la proiect, propriile greseli . De aceea orice constructie la receptia ei este evaluata de o comisie externa complexa. In constructii nu te poti juca fara sa afectezi viata la vedere, pe cand in justitie poti afecta viata oamenilor fara a putea fi aratat cu degetul din moment ce toti justitiarii apara justitia nu viata oamenilor, Este un fapt evident relevat de existenta unei institutii a drepturilor omului. In sistemul american oamenii stabilesc vinovatia/nevinovatia nu legile abstracte iar judecatorii gestioneaza probele pro si contra si stabilesc cuantumul pedepselor legiferate, sau atesta hotararea nevinovatiei, fara drept de veto in fata hotararii juratilor. Probabil de aceea judecatorii sunt relaxati in fata procurorilor si avocatilor. De ce este atata opozitie la instituirea unui organism de control independent al magistratilor sau la autoritatea ministrului justitie asupra procurorilor? Daca nu ar fi constienti de mizeriile fiecaruia de ce s-ar opune unui control obiectiv, cel putin extern? Daca procurorii controleaza judecatorii acestia for fi sub tutela lor ca experti in acuzari motivate sau nu, prefabricate motivele... Controalele ar fi normal sa fie instrumentate de experti in drept din afara justitiei ca activitate curenta. Sunt suficienti profesori si pensionari cu expertiza in domeniul justitiei din care pot fi alcatuite comisiile de control si supraveghere. Decidentii sunt oameni politici, expresia demovratiei si este evident de neinteles acuzele cu controlul politic care este al democratiei. Toti demnitarii sunt politici si in afara controlului politic ce exista??? Exista statul celor numiti in functii, al aparatului birocratic, statul paralel nelavedere al intereselor lor. Birocratia-democratia ar fi cele doua opusuri conflictuale. Ce place poporului, birocratia denumeste populism iar ce place birocratilor pe viata inscaunati in parghiile puterii poporul denumeste totalitarism. Birocratii au avut dreptul sa stabileasca limite temporale functiilor alesilor insa alesii se confrunta cu neclintirea birocratilor care nu vor sa se schimbe ceva, adica sa nu aiba de lucru in afara automatismelor lor. Ar fi firesc ca toate functiile de demnitari sau de conducere prin istitutii sa fie limitate temporal asemenea celor alese; ar fi si un prilej de dezvoltare personala a biracratilor a caror experienta si expertiza neschimbarii este o frana in calea oricarei evolutii sociale . Birocratia este partea cadaverica din societate, desi rolul ei este sa puna in practica deciziile asemenea unui mecanism , birocratii isi asuma inclusiv luarea deciziilor, legiferarea sau influentarea legilor prin opozitie defaimatoare si expertiza rutinei lor. Institutiile de forta sunt partidele birocratilor.
Cum sa inoiesti sau reformezi ceva fara indrazneala? Deciziile pot fi apreciate ca bune sau rele dupa ce sunt aduse la indeplinire nu inainte de a fi obiectivate. Aleatorul este factorul evolutiei si autocorectia carma ei. Nu poate fi schimbat sistemul decat prin evolutia constiintelor care-l instrumenteaza ca atare, iar evolutia constiintei este un drept si potential individual.
Calitatea omului determina calitatea sistemului social dar aceasta calitate nu poate fi stabilita de birocrati, de reguli, de sabloanele gandirii. Cand stai de vorba cu un birocrat stai de vorba cu reguli, nu cu oameni. Numai oamenii au inspiratia momentului care conduce la evolutie, inspiratia punctuala a oportunitatii care restabileste noi reguli . Daca nu vedem oamenii ci doar mizerii umane , avem o problema noi insine. Numai consecintele dau nota , stabilesc calitatea nicidecum premeditarea interesata instrumentata prin talentul calomnierilor.
Consecintele actuale au dat deja o nota calitatii umane a birocratilor si reprezentantilor poporului fara exceptie. Insa am stabilit o modalitate de inlocuire si nu o putem schimba din cinci in cinci minute, ne respectam cel putin sistemul acceptat chiar daca este prost folosit prin manipulare si propaganda mincinoasa si a ajuns un mijloc de promovare a infractionalitatii si tradarii in politica deciziilor dupa cum faptele releva.
Cand acordam incredere reprezentantilor exista in mod obligatoriu un impact asupra lor care le modifica atitudinea responsabilizandu-i, modificandu-le chiar structura gandirii lor. Dar cand ii demonizam sistematic si aceasta demonizare are efecte asupra lor, ii inraieste si se razbuna pe demonizatori adica pe cei care direct sau indirect i-au ales, le da dreptul justificarii egoismului meschin al propriilor persoane, al infractiunilor si tradarilor. Fluxul gandirii colective are un impact major asupra unui individ, dar formalizarea fluxului impotriva sau pentru nu apartine individului respectiv ci colectivitatii. Inca odata se releva ca vinovatii invinuiesc si demonii demonizeaza.
De ce acodrdam credit unor indivizi din structuri suprastatale ale intereselor? Pe cine reprezinta ei? Au fost alesi de cei care le invoca autoritatea? Mirosul tradarii are hainele stralucitoare ale naivitatii si iresponsabilitatii fata de locul nasterii care-l sustine pe individ. Cine latra propriul cotet sau pe cei care-i hranesc ? Cainii turbati!. Ii regasim in diferite posturi imbracati in false haine umane care nu le acopera natura desconspirata de comportament. Cum poate sa incapa atata saracie de spirit in stralucitoarele ambalaje ale bunelor intentii care paveaza drumul nefericitilor?
Poporul roman a trecut prin meandrele istoriei tocmai prin puterea bunavointei, balandetii si tolerantei nu prin puterea armelor si armatelor, industriei sau prin puterea financiara; nu prin puterea expansiunii si dominatiei asemenea altor popoare, ci prin puterea rabdarii nascute din constienta efemeritatii imperiilor de orice fel si a oricaror dominarii sau porti temporale prin care nevolniciile lacome si violente se abateau asupra lui. Viziunea sau functia in ansamblul planetar al vietii al poporului roman ca organism al corpului planetar inca nu s-a manifestat, dar este foarte aproape a se manifesta Faptul este relevat de intunecimea si raceala indiferentei dusmaniilor si urii, nevoii de razbunare care au atins cote de neimaginat, expresia intunericului dinaintea oricarui rasarit
Conflictul intern destrama vechile incartiruiri, lanturile constiintelor si deasemenea releva apropierea renasterii spirituale a poporului sau mai bine zis nasterii sale de a doua oara. Exodul populatiei este efectul cresterii vibratiilor spirituale in spatiul etnogeografic romanesc iar cei cu vibratii joase nu pot rezona cu acest nivel ridicat. In final vor ramane sau vor veni in tara doar cei a caror vibratii spirituale sunt ale celei de a doua nasteri. Bucurestiul in 1996 pe 1 ian, ora zero a fost declarat "Noul Ierusalim" ca simbol al acestei renasteri de catre o echipa cu aceasta misiune spirituala. Intreaga vibratie/ energie a planetei creste iar acumularile de energie pe o sfera produc un fulger la un moment dat, intr-un punct descarcandu-se ; asemanator energia vie spirituala a constiintei acumulata in sfera planetara va produce o explozie spirituala intr-un punct si se va reverbera pe suprafata intregului pamant asa cum in istorie s-a mai intamplat din doua in doua mii de ani revolutii spirituale care au regenrat si remodelat societatea evolutiv. Nu are nimic de a face cu patriotismul local, cu autopromovarea pentru ca nu este o exprimare partinica de vreun fel anume ci o miscare care implica plenitudinea, o miscare ordonata si coordonata in necunoscut sau in ascuns cu mult inainte de cunoasterea individului, oricare ar fi acela ca existanta. Gandim si ne comportam diferit , avem atitudini diferite tocmai ca efect al acestei evolutii a plenitudinii care se exprima individal, nu este un merit personal. Totusi plenitudinea nu exclude individul ca merit al receptivitatii sau calitatilor sale perceptive si responsabilitatii ca actiune. Sinarhia naturala a ecosistemului planetar isi releva functionarea constiintelor, iese in lumina lor si este energizata de atentia si respectul nostru ca beneficiari intarindu-si functionarea prin contributie individuala si respect al diversitatii existentiale . " Cand doi sau mai multi se aduna in numele meu, acolo sunt si eu"
Cand gandirea se misca spre trecut orientata de sentimentul nemultumirii si neplacerii,efectul pierderilor, traim din amintiri-atitudinea sprecifica este corporalizarea batranetii; batranetea este expresia gandirii orientate spre trecut. Batranul nu traieste in prezent ,iar prezentul pentru el este viitorul din care se intoarce in trecut pentru a schimba sau repara prezentul care nu-i convine, pentru a se vindeca de batranete. Atunci cand cautam mai binele, mai devreme sau mai tarziu ne vom intoarce. Nu putem schimba viitorul/ prezent traind in trecut. Comunistii credeau ca daca schimba trecutul vor schimba viitorul si au modificat istoria in manualele scolare ascunzand faptele care nu conveneau interesului viitorului proiectat ca societate comunista. Dar in acelasi timp traind in trecut este teama de a schimba viitorul fara a avea garantia modalitatilor lui conform intereselor respective. In fapt ce au realizat altceva decat reinvierea modalitatilor trecute, societatea a dat inapoi in timp vreo 200 de ani adoptand capitalismul salbatic ca inceput al capitalisului , coruptia institutiilor satului ca instrumete ale intereselui egoist exacerbat, opus celui promovat in comunism al sacrificiului personal in slujba binelui colectiv (si unul si celalat conduce in aceeasi extrema)..Nu oamenii sunt corupti ci institutiile statului ca modalitati si instrumente ale intereselor personale ale acumularii de capitaluri;Modalitatea timpului ca rutina generalizata este corupta. Cand traiesti intr-un mediu corupt , te molipsesti de coruptie, oricat de curati sunt tinerii angajati in institutiile statului se molipsesc de modalitatile lor lucrative concrete ale abuzului puterii. Se divinizeaza institutia si se da vina pe victime. Ingradirile genereaza infractiunile nu invers. (marul interzis).
Orientarea gandirii spre viitor implica sentimentul indraznelii, libertatii de actiune. Insa cum putem avea un altfel de viitor decat prezentul daca il proiectam dupa modele trecutului consumate deja ca experiente? Astfel nu exista nici trecut, nici viitor, necunoscute modalitati temporale; exista doar aceleasi modalitati temporale sub forme diferite, cu proportii diferite ale componentelor lor oficializate.( de ex sclavia este repudiata oficial insa nu a disparut, s-a rafinat sau ascuns justificand existenta institutiilor care lupta impotriva ei, etc)
Sezatia este efectul orientarii spre trecut a gandirii prezente si sentimentul , pasiunea, efectul orientarii spre inainte a gandirii prezente. Asentimentul si acordul este evidenta inteligentei lucrative in gandire care conduce elegant, armonios in prezent sau in punctualitatea actiunilor sincrone cu sursa lor puterea individului, coroborand necesitatea ( apartinand trecutului) cu libertatea (apartinand viitorului) . In asentiment nu exista ignoranta ci discernamant, nu exista acceptare ci doar indrazneala de a nu lupta cu ceea ce nu poate fi schimbat si a actiona in necunoscutul care poate fi modelat dupa propriile aspiratii prin acord. Noi treim in etern/necunoscut si paradoxul este ca-l modelam gandindu-l
Acordul genereaza pacificarea circumstantei si in acea "pace" , potential energii armonizate ,echilibrate dinamic sunt canalizate impreuna spre un tel comun care se obiectiveaza fara opozitii. Intervine autocorectia odata cu obiectivarea scopurilor prin reflectarea lor in gandire si in oglinda intentiilor. Fara autocorectie sistemele lucrative se dizolva. Singur omul are aceasta calitate a autocorectiei; dar daca nu o foloseste intra in sfera conflictelor si pedepsirii. Statul este o inchisoare pentru ca nu exista autocorectie in institutiile sale ci doar cardasii autoimune ale lipsei de transparenta a activitatilor lor. Cardasiile acapareaza statul si avem perceptia unui stat captiv atat din interior cat si din exterior; cardasiile interne rezoneaza cu cardasiile externe. Dar trebuie sa ambalam aceste evidente sub hainele invizibile de aur ale idealurilor sforaite oficial, sau propagandei superioritatii prin defaimare.
Deci, avem statul teoretic, oficial si statul practic, paralel dar concret , ocult.. Cuvantul cetatean ascunde actiunea contribuabil la prosperitatea cardasiilor oficializate Institutiile de forta apara cardasiile care le gestioneaza, nu apara cetateanul. Autoaparare nu inseamna autocorectie ci complacere.
Observam cum cardasiile acapareaza spatiul public al comunicarii. Cum sa discernem altfel decat prin atitudinea comunicatorilor. Am vazut ministrul justifiei politicos, cu umor relevand jignirile aduse pozitiei sale, cerandu-si scuze ca nu poate repeta de un nr, de ori echivalent denumirea functiei interlocitorului asa cum acesta ironic repetase; se exprima fara sa atace persoanele prin relevarea principiilor care stau la baza analizei in discutie . Am vazut si interlocutorul care se evidentia cu aroganta si ironie la adresa primului, cu argumentatia probelor de el produse. Tocmai in discutie era fabricarea probelor in institutia respectiva, iar justificarea prin fabricarea de probe rapoarte in cadrul institutiei confirma acuzatiile si ulterir s-au relevat multe minciuni in acele probe/afirmatii. Bilantul propiei activitati nu poate fi sub nici o forma strain de interesul propriu si autoaparare. Un bilant obiectiv doar de o entitate detasata de interesele de grup poate fi intocmit. Din acest motiv avem nevoie de autoritati, de expertize in domeniu. Ce s-ar intampla daca un constructor evalueaza singur constructia sa? Va acoperi propriile abateri de la proiect, propriile greseli . De aceea orice constructie la receptia ei este evaluata de o comisie externa complexa. In constructii nu te poti juca fara sa afectezi viata la vedere, pe cand in justitie poti afecta viata oamenilor fara a putea fi aratat cu degetul din moment ce toti justitiarii apara justitia nu viata oamenilor, Este un fapt evident relevat de existenta unei institutii a drepturilor omului. In sistemul american oamenii stabilesc vinovatia/nevinovatia nu legile abstracte iar judecatorii gestioneaza probele pro si contra si stabilesc cuantumul pedepselor legiferate, sau atesta hotararea nevinovatiei, fara drept de veto in fata hotararii juratilor. Probabil de aceea judecatorii sunt relaxati in fata procurorilor si avocatilor. De ce este atata opozitie la instituirea unui organism de control independent al magistratilor sau la autoritatea ministrului justitie asupra procurorilor? Daca nu ar fi constienti de mizeriile fiecaruia de ce s-ar opune unui control obiectiv, cel putin extern? Daca procurorii controleaza judecatorii acestia for fi sub tutela lor ca experti in acuzari motivate sau nu, prefabricate motivele... Controalele ar fi normal sa fie instrumentate de experti in drept din afara justitiei ca activitate curenta. Sunt suficienti profesori si pensionari cu expertiza in domeniul justitiei din care pot fi alcatuite comisiile de control si supraveghere. Decidentii sunt oameni politici, expresia demovratiei si este evident de neinteles acuzele cu controlul politic care este al democratiei. Toti demnitarii sunt politici si in afara controlului politic ce exista??? Exista statul celor numiti in functii, al aparatului birocratic, statul paralel nelavedere al intereselor lor. Birocratia-democratia ar fi cele doua opusuri conflictuale. Ce place poporului, birocratia denumeste populism iar ce place birocratilor pe viata inscaunati in parghiile puterii poporul denumeste totalitarism. Birocratii au avut dreptul sa stabileasca limite temporale functiilor alesilor insa alesii se confrunta cu neclintirea birocratilor care nu vor sa se schimbe ceva, adica sa nu aiba de lucru in afara automatismelor lor. Ar fi firesc ca toate functiile de demnitari sau de conducere prin istitutii sa fie limitate temporal asemenea celor alese; ar fi si un prilej de dezvoltare personala a biracratilor a caror experienta si expertiza neschimbarii este o frana in calea oricarei evolutii sociale . Birocratia este partea cadaverica din societate, desi rolul ei este sa puna in practica deciziile asemenea unui mecanism , birocratii isi asuma inclusiv luarea deciziilor, legiferarea sau influentarea legilor prin opozitie defaimatoare si expertiza rutinei lor. Institutiile de forta sunt partidele birocratilor.
Cum sa inoiesti sau reformezi ceva fara indrazneala? Deciziile pot fi apreciate ca bune sau rele dupa ce sunt aduse la indeplinire nu inainte de a fi obiectivate. Aleatorul este factorul evolutiei si autocorectia carma ei. Nu poate fi schimbat sistemul decat prin evolutia constiintelor care-l instrumenteaza ca atare, iar evolutia constiintei este un drept si potential individual.
Calitatea omului determina calitatea sistemului social dar aceasta calitate nu poate fi stabilita de birocrati, de reguli, de sabloanele gandirii. Cand stai de vorba cu un birocrat stai de vorba cu reguli, nu cu oameni. Numai oamenii au inspiratia momentului care conduce la evolutie, inspiratia punctuala a oportunitatii care restabileste noi reguli . Daca nu vedem oamenii ci doar mizerii umane , avem o problema noi insine. Numai consecintele dau nota , stabilesc calitatea nicidecum premeditarea interesata instrumentata prin talentul calomnierilor.
Consecintele actuale au dat deja o nota calitatii umane a birocratilor si reprezentantilor poporului fara exceptie. Insa am stabilit o modalitate de inlocuire si nu o putem schimba din cinci in cinci minute, ne respectam cel putin sistemul acceptat chiar daca este prost folosit prin manipulare si propaganda mincinoasa si a ajuns un mijloc de promovare a infractionalitatii si tradarii in politica deciziilor dupa cum faptele releva.
Cand acordam incredere reprezentantilor exista in mod obligatoriu un impact asupra lor care le modifica atitudinea responsabilizandu-i, modificandu-le chiar structura gandirii lor. Dar cand ii demonizam sistematic si aceasta demonizare are efecte asupra lor, ii inraieste si se razbuna pe demonizatori adica pe cei care direct sau indirect i-au ales, le da dreptul justificarii egoismului meschin al propriilor persoane, al infractiunilor si tradarilor. Fluxul gandirii colective are un impact major asupra unui individ, dar formalizarea fluxului impotriva sau pentru nu apartine individului respectiv ci colectivitatii. Inca odata se releva ca vinovatii invinuiesc si demonii demonizeaza.
De ce acodrdam credit unor indivizi din structuri suprastatale ale intereselor? Pe cine reprezinta ei? Au fost alesi de cei care le invoca autoritatea? Mirosul tradarii are hainele stralucitoare ale naivitatii si iresponsabilitatii fata de locul nasterii care-l sustine pe individ. Cine latra propriul cotet sau pe cei care-i hranesc ? Cainii turbati!. Ii regasim in diferite posturi imbracati in false haine umane care nu le acopera natura desconspirata de comportament. Cum poate sa incapa atata saracie de spirit in stralucitoarele ambalaje ale bunelor intentii care paveaza drumul nefericitilor?
Poporul roman a trecut prin meandrele istoriei tocmai prin puterea bunavointei, balandetii si tolerantei nu prin puterea armelor si armatelor, industriei sau prin puterea financiara; nu prin puterea expansiunii si dominatiei asemenea altor popoare, ci prin puterea rabdarii nascute din constienta efemeritatii imperiilor de orice fel si a oricaror dominarii sau porti temporale prin care nevolniciile lacome si violente se abateau asupra lui. Viziunea sau functia in ansamblul planetar al vietii al poporului roman ca organism al corpului planetar inca nu s-a manifestat, dar este foarte aproape a se manifesta Faptul este relevat de intunecimea si raceala indiferentei dusmaniilor si urii, nevoii de razbunare care au atins cote de neimaginat, expresia intunericului dinaintea oricarui rasarit
Conflictul intern destrama vechile incartiruiri, lanturile constiintelor si deasemenea releva apropierea renasterii spirituale a poporului sau mai bine zis nasterii sale de a doua oara. Exodul populatiei este efectul cresterii vibratiilor spirituale in spatiul etnogeografic romanesc iar cei cu vibratii joase nu pot rezona cu acest nivel ridicat. In final vor ramane sau vor veni in tara doar cei a caror vibratii spirituale sunt ale celei de a doua nasteri. Bucurestiul in 1996 pe 1 ian, ora zero a fost declarat "Noul Ierusalim" ca simbol al acestei renasteri de catre o echipa cu aceasta misiune spirituala. Intreaga vibratie/ energie a planetei creste iar acumularile de energie pe o sfera produc un fulger la un moment dat, intr-un punct descarcandu-se ; asemanator energia vie spirituala a constiintei acumulata in sfera planetara va produce o explozie spirituala intr-un punct si se va reverbera pe suprafata intregului pamant asa cum in istorie s-a mai intamplat din doua in doua mii de ani revolutii spirituale care au regenrat si remodelat societatea evolutiv. Nu are nimic de a face cu patriotismul local, cu autopromovarea pentru ca nu este o exprimare partinica de vreun fel anume ci o miscare care implica plenitudinea, o miscare ordonata si coordonata in necunoscut sau in ascuns cu mult inainte de cunoasterea individului, oricare ar fi acela ca existanta. Gandim si ne comportam diferit , avem atitudini diferite tocmai ca efect al acestei evolutii a plenitudinii care se exprima individal, nu este un merit personal. Totusi plenitudinea nu exclude individul ca merit al receptivitatii sau calitatilor sale perceptive si responsabilitatii ca actiune. Sinarhia naturala a ecosistemului planetar isi releva functionarea constiintelor, iese in lumina lor si este energizata de atentia si respectul nostru ca beneficiari intarindu-si functionarea prin contributie individuala si respect al diversitatii existentiale . " Cand doi sau mai multi se aduna in numele meu, acolo sunt si eu"
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu