15 iunie 2017

starile

"Starea" este expresia unui echilibru dinamic al circumstantelor psihologice si naturale ale circumstantelor.
Evident ca "o stare" caracterizeaza un sistem continator a unei multimi de elemente in interactiune  si nu are relevanta in abordarile personale sau individuale. Insa noi personificam starea considerand-o proprietate personala- "satrea mea". Percepem " o stare" insa ea reflecta echilibrul dinamic al tuturor elementelor circumstantelor care ne . contin Este un fel de vector rezultant al miscarilor din circumstante. Personificand starile circumstantelor sistemelor cu care interactionam le catalogan drept bune sau rele iar starile nu au nimic de a face cu aceasta catalogare; ele exprima o calitate rezultanta a miscarilor sau interactiunilor dintr-un sistem  si o directie de miscare rezultanta a fortelor, sau efect insumat al lor.
Studiul rational releva starile de agregare ale materiei, miscarile din aceste stari, natura interactiunilor si transformarile acestora, limitele existentiale ale acestora dincolo de care se transforma din una in alta. Caracteristicile fundamentale si comportamentele acestor stari le invatam la fizica si nu putem spune ca sunt bune sau rele pentru ca nu le personificam.

 Desigur ca aceste stari de agregare sunt efectul actiunii unor forte  fundamentale de sine statatoare, electromagnetismul, gravitatia, fortele atomice si nucleare."Foc, aer, apa , pamant"  sunt denumirile vechi ale acestor stari de agregare  care se mai folosesc si  astazi in astrologie, dar denumirle stiintifice folosite sunt 'plasmatic, gazoas, lichid si solid"  reflectand fidel comportamente diferite ale energiilor respective individualizate sistemic prin ele. In perceptie fortele sau energiile lucrative sunt prezente prin actiunile lor, starile de agregare ale materiei si formeaza un sistem continator in care acestea se transforma din unele in altele si se sustin reciproc. Ele  genereaza si sustin evolutia si miscarea biogicului ca efect. Starile solidului, lichidului, gazosului si plasmaticului sustin existenta starii bilogice a vegetalului , apoi impreuna cu aceasta sustin starea animala a biologicului si impreuna starea biologica umana."Mineralul' genereaza si sustine "biologicul" Aceasta miscare  a mineralului  si biologicului in interactiune si sustinere reciproca o denumim evolutie. O denumim evolutie dar nu se incheie aici. In omul corporal apare  o noua calitate; aceea de a reflecta sau gandi manifestarile si starile, de a le percepe inteligenta si ratiunea interactiunilor dintre ele si ale sistemului lor ca intregime de sine statoare, mai mult chiar de a le folosi rational sau nu, generand amplificarea transformarilor sau conservarea starilor in sisteme artificiale de el concepute  in acest scop. Toate transformarile in naura sunt reversibile, starile mineralului si biologicului nu pot fi conservate ca parti separate; doar interactiunea dintre ele le genereaza si sustine existenta si ratiunea ca stari. Omul reflectand prin gandire fidel sau nu miscarile interne si interactiunile dintre starile agregate ale mineralului si biologicului le influenteaza si acesta influenta se reflecta asupra sa ca stare psihologica. Starea psihologica este 'un efect' al modului in care omul gandeste si influenteaza mediul sau existential si dinamica transformarilor lui evolutive. Cand reflectarea prin gandire este fidela apare perceptia inteligenta a acestor interactiuni evolutive a transformarilor din mediu  si aceasta reflectare inteligenta produce bucuria sau mirarea "descoepririi sale", traieste simtamantul coexistentei cu ceea ce numeste miscarile transformarilor eternitatii.  Evident ca in acest caz actiunile sau rectiile sale sunt rationale in sensul folosirii inteligente care implica sustinerea si amplificarea acestor transformari; colaboreaza cu ele in folos si sustinere  reciproca. Cand reflectarea este infidela, confuza sau irationala, (superstitia), reactiile sale sunt inadecvate circumstantelor  existentiale si actioneaza impotriva lor incercand inutil sa le domine sau controleze Acesta "impotrivire" se reflecta ca "stare psihologica",  insecuritate, vulnerabilitate  sau teama. Asa cum in "spatele" starilor de agregare ale materiei stau fortele universale fundamentale, "in spatele" formelor de agregare a biologicului stau fortele inteligentei sau constiintei si gandirii universale care se nasc si manifesta prin om. Evolutia continua, existenta insasi este procesul universal al nasterii, dezvoltarii si implinirii constiintei. Unica constiinta universala se manifesta individual si se dezvolta si implineste in interactiunea cu sine. Expresia dezvoltarii si implinirii constiintei se manifesta ca societate umana. Daca expresia corporala umana  este cea mai inalta expresie  creativa, porneste de la 'superior spre inferior" sau de la subtil la util, expresia sociala porneste de la 'inferior spre superior' sau de la inutil  spre util, In ambele exprimari "util' are semnificatia evolutiei transformarilor spre expresii individuale si universale din ce in ce mai armonice si coezive, mai capabile de creatie si recreatie prin nivelul vibratoriu al frecventelor inalte care implica energiile inteligentei diriguitoare care conduce elegant prin asentiment creatia  sau edificiul perceptiei creatoare
Ceea ce determina cauzal trairea in simtaminte( reflectare inteligenta) sau in psihologic(reflectare interpretativa, resenetimete, reactii emotionale inadecvate, exagerate, exaltarile acestor stari), este evident relatia omului cu natura starilor de agregare, interactiunea  si transformarile lor . Inteligenta, activa in natura, din spatele tuturor starilor de agregare, a  interactiunilor si transformarilor este cea care le sustine existenta si dinamica si se reflecta in om ca simtamant existential tacut "Eu Sunt", constienta de sine si este energie in miscare creativa ale caror stari de agregare sunt simtamintele, eu-l uman primordial in armonica evolutiei in si  cu universul sau existential. Fortele planetare ale gandirii creative sunt formative si interactive in sensul  evolutiei formelor si calitatilor lor expresive reflectate in substantialitate, in materie. Aceste stari de agregare ale energiei inteligente sunt reflectate fidel in formele si existentele sistemului  planetar iar dinamica sau radiatia existentei sale este reflectata in ceea ce denumim si intelegem prin ecosistem- un sistem de sine statator  in echilibru dinamic al transformarilor creative. Omul prin reflectarea confuza a acestor forte, sau prin interpretarea  inadecvata a ratiunii  sau fiziologiei  lor expresive, a generat si alte agregari ale energiei sale si in interiorul energiei planetare. Aceste stari de agregare ale energiei sau stari psihologice se diferentiaza de cele ale energiei  naturii sau ecosistemului, prin caracteristici opuse. Starile de agregare ale energiei formative sunt in flux curgator, au dinamica proprie care le confera echilibru si le sustine exprimarea si acestea in perceptia umana sunt denumite "haruri". Prin empatie cu "harurile" le poti exprima dupa dorinta si aceasta exprimare este denumita "daruri". Corpul uman este expresia harurilor ca agregare a energiei inteligentei si expresia darurilor ca agregare  trup; adica energie/corp simultan.  Ca agregare energie percepe energie  ca agregare corp percepe corpuri si evident interactiunea si interdependenta energiilor si corpurilor in relatie cu el  Starile psihologice ca reactii la aceste forte fluide sunt statice , nu au miscare proprie, nu genereaza forme corporale si sunt denumite amorfe, nu produc actiuni si sunt denumite umbrele actiunilor. Astfel avem distinctia "Haruri", "Daruri" si "Umbre". Dar sa le redenumim mai aproape de intelesul tuturor. "Umbrele" sunt amintirile evenimentelor trecute , "imagini statice" din punct de vedere vizual,  "ecourile" evenimentelor din punct de vedere auditiv, "reactii emotionale" din punct de vedere psihologic ca reflectare conservata a evenimentelor respective (aici vedem obsesia de a conserva si productia de conserve pentru alimentatie), "senzatiile"  corporale ca reflectare a acestor evenimente, "pseudoadn" ca reflectare stiintifica informationala, "oglinda" egoului ca reflectare in constienta de sine, "problemele" din punct de vedere intelectual. Se spune ca omul sta in lumina dar cu spatele la soare si crede ca rostul soarelui este sa faca umbre.Nu este paradoxal ce usor ne amintim numai evenimentele neplacute si cum le dam alt sens in memorie pozitivandu-le si justificandu-ne? Nu e paradoxala acea expresie "tot raul spre bine"? Daca iti produc un rau cum este bine pentru tine? "Raul' este consumat iar binele este viitor? Atunci de ce vedem viitorul in negru ca cimitir si fatalitatea acestuia? Care ar fi binele raului pe care ti-l produc? Ca iti dau prilejul sa te razbuni - "o ratiune" in viata, sau sa ma excluzi din existenta ta? Este exclusivismul altceva decat tot rau, violenta si indiferenta care a produs "raul"?."Raul" exista atat timp cat il producem din irationalitate, doar binele este natural, liber si de sine statator precum existenta este. "Raul" este perturbarea binelui!. "Binele" doar fiecare si-l cunoste si nu-l crede exprimat. Vrei binele altuia ca sa-l lasi fara el? ( se vede ce am facut cu comunitatile din Africa, le-am vrut binele si acum fug de acolo dupa binele lor)  Relatia de folosire este inadecvata interactiunilor umane.  Evolutia constiintei sau parcurgerea etapelor nastere,dezvoltare si implinire daca este confundata cu expansiunea constiintei conduce la distrugere sau neexprimare in viata. "Moartea " e o expansiune a constiintei asemanatoare unei supernove, creatia este distrusa sau isi pierde energia care o sustine, constiinta de sine, omul isi pierde individualitatea- factorul activ si util in creatie,  iar energia eliberata este folosita in alte niveluri ale creatiei , isi pierde libertatea de actiune, sau, poate fi folosita de el pentru recreatie si evolutia umana. :"Moartea este ultimul dusman" si poate fi inteleasa ca miscarea sau actiunea de a-ti demonstra existenta in loc de a o trai, de a "o face"- ceea ce implica inexistenta ei,  in loc de a o gestiona inteligent. Sensul existentei nu este expansiunea constiintei, nu ne place nedefinirea, ci are sensul redefinirii pozitiei proprii in constienta universului si ratiunea existentei umane. Implinirea in constiinta nu este expansiune, amintirea expansiunii de inceput. O luam mereu de la inceput sau zero cand avem parcurs drumul existentei intrupate si responsabilitatea expresiilor colective, a pamantului si  societatii  oamenilor. Prin expresia corpului constiintei noastre, punctul in care se reflecta intreaga creatie, vin in existenta si perceptie obiectivandu-se mirificele "lumi", iar expansiunea constiintei le refuza dreptul acesta si miliardelor de lumi le este refuzata evolutia. Cand se naste sau trezeste constiinta, se spune ca se trezeste in desert cu referire la desertul irationalitatii comportamentelor inumane.Din acest "desert" incepe cresterea si implinirea ei, si din implinirea sa, refacerea conditiilor primordiale ale ecosistemului planetar, evolutia civilizatiei umane, expansiunea omului implinit in constiinta universala in univers. Constiinta fara om si om fara constiinta este inexistenta. Nu expansiunea constiintei in univers ci a omului implinit in constiinta- ratiunea existentiala a universului creator sau vietii in univers. Oriunde vom merge vom duce cu noi implinirea si vom teraforma energia universului spre a genera noi platforme evolutive ale constiintei universale continuand creatia inceputurilor.existentei. Fara implinirea constiintei de sine si a structurilor sinarhice ale existentei , ce vom duce cu noi in univers? Lacomia si mercantilismul distructiv, imploziv?Conditionarea si dominatia? Starea asta amorfa o cunoastem ca sa nu o perpetuam manipuland -o la nesfarsit caci exista sfasitul ei in evolutie si viata.

Sa ne intoarcem la starile amorfe sau umbrele existentei umane neimplinite a caror reprezentant "mama" este teama.( tata suntem noi). Am sa povestesc cat mai descriptiv posibil, epic, o intamplare sau experienta in care m-am trezit la un moment dat. Cred ca povestea releva si explica mai bine ca mine.
Intr-o impostaza nedorita de mine m-am trezit confruntandu-ma cu opinia celor din jurul meu , mai ales a celor din afara intimitatii mele relationale, ca as fi un vindecator. Eram practic un distribuitor de 'alimentatie fara foc" pe care o pregatea si promova prietena si partenera mea pentru a evidentia pragmatic prin folosire proprie beneficiile 'alimentatiei curate" - fara degradare termica ,chimica ,etc a materiei prime in pregatirea meselor si sa puna in evidenta totodata si multitudinea posibilitatilor ca retete; Era rezultatul modului in care percepeam educatia alimentatiei prin fapte nu teorii despre. Parcurgeam la doua zile orasul pentru a livra abonamentele si comenzile angajate. In drumul meu intalneam foarte multe persoane si ma confruntam cu diferite reactii vis a vis de ceea ce promovam. Dar la un moment dat, nu mai stiam daca nu am fost deja intr-un loc pentru ca toate locurile erau la fel ca atitudine, stare si intrebari, plangeri, cerinte si sperante. Desigur ca cei 'doritori" de o schimbare a starilor lor prin alimentatie observau dinamica lor imbucuratoare si ma primeau cu bucurie in apartamentele lor. Dar erau si cei imbufnati si cartitori, contestarii de profesie fara experienta proprie. Se uitau chioras, cu teama si dusmanie la mine considerand ca le  zapacesc nevestele sau barbatii. La o adresa  mi-a fost dechisa usa de un domn ciufut de regula care evita sa ma intalnesca sau sa-mi adreseze vreun cuvant. Am vrut instinctiv sa-i inmanez abonamentul si sa-mi vad de drum, dar spre marea mea uimire,m desi ma informa ca nevasta sau fica lui nu sunt acasa , m-a invitat inlauntru fara sa acorde prea mare atentie abonamentului. Apoi ma intrebat daca refuz o cafea. I-am raspuns ca fara o tigara nu are haz si cum stiu ca la el nu se fumeaza, am refuzat politicos. Si mai mirat am fost cand a acceptat sa fumez daca nu refuz cafeaua. Eu i-am raspuns ca nu am tigari si am refuzat din nou zambind. El a mers in alta camera si a adus un cartus de tigari grecesti oferindu-l in intregime. Apoi a facut cafeaua si eu am inceput sa explorez situatia si neconcordantele din ea cu felul omului.Am tacut tot timpul si am privit fara sa mai intervin cu ceva in situatie, am aprins o tigara dintr-un pachet si am baut incet din cafea; nu am intrebat nimic.Omul se framanta si era evidenta tensiunea care-l obliga sa se exprime; cu cat tensiunea era mai mare cu ata mai putin eram dispus sa provoc povestirea lui. La un moment dat se termina cafea si dam semne de retragere din context, cand, domnul a deschis gura si a inceput sa se prezinte- " sunt pilot in port si am mare responsabilitate la munca,....., in ultimul timp nu mai pot sa-mi indeplinesc meseria. Am asteptat tacut continuarea desi vedeam ca tacerea mea il tensiona. Greu, a inceput sa-mi explice motivele pentru care nu mai poate indeplini sarcinile de serviciu; A inceput povestea calvarului sau, de câtăva buna vreme o teama sora cu groaza il bantuia in cele mai nepotrivite momente, in drum spre serviciu, la serviciu si in afara lui. Nu pot sa redau ce mi-a povestit in amanunt si stresul teribil la care era supus. A 'umblat" la cei mai renumiti neurologi, la psihologi , la psihiatri (de care era ingrozit), a urmat indicatiile lor, a cheltuit imens pe medicamente ; Nici o imbunatatire, nici un rezultat. Mi-a explicat importanta slujbei sale pentru sustinerea familiei, etc, cat de mult iubeste meseria asta, etc. Dupa aceasta spovedanie amanuntita cu disperarea in ochi tacu. Dupa multa reflectie interioara l-am intrebat de ce mi-a povestit toate astea. Uimindu-ma mi-a raspuns ca auzit ca sunt vindecator si spera sa-l pot ajuta cumva. Pus in fata acestei situatii ceva din mine nu m-a lasat sa-i spun ca a gresit adresa, dar nici nu stiam ce sa-i spun fara sa-l jignesc si sperii si mai tare.Duap o lunga tacere provocata de "nimicul din interior", am inceput zambind sa-l informez ca nu sunt vindecator dar am habar despre situatie, ca tot ce-i voi spune va considera o copilarie, o joaca de copii , o poveste dar, ca "numai copii vor ajunge in rai". L-am privit sa vad impactul si am constatat ca era in situatia ca daca-i spuneam sa-si bea urina sau manace fecalele ca ii va face bine, era in stare sa o faca. Am inceput o poveste despre teama, ceva de genul: teama e cucoana mare care n-are de mancare si vine la tine sa ii dai, iar tu i-ai dat atat de buna mancare ca vine mereu cand ii e foame. Apoi i-am prezentat teama  ca pe ceva fara picioare care cand vrea sa se duca undeva se suie in carca celui care merge acolo (Acest lucru confirma povestea lui in care-mi spunea ca teama lui dispare la fel de brusc cum apare) I-am spus ca teama cand vrea sa mearga in oras il asteapta la un colt si se suie in spinarea lui iar cand directia in care merge nu se potriveste cu a lui, sare in spinarea altuia care o duce unde vrea sa ajunga. La fel teama din port cand vrea sa mearga spre oras se suie in carca lui si-l determina sa plece acasa si sa o poarte spre oras dupa care sare in carca altuia care o duce in centru.Se uita la mine si nu stia daca imi bat joc de el sau vorbesc serios Cum nu aveam pe fata nici un fel forma bascalie sau ironie se linisti si eu am continuat: Ce este de facut in situatia asta altceva decat sa nu o mai lasi sa te calareasca? S-a obisnuit cu tine si va fi foarte greu sa nu o lasi! Daca cu adevarat vrei sa scapi de calareala ei in primul rand cand iti sare in carca nu trebuie sa-i satisfaci dorinta de a o purta; te opresti cand o simti si incepi sa o injuri- futu-ti ceara ta , etc, m-ai luat de prost si mai calarit gratis, gata a intarcat balaia , etc; l-am sfatuit sa foloseasca numai cuvintele sale, injuraturile sale, etc.dar sa le spuna cu mare forta, cu manie ca celui mai mare dusman si raufacator al sau pentru ca numic nu se poate opune vointei si cuvantului omenesc, i-am amintit de puterea cuvantului si subconstientului uman pe marginea caruia sunt scrise atatea carti de succes la public. Apoi i-am povestit tertipurile prin care teama va incerca sa-l imblanzeasca si calareasca in continuare , ca nu se va lasa usor batuta , dar el nu trebuie sa se miste din loc pentru nimic in lume si pentru nici o pierdere. I-am spus ca va reusi adesea sa o alunge dar ea va reveni si sa o trateze in acelasi mod, injurand-o si alungand-o, stand pe loc. Va repurta multe victorii dar si infrangeri; sa nu dezamageasca , sa nu renunte, sa nu se dea batut in nici un chip. mai mult metoda aceasta nu presupunea cheltuieli, nu medicii ne imbolnavesc ca sa ne poata vindeca- numai cel care face poate desface si daca este sincer sa-si aminteasca de cate ori a produs teama ca sa profite de pe urma ei si acum si teama profita de pe urma lui, etc.Priveam pe om si eram uimit de entuzismul care-l cuprindea afland ca sta in puterea lui situatia, ca nu depinde de abilitatile altuia si ca este usor de facut si in puterea sa sa o faca. Intreaga expresie faciala se schimbase si o atitudine de o eleganta anume anima miscarile sale. Mi-a multumit pentru timpul acordat si m-a condus la usa platindu-mi abonamentul nevestei. Nu m-am mai intalnit mult timp cu el dar cam peste sase luni- un an, situatia s-a repetat. El mi-a deschis usa si a urmat tot tacamul cu cafeaua si tigarile si cu tacerea mea si de data aceasta si a lui , i-ar la plecare cu ochii plini de bucurie mi-a spus doar atat: "a functioant". Secretul a ce si cum a ramas pana acum doar al nostru. Vizionarii ne transmit ca daca "am vedea starile" , geloziei, violentei, urii, orgoliului, grijilor, etc, le-am ocoli sau transforma, am dezbraca energiile lor de hainele urate, eliberandu-le de rutina la care au fost obligate de gandul uman, am ramane fara umbra radiind lumina faptelor ce incalzesc si vindeca , lumina dragostei, a harurilor si darurilor, a simtamintelor si aspiratiilor umane firesti. Se spune ca orice existenta are o "fire"si actionam in concordanta si acord cu ea. Eu ii spun ratiunea sau fiziologia existentei sale. Energiile amorfe nu au miscare proprie si le putem canaliza miscarea dupa dorinte miscandu-ne noi insine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu