18 ianuarie 2015

3/3 -"foamea foamei"

Triada manifesta atemporalitate, rabdare, nerabdare
Neincrederea in viata se naste din inconstienta ordinii si armoniei  universului, din neincrederea in acesta ordine a ordinilor, ordinea creatiei, a ritmului universal si sincronicitatii naturale, sursa insecurirtatii profunde din corp.
Nerabdarea isi are intotdeauna sursa in gandire si ca urmare este specifica doar fiintelor umane datorita neocortexului care ne face sa percepem ca totul se petrece in timp, proceseaza informatiile intr-o asemenea masura ca noi percepem ca totul se petrece in trecut, prezent si viitor.Singura posibilitate de a scapa de neincredere este de a scapa de domeniul temporal din minte, de strucutrarea temporala a gandirii. Nerabdarea este emotia de baza care te face sa simti ca "totul nu este asa cum ar trebui sa fie" Bineinteles ca aceasta emotie este neadevarata; totul este exact asa cum ar trebui sa fie intotdeauna dar tu ai "cazut" (parasit) din starea ta naturala, starea de incredere in tine. Nerabdarea (agitatia, graba, framantarea) nu este o trasatura naturala a caracterului uman ci mai degraba o pierdere a ritmului natural biologic.
Aceatsa 'umbra' a nerabdarii  are legatura cu conceptul de progres care guverneaza si foamea la toate nivelurile fiintei,( foamea de cunoastre, de placere, satisfactie, maimultul, etc); Progresul autentic  dupa cum s-a relevat de nenumarate ori este existenta ca proces de nastere, dezvoltare si  implinire a constiintei care genereaza evolutia in constiinta a omenirii. Progresul autentic, evolutia are putin de a face cu manifestarile fizice , de ex revolutia tehnica, informatica recenta, care este rezultatul redirectionarii progresului real spre exterior in lumea formelor si este sacrificareasa potentialului evolutiv real al fiintelor umane de a transforma structura interna a omenirii prin progresul si transformarea constiintei sale.  Nelinistea profunda din corpul nostru genrata de acesta umbra a nerabdarii, foamea-foamei, ne face sa cautam mereu in exterior 'ceva' care s-o potoleasca fara a gasi vreodata, deoarece la nivel interior este blocata secretia hormonului care este generator al starii de satietate si Implinire profunda si tocmai acest blocaj genereaza nesiguranta launtrica, neincrederea in propriul potential si agitatia nerabdarii.
 Intrebarea mea este daca acest blocaj este de la natura sau facerea cuiva?   De la natura nu poate fi decat hormonul, iar instrumentarea blocajului doar prin falsa interpretare si cunoastre sau rautaciosa intentie se justifica. "Trezirea" constiintei din somnul ei de moarte (ca sa parodiez) ar fi aceasta indicatie a deblocarii in insasi adn-ul nostru a secretiei hormonului implinirii si satietatii care astfel ar directiona cu adevarat progresul ca potential in evolutia interna a omenirii, iar acestui hormon eu ii spun simtul masurii si al decentei la toate nivelurile fiintei desi stiintific ii spune altfel; nu are nici o importanta denumirea lui ci importanta este existenta sa functionala nu doar teoretica.
fac aici o paranteza
Imi amintesc cate teorii savante si practici spirituale rafinate am vazut in manifestare si ce ignorata si bagatelizata era tehnologia alimentatiei biologice sau "hrana vie' cu care Rodia se identificase la un moment dat, pana la dimesiunile ei energetice ca "lumini" si care erau mijloace exterioare de interioarizare a procesului mancarii pana la disparitia lui ca proces exterior prin disparitia foamei.Imi amintesc ca a facut o pauza alimentara de 49 de zile si in loc sa slabeasca se intarise asa de mult ca ne rugam de ea ca sa manance ca sa scapam de presiunea energiei sale si dominatiei sale in constiinta ca si claritate vis a vis de 'gandirea noastra a celor ce mai vroiam sa mai ne jucam cu p.. in tarana si limba prin strachini" Ce este surprinzator pentru mine este ca intotdeauna ce de la adevar vine este posibil si accesibil tuturor oamenilor fara exceptie, toti sunt alesii cand vor sa se aleaga. Din propria experienta ca intotdeauna va afirm ca linistea launtrica si claritatea interioara a constiintei a ceea ce este asa cum este este naturala nu se poate face dar ne putem intoarce la aceasta stare printr-un mijloc dinamic corporal al alimentatiei nefanatice 'hrana naturala", din "Bucataria fara bucatarie" a Rodiei care ne conduce la satietate si prin atentia neselectiva a perceptiei inteligente(netemporale- cunoscuta stare din bancul ardeleanului luat in deradere- "ce faci bade, sezi si cujeti?" "nu , numai sed")
Revenind, spuneam ca nerabdarea si foamea se hraneste si sustine una pe cealalta; 'foamea" de a scapa de insecuritate conduce la nerabdare si nerabdarea la foame si toate astea din credinta =convingerea=stiinta ca "timpul se sfarseste" Am iutat ca viata insasi regleaza tiparele evolutiei si ca noi suntem doar canalele ei  Cand apar dereglari ale ritmului si sincronicitatii vietii apar si 'mutatii' genetice sau  conjuncturi care regleaza procesul ordinii universale a evolutiei si desavarsirii existentiale. Frica de 'sfarsitul timpului' este o indictie hipnotica menita sa ne indeparteze de propria natura si propriul progres in exitenta. Cand 'asta se intapla" - timpul se sfarseste-spunem ca ne-a pus Dumnezeu mana in cap si vedem ca nu are nimic de a face cu distrugerile si moartea, cu profetiile sfarsitului lumii, alte sperietori menite sa ne ferim de propria natura, sa o ocoloim si sa lucram in directiile redirectionarii propriului potential creativ. Daca patrundem in profunzimea spiritului vedem cat oate sunt la locul lor cum "trebuie sa fie" si intelegem ca dereglarile vor fi corectate la momentul spatiu-timp exact sincron cu evolutia noastra in constiinta de sine si incredrea in viata.
vom continua cu 3/3- cartea lumii

5 comentarii:

  1. Meden Agan
    Conştiinţa nu depinde de alimentaţie sau de fiziologie. Ce puţin nu la modul absolut. Şi atunci mă întreb: de ce depinde oare?
    Ne facem voile şi ne-voile, asta ar fi axa orizontală a crucii existenţei. Ce intră pe la un capăt iese pe altul. Nu există gradaţie aici decât în sens cantitativ. Axa verticală ar fi: inconştienţă-conştiinţă? Aici ar putea fi un sens calitativ, cu salturi. Marxiştii zic că din acumulări cantitative se produce un salt calitativ. N-au înţeles nimic sau sunt şarlatani. Cum ar putea orice fel de material ce circulă pe axa orizontală să salte în sus şi mai ales prin acumulări, adică prin ceva mai mult, mai greu? Să nu introduci nimic pe un capăt al axei orizontale nu face decât să nu mai iasă nimic la celălalt capăt al respectivei axe. Dar am înţeles de la practicanţi ai nemâncării sau postului total, că în perioada aia în care nu intra mâncare în organismul lor, tot ieşea ceva pe partea ailaltă, probabil celule moarte din interior. Un înţelept care promitea că se poate atinge nemurirea în corp fizic prin triada alimentaţie-informaţie-erotic a trebuit să admită cu puţin timp înainte de a pleca din planul fizic că una e corpul fizic şi alta conştiinţa.

    RăspundețiȘtergere
  2. Natura constiintei este libera de circumstante; Individualitatea in schimd care implica diferenta implica o constienta formala conditionata de adn prin exprimarile sale. Prima ta constienta de sine si a sursei tale 'mama' nu este determinata si conditionata de circumstantele tale? Ce numesti tu 'eu"? poti vorbi despre tine ca nedeterminare, si ce nedetrminare ar fi aceea decat una abstracta? Apoi chiar daca transcezi determinarea ta ceea ce ramane este separat de tine? este o inexactitate din moment ce nu poti masura sau diviza constiinta. Fuga de orice este , diminuarea si ironizarea calomnioasa a frecventelor gandirii te duce dincolo de gandire? sau erste o joaca perversa cu neputinta treairii proprie4i intregimi abstractizate de tine? O axioma afragmentarii poate avea alta solutie concluziva decat fragmentarea? Etapele discontinutitaii si restructurarii formale pe nivele de ordine si energie din ce in ce mai intense ca trairi vis a vis de orice manifestare (inclusiv alimentatia ca proces profund la toate nivele existentei ), nu-ti trezeste un simt al delicatetii fiintei in crestrea si implinirea sa corporala pas cu pas si cu finete? Negarea evidentelor in numele unor abtractiuni (de multe ori absurde) in afara de libertatea de ati bate joc de orice te conduce la stabilitate si incredere in viata? Sunt multi care stiu doar sa caute greseli ca sa se evidentieze dar asta nu-i promoveaza in propria lor traire. Toate experientele inaintasilor oricat de maestri sau considferat ei nu i-a condus decat la recunoasterea evidentelor care nu aveau nevoie de negarea lor si nici noi ca sa le recunoastem!

    RăspundețiȘtergere
  3. In mine sta confuzia mea si nu in vibratiile gandiri care mi-o reflecta prin corp. Pana nu recunosc confuzia si strucutra ei ideatica nu pot sa o risipesc; Fiinta nu e o idee dar ii recunosc aspiratiile prin rezonanta cu toate ideile.

    RăspundețiȘtergere
  4. campul confruntarii este propria mea constiinta , nu lumea; pacea din constiinta se va reflecta in lume si organizarea ei launtrica de factura necunoscuta inca. Nu persoanele sunt dusmanii persoanelor ci structura relatiilor dintre ele, asa numitul "sistem" antirational in raport cu indivizii si aspiratiile lor la viata si implinire in viata.. Sistemul cauta vinovati ascunzandu-se in spatele cautarii; pentru criza sistemului nu victimile lui sunt vinovatii ; desi se reclama libera angajare in diferite contracte si miscari ceonorate, au avut indivizii alternative la ele?

    RăspundețiȘtergere
  5. fara impacarea cu strabunii pentru greselile lor de atitudine, conceptualizare si gandire, pentru lipsa lor de discernamant, nu ne putem regasi linistea si claritatea interioara , pentru ca ei fac parte din cartea digitala a constiintei noastre; iar prin "Inelul luminii" (familia chimica cunoscuta sub acest nume care determina celulele care transforma lumina in energie) o vom transcede pe calea pacii; din conflict prin diplomatie spre pace; pacea este starea naturala a constiintei si atemporalitatea ei, constiintei nu-i pasa daca corpul manifesta rabdare sau nerabdare, ea pur si simplu este; lupta launtrica pentru a deveni inceteaza.

    RăspundețiȘtergere