22 ianuarie 2015

holonomia

Holografia, holograficul este destul de prezent in exsitenta colectiva ca sa mai poata fi ignorat.
Imi propun sa ne aplecam asupra unui aspect mai intim al fenomenului ca atare si anume holonomial aspect care poate aduce intelegerea amintirilor si a altor aspecte fine ale potentialului nostru existential in manifestare subconstienta sau constientizata. Nu am sa folosesc limbajul matematic al demonstratiilor si descrierilor stiintifice ci un limbaj accesibil prin expresii imagistice. Holonomia pe intelesul tuturor este acea intelegere rationala a miscarii si posibilitatilor luminii vazute de sine statatoare asa cum si este, sau din interiorul ei. Ne spune o astfel de "vedere' ca lumina se comporta ca si cum infasoara in ea o imagine , o transporta cu viteza ei oriunde si o poate defasura sau proiecta oriunde; Acest potential al energiei electromagnetice a fost relevat contempland fenomenul holografic instrumentat constient prin repetarea lui, observatii care relevau faptele fara sa caute surse exterioare lor si intradevar acest comportament al undei luminoase este evident si noi insine observatorii lui neselectivi prin inocenta noastra asa putem descrie fenomenul, lumina infasoara imagini in sine si le transporta si le desfasoara , adica 'absoarbe" o imagine prin comprimarea ei la nivelul sau corporal al fotonilor, sau mai putem spune ca scoate din imagine lumina total si imaginea dispare sau partial o copie a ei si ramane remanent imaginea, ca  transporta acea imagine infasurata in sine si o desfasoara sau deruleaza sau proiecteaza pe un ecran sau direct. Putem intelege holonomia ca fenomenul natural sau fizic prin care lumina este si vehicol si de sine statatore, iar ca vehicol ea transporta informatii sau functiuni ale caror continut si miscari noi il percepem drept "culori" Fotografia ca scriere plana cu lumina(personal) sau a luminii(impersonal), holografia ca scriere spatiala a luminii sunt posibile aplicatii ale holonomiei sau caracteristuicii luminii de a transporta imagini., informatii, functiuni sau porunci si ale elibera de apoi la destinatia lor sau la cerere.("cere si ti se va da") Aceasta caracteristica si potential al luminii in domeniul uman al existentei ca intregime, unda-corpuscul simultan, tata-fiu, idee-imagine, imagine-corp, ne deschide orizontul unui cu totul nou teritoriu de explorat si atitudini  a explorarii-responsabilitatea. Vedem cata violenta este promovata prin filme si educatie, jocuri pe calculator, imagini in miscare de fapt, apoi auzim la stiri evenimentele acelor imagini- s-au corporalizat, violenta-corp ca intregime nu putea ramane jumatate adica doar imagini fara manifestare obiectivata. De apoi revendicam vinovatii si reglementam juridic fara efect faptic; de fapt reglementarea intareste incalcarea ei  ca ratiunea propriei existente fara de care nu ar fi necesara.- reglementarea si incalcarea ei se sustin reciproc.( reglementarea are ca samanta incalcarea ei si se diversifica ca arbore in multe subreglementari care incurca si mai mult situatiile). Acest aspect al holonomiei sau luminii ca "miscare inteligenta" ne reflecta nu doar dinamici exterioare sau ale lumii pe care o sustinem hranind-o cu energia noastra ci desconspira si 'o dinamica launtrica" a carei reflectare este lumea exteriora sau circumstantelle existentelor individuale, dinamica strucutrii de gandire  si a atitudinii in existenta ca viziune-imagini hranite interior, infasurate, transportate, desfasurate ca lume corporala a indivizilor separati sau vazuti ca izolati unii de altii si independenti. Noi nu suntem independenti ca oameni-corporalizarea spiritului inteligent, sau fiul inteligentei din moment ce evident suntem completi dependenti de corpul planetar si energiile sale sau inteligenta sa functionala, fiziologia ecologiei.Nu suntem separati unii de altii ci uniti in diferite functiuni pe care le denumim societate sau civilizatie.Noi existam in relatie; fara relatie nu existam asa cum ne consideram a fi, probabil fantome imagini a ceva care a fost candva si umbre a ceea ce a fost ca pozitionare in constiiinta de rasa a separarii, izolarii, binelui si raului, a fructului interzis. Faptele sau ceea ce corporalizam, din imagistica fantomatica a trecutului ca specie ne autoreleva ca detrminati de propriul comportament pe de o parte si liberi in fata comportamentului propriu pe de alta parte.Aceatsa dependenta-independenta faptica ne releva responsabilitatea care a fost invaluita in conceptul neclar al alegerii sau liberului arbitru; nici un arbitru nu este liber avand un set de reguli de pazit si doar prin prisma lor este acceptata alegerea lui ca libertatea arbitrului; altfel sirul contestatiilor si revizuirilor nu se mai sfarsete; chiar da oficial s=a sfarsit continua in mintile tuturor celor implicati in fenomenul respectiv..Legea vietii este esenta inscrisa in insasi existenta ei de sine statatoare; nu este legiferarea cuiva si din acest motiv fiecare isi incalca propria lege sau o respecta; cand aceasta esenta o conceptualizam formalizand-o sau corporalizand-o imagistic si structurand-o ca gandire fixata ne-am incalcat deja propria lege prin dublarea ei , iar orice copie este supusa procesului infinitezimal al eroriilor de copiere care prin repetarea procesului conduc la altceva si acest altceva il denumim mutatie genetica cand in fapt este doar o alta posibilitate exprimata corporal, diferita de originalul expresiei dorite si imbogateste diferentele. Daca nu conceptualizam legea vietii ca esenta oricarei fiinte vom avea revelatia adevarului ei Aceasta revelatie este radacina tuturor culturilor, filosofiilor si religiilor, mai nou psihologiilor, toate neputinte ale zbaterii de a descrie si controla ceea ce este viu, adica in a controla esenta. Misterul esentei nu este si nu va fi niciodata domeniul cunoasterii ca sa poata fi instrumentat si controlat artificial si orice demersuri in acest sens sunt sortite esecului si se refera la "risipirea fiului" Observati ce resurese si cu ce preturi sunt obtinute prin saracirea celei mai numeroase parti a lumii si secatuirea celor mai valoroase resurse materiale ale planetei si degradarea ei structurala si fiziologica, pentru a obtine misterul vietii. Experineta aceasta a mai fost traita si-i cunoastem toate consecintele la care conduce acest demers din start sortit esecului ;asa ne putem intelege teama de sfarsitul lumii, teama de viitor, teama de inexistenta, si orice pesimism referitor la progresul omenirii pentru ca rememoram acel trecut care a condus ca toate acele spaime; este firesc cand cunoastem chiar daca nu constienti de asta unde duce drumul pe care am apucat la un momemnt dat sa ne temem de sfarsitul lui unde vom intalni ce am mai intalnit deja ,spaimele ca reflexia consecintelor propriilor fapte la nivel colectiv si individual. Profetii dezastrelor iminente si-au amintit rememorand felul viitorului pe care-l vom intalni daca nu schimbam atitudinea si comportamentul si economia sociala ca structura inrobitoare a creditarilor obligatorii si suveranitatea datoriilor, la fel si producatorii de science-fiction care pune in viitor cele mai cumplite scenarii in care am putea ajunge, mai cumplite decat viziunile profetilor pentru ca ele transced moartea si se perpetueaza la nesfarsit.Moartea nu e cel mai mare rau care ni se poate intampla! Conditionarea hipnotica a violentei este mult mai rea.Ce este eu-l care se autocontepla altceva decat un imens si superrafinat sistem de aparare prin atac? "Lovitura maestrilor" este un atac la certitudini ca sa elibereze gandirea din propria inchisoare-gandita! dar acum sa revedem holonomia nu doar in aspectele sale ruinatoare prin desfasurarea inregistrarilor ei ale dezastrului iratiunii care creeaza monstrii violentei. Violenta nu este negativa sau pozitiva este o optiune si completa disponibilitate sau completa indisponibilitate fata de "ea" este rutina ruinatoare. Inteligenta impecabilitatii fiintei umane in expresia sa ca intregime de sine statatoare "manageriaza" energia potentiala in cinetica inteligentei in care violenta este directionata inteligent in campul regenerarii launtrice sau in campul dinamicii anticipative a exteriorulyui ca circumstanta si astfel fuga este rusinoasa dar sanatoasa, risunea este o piedica in calea inteligentei si libertatii sale.Fuga nu insemna abandonul a ceva ci a te misca cu viteza mai mare decat evenimentele exterioare si ale transforma creativ natura si functionarea. De ex. povestitorii cunoasc ca o poveste incepe din trecutul unor fapte petrecute deja si maestria lor este de a transforma finalul povestirii astfel incat reluarea ei sa aiba o implinire pozitiva si nu negativa asa cum sunt povestiel istorice promovate astazi in care orice revolutionar, maestru sau conducator al binelui comunitatii sale a sfarsit tragic, decapitat, tras pe roata sau alte belele menite sa reteze din start orice indrazneala in existenta orice revolutie interioara si exterioara alta deat cea violenta cu sfarsit violent. Am scris un articol "salvati-va de salvatori" tocmai spre a releva acest compromis al profetiilor care in fapt folosesc teama pentru a condensa si corporaliza chiar acele evenimente de care am dori sa ne ferim in viitor prin holonomia interioara a constiintei ca lumina si dirijor, crezand ca astfel speriati vom schimba ceva ; dorinta si intentia lor ii inobileaza dar ceea ce rezulta in urma acestui comprotament nu; nu poti prin teama sa aduci pacea in omenire pentru ca samanta ei este alta decat teama. Recunasterea incalcarii legii vietii si fiintei sale (sub toate formele expresive , chiar si celor amorfe ale fricii constiente de sine -se teme de teama),  conduce la penitenta si la transformarea completa atitudinii in existenta fara ca ceva din ceea ce exista sa fie exclus sau distrus prin armonia care se instaleaza in ordinea ratiunii lor existentiale. Metaforic eu vad acest miracol al transformarii celei mari (sub presiunea profetiilor care sunt alarme/ fantomatice, nicidecum obligatiile destinului consumat de mult deja ca experienta, o experienta deja fumata dupa care a ramas doar fumul sau umbrasa ei ), in felul in care privesc oamenii in totalitatea lor vazuta si nevazuta si omenire ca intregimea unei marete orcheste, in  care-si acordeaaza fiecare propriul instrument lumina-constienta si corpul sau uman al sanatatii subconstientul (prin vacinare cu durere), si la un moment dat in vacarmul de nedescris al acordarii instrumentelor apare dirijorul bate cu bagheta in pupitru si dupa o scurta durata de timp vacarmul inveteaza; linistea se instaleaza in orchestra si in spectatorii ei extra- intra-terestri, dirijorul ridica bagheta si la un semnal discret al sau o simfonie minunata isi face cunoascuta prezenta sa;  in termenii holonomiei, lumina constiintei desfasora imaginea dinamicii fara timp a existentei corporalizand-o prin exprimarea senzoriala si a celor mai inalte simtaminte, aspiratii si inspiratii cocreative ale harurilor imanente prin care se exprima in originea si adevarul sau umanul ca unicitate univesala, cel unic. Nu este nici o promisiune mangaietoare si adormitoare in aceasta imagine, ca de altfel nici in imaginile desastrelor sfarsitului nu exista fatalitate, pentru ca libertatea nu este obligatie si nici datorie, harurile numai singur ti-le poti oferi desfasurandu-le , exprimandu-le in comportamentul tau greu de descifrat in mediul indisponibilitatii violente la viata in care a incremenit omenirea ca intr-o fundatura fara iesire; nu uitati sau pastrati vie constienta ca atunci cand nu mai  ai scapare  esti in stare sa concentrezi energia si sa transformi orice infrangere intr-o victoie, fatalitatea mortii in victoria libertatii daca nu abandonezi sau excluzi vreo particica din ceea ce esti ca om.Suntem oameni si asta schimba axiomele oricaror probleme daca vrem sa intrerupem rairea solutiile lor gresite si dureroase in raport cu propria existenta senzoriala.Nu cred ca ne mai putem permite sa invinuim senzorii nevinovati pentru gresitele noastre concepte si actiunile lor reflectate constientei fiecaruia prin corp ca dureri, suferinte si alte disfunctii. Cred ca putem intelege ca ne-am acordat instrumentele individuale fiind de la inceputul existenei lor acordate doar dand praful dogmelor de pe ele, eliberand celulele memoriei de istoria info-uzurii , a uzatelor date conceptuale ale cartii digitale a omenirii, si prin transcederea limbajului sa ajungem sa ne intelegem intre noi uniti de reelevarea aspiratiei comuniunii si absorbtia energie sale luminoase a fratietatii esentiale exstentiale; Pasarea Phoenix ca simbol releva lumina nascuta din lumina, darul din dar si gandul din gand si iubirea din iubirea nascutra, releva arderea propriei esente si regenerarea ei atemporala, iar acest simbol este doar o reflecatre lingvistica a percetiei sublimului sau preainaltului " Sunt eu", recunoasterea fara de care suntem doar nenorocire in fiinta noastra. Intruparea este alternativa dezastrelor, inaltarea luminii celei vii care ia chip. Egoul sau personalitatea noastra, sau mintea separii personale,  nu face absolut nimic, este mort si in acest instrument al intermedierii doar conditionarea functioneaza ca program; in acest instrument mort in rutina sa se reflecta lumina celui viu iar cand ea ajunge in sangele si adnul nostru ardem launtric si renastem in adevarul vecinicie existentelor noastre; tot ce era imperios si valoros isi pierde orice relevanta si ne eliberam de tirania lor, efortul salvarii lumii sau a celorlalti este ultima modalitate risipitoare a bogatiei launtrice mostenite de la inteligenta si de la experienta. Inteligenta este Printul, esenta intregii energii universale a vietii  esenta sau izvorul nesecat al tuturor miscarilor din maretul ocean al unicei energii creative in esenta sa. Inteligenta nu este desteptaciunea memoriei de a imagazina sau dubla informatiile din ea insasi , nu este o idee si nici o marfa ca sa poata fi evaluata si pretaluita si individul o pierde cand se identifica cu ea(meditati pe asceasta ultima afirmatie- ce imagine holonomia desfasoara astfel?) Cred ca am lungit-o destul si propriul spirit ma trage de urechi amintidu-mi mereu, "iubirea este fapta care incalzeste si nu o vorbarie lunga care raceste gura de pomana despre minunile ei" Ca morala fabulei de mai sus -holonomia luminii este mijlocul exprimarii luminii vii a contiintei   care face totul posibil, mirabila samanta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu