26 decembrie 2014

cauze secunde, umbrele

Incep cu epilogul: Copiii salveaza parintii de identificarile straine spiritului adevarului lor!
Cine nu vrea sa aiba dureri de cap sa nu citeasca mai departe;  :)

Exista o triada evidenta in toate manifestarile, fapt reflectat in toate simbolurile heraldice si in perceptia tridimensionala a inconjuratorului, Ceea ce este evident nu are nevoie de demonstratie si asta e credinta limita inconstienta a perceptiei inteligente . Constienta faptului ca experienta confirma ideea si ideea experienta este expresia simultaneitatii evidentei in reflectare sincrona a miscarii sale nevazute, nereflectate. Constiinta este punctul in care se reflecta intreaga creatie si miscarile launtrice sincronicitatii sunt greu de reflectat si formeaza zone de neclaritate si confuzie care hraneste imaginatia sau interpretarea. Prin acest blocaj al miscarii dintre observatori si observatii care-i uneste si polarizeaza in reciprocitate, existential coexistenti, este extrem de greu sa patruzi si credinta se releva limita a intelectului reflexiv. Din aceasta nevoie de stabilitate intelectuala triada este reperul comuniunii observator -observatie in care miscarea dintre cei doi poli are o expresie diferita ca rezultat al calitatii ei si acea expresie diferita "nascuta" din polarizare releva natura si calitatea , ratiuneapolarizarii respective. Astfel se naste intelectul ca un culegator de ceea ce diversitatea interactiunilor polarizante da nastere, un culegator de sensuri si intelesuri a ceea ce sincronicitatea si simultaneitatea polarizarilor prin miscarile  interne imperceptibile care le genereaza comunica. Astfel triada da stabilitate gandirii prin reperele sensurilor reflectate constiintei a miscarilor sincroanelor existentiale prin polarizare. Este o generalizare a acestei perceptii care sa includa formele divesre sub titlul de " cauza-efect- defect" triada adaptata prin formalizare oricarei manifestari sincrone a polarizarii ca miscare fara inceput si .sfarsit. Aceatsa harta conceptuala prin care gandirea isi genereaza repere in necunoscut, se releva prin paradoxul in care reactia la defect genereaza cauze care au efecte si care releva intelectul drept o "cauza secunda": toate cauzele sunt de apoi sau secunde simultane cu efectele lor care sunt defectele, iar suma defectelor formeaza ceea ce denumim  intelectul sau egoul. Aceasta paradoxala perceptie reflectata descriptiv de intelect de apoia ei, este cunoasterea sa de sine si releva sinelui intelectului imposibilitatile sale in domeniul creativ al exitentei. Intelectul copiaza toate defectele luptand cu ele iar efectul simultan cu lupta sa este degradarea, uzura, imbatranirea; justificarea cu scurgerea timpului si asocierea sa cu timpul e complet meschimna si lasa. Observatia acestui paradox este observatia faptului ca orice am face sau orice au facut stramosii nostri si repeta omenirea ca modalitati ; discipline spirituale de toate felurile si extremele, destrabalari, libertinaj de orice fel sau rigide discipline de orice rutina , indiferent de promisiuni , idealuri sau sacrificii , in final se dovedesc inutile in fata uzurii corporale ca defect evident. Asta ne face sa constatam ca orice model comportamental pe care intelectul il selecteaza ca  necesar si spiritual este acelasi lucru sub alte forme ale defectului cu care se lupta dumnealui intelectului ca personificare a gandirii. Homo sapiens  a iutat ca intelectul este mijlocul sau creat in existentaca instrument al intelepciunii si a ajuns sclavul propriei creatii lasand intelectul sa-l conduca. ( nu mai intelegem ordinea si relatiile matematice pentru ca avem calculatorul care ofera direct rezultatul lor- nu asta e rau ca nu este o judecata de bine sau rau ci dependenta de instrument este daunatoare omului; si-a exteriorizat potentialul si a ramas fara in constienta sa). Desigur ca exita paradoxul care ne releva intrebarea :daca intelectul este facatura ,o rutina mecanica, ne exprimam prin intemediul lui certificandu-l desi sustin simultan inexistenta lui in cazalitatea vietii, este ceva dincolo de gandire, de intelect, de instrument sau am devenit chiar instrumentul? pradoxul evidentei in care obiectiv nu existam decat ca fapta (imagine) punctuala si simultan ne autopozitionam ca totalitate fara nici o dovada a acestei totalitati imanente, ne conduce la imposibilitatea logica  unui obiectivitati simultan subiective care se sustin reciproc dar care nu exista decat prin reflectare simetrica sau asimetrica . Intelectual nu existam, suntem o iluzie a gandirii despre sine sau cand vedem ca gandirea este proces IN materie sau proces material putem spune ca suntem Visul materiei , visul ei de devenire pe care niciodata nu-l traieste, un fel de vis eternizat prin neobiectivarea lui, o dorinta eterna prin nerealizare, neconcretizare, neobiectivare. exista o expresie a perceptiei de genul: spiritul doarme  in materie, viseaza in vegetal si este intre vis si veghe in animal si se poate trezi in om. Omul e visul intregii existente!? paradoxala relevare a explorarii launtrice a inexistentei  dimensiunilor formale; paradox care ma conduce la o revelatie a unicei dimesiuni umane -nu exista planuri si dimensiuni -exista doar inteligenta in manifestare, toate irarahiile sunt irelevante, cauzele false si defectele asemenea lor.Dumnezeu e visul nostru care ne trage  din 'viitorul profunzimii inteligentei" iar noi suntem visul lui Dumnezeu care ne impinge din "trecutul  umbrelor existentei".  Intelectul este cauza secunda ca efectul defectelor, iar reflexiile sale , teama si durerea. Intelectul a ajuns parazitul interior care ne fura existenta, sarpele din rai ca intermediar conditional existential, mica si insignifianta noastra personalitate, psihologie, suferinta,("decat de loc...  e ceva si asta") , mica noastra istorie personala. Ceea ce face ravagii in ea noi suntem, prin asocierea ei nepotrivita cu corpul fiintei umane suportam consecintele degradarii ca efect; daca vom schimba atitudinea asta (perfidia vanzatorilor prin care asociaza dorintelor- marfa lor, dorintei sexuale- masina prin alaturarea femeii fatale cu a marfii lor ,etc) .vom aprecia corpul uman ca frumos si minunat fara sa-l mai modelam dupa moda si imagini ale marfurilor de vazrare intelectualizate ca dogme si modalitati de gandire. Astfel corpul uman eliberat de povara modelelor a cum ar trebui sa fie care formeaza un fel pseudoadn sursa a tuturor disfunctiunilor sale din punct de vedere informational al emotiilor ca reactii la forma si aspect natural al sau, sau opozitie la exprimarea cea mai inalta si completa a formei si fiziologiei umane biologice care internalizeza fiziologia misterelor de pretudeni. M-am supus unui naucitor proces spiralat-o circular de urmarire-contemplare a unor miscari greu de descifrat si descris si nu m-am ales  cu altceva claritate decat ci ideea ca Intelectul este cauza secunda si ca-mi revine responsabilitatea sa invat sa-l folosec ca instrumentul libertatii contiintei mele reflexive ca interfata comunicationala. Mintea este un concept complet neclar  pentru intelect , el rezuma mintea la gandirea proprie din moment ce este copilul gandirii ca reflexie simbolizata  de dupa eveniment si fara relatie cu eveniomentul a carui umbra este; aceasta abordare mintea= gandirea personificata a intelectului ca invelis= interfata este generatoare de conflictul exclusivismului, violent in natura sa. O astfel de 'minte' in perceptia nu exista decat ca umbra a umbrelor , sau reverberatie a confuziilor si nu are capabilitatea de conducator in existenta, fapt relevat de esecurile in toate directiile la care conduce urmarea rutinelor sale in orice activitate socializata.Am perceptia unei "ceva" -nu vreau sa-i mai spun minte ca sa nu se mai asocieze cu termenul de lemn ,  mintea ingusta intelect (un  fel de canal ingust al unei canalizari infundate de deseurile necirculate),,- si 'aceea" nu poate fi descrisa ca minte in coordonate intelectuale ci in altfel de coordonate ale caror cuvinte nefolosite inca in ordonarea existentei umane oficiale par fantastice si din alta lume cand ele sunt din imanenta lumii acesteia. "Aceea" foloseste cuvintele  pentru a imputernici fiintele umane in anumite domenii existentiale  ca instrumente sau mijloace a unor noi functiuni, daruri neconditionate de autoritate in acele domenii care transced sau exced intelectul si ingustimea sa de "judecata"  comparativa si exclusivist -negativare. Am si perceptia refuzului incrancenat al intelectului memorie la orice actiune a 'aceleia" care il releva ca matrita, "negativul" a ceea ce se creeaza. Noi ne identificam cu intelectul personal ca istorie si amintiri pe are le consideram personale si uimiti constatam ca sunt generale si personificate individual in toate etapele rutinei oficializate a existentei sociale, ne identificam cu reactiile emotionale  si le personificam ca teama si aletele ale mele, pana la urma sufletul meu, ca sa constatam ca emotional nu avem identitate personala, ca intelectual nu avem cunoastere personala, ca ideatic nu avem credinte personale, etc- in concluzie ca nu avem persoana sau individualitate personala ci generala sau impersonala si sa constatam cu stupoare ca nu existam ca individualitati!!!!!?????Adica mintea nu e individuala nici personala!?!! este o iluzie a individualitatii  sau corporalitatii distincte a gandirii, este "Un Mediu", un anturaj , o circumstanta, "un scaun pentru cineva" cu adevarat fiind asa cum mintea viseaza a deveni., fara sa ajunga vrodata. Visul mintii este sa ajunga Dumnezeu ceea ce evident este imposibilitatea ei care o inebuneste si mai tare razbunandu-se; viseaza sa ajunga unicul stapanal cerurilor si pamantului dar mai ales al oamenilor, tiranul suprem. Intelectul este Tiranul nu trebuie sa mai devina tiran si observati cum cele mai ascunse intentii si tendinte ale ganditorilor la putere este tocmai targhetul controlului deplin asupra oricaror activitati umane, de la imultirea speciei, la felul specifiilor si nr lor ca membri, etc.!? Pacea si armonia prin control si condtionari facuta de un tiran arbitrarul sau fiind modelul este Moartea din existenra, moatea care vrea si viseaza sa fie.........VIE. Daca va intereseaza si stimuleaza secretele si misterele, va provoc sa explorati cele mai folositoare secrete voua in existenta : secretele mortii. Viata nu este si nici nu are secrete in schim moartea fara secrete nu poate exista in existenta,nici altundeva ca nu exista alt loc decat existenta. Orice secret cunoscut , desconspirat nu mai are putere asupra ta asemanator cum planurile militare secrete daca sunt dezvaluite nu mai produc efecte, sunt inlocuite, razboiul amanat.Se pregateste un razboi devastator ca decimarea  legiunile romane, ii dezvalui secretele nascute din secretul sumbure, moartea e samburele lor. Sa vedem cati oameni care sustin ca-s vii si slujesc pe Dumnezeu cel viu se vor inrola ? Asta da proba de credinta si crez! Doar fapta va conta; ori una ori alta ;justificarile ca intotdeauna sunt ale tradatorilor; nu conteaza pentru ce te-ai tradat ci tradarea. Vom vedea si noi cati oameni vii sunt cu adevarat pe pamant si cate umbre clone a ceea ce civilizatia umana a fost candva gradina raiului terestru, civilizatia tatilor dumnezei a carei umbre grotesti si palide mai suntem inca; nu ne-am disipar ca umbre si ecouri incremeniti in proiectele lor de umbre.Iertarea Nemiloasa!Ce este iertarea nemiloasa?
Epilog: Copiii salveaza parintii de identificarile straine spiritului adevarului lor!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu