gandesc deci exist

Interpretarea informatiei modeleaza  circumstanta existentiala individuala. Lipsa interpretarii inseamana acceptarea unei interpretari trecute a respectivei informatii.
Cand acceptam, avem impresia cunoasterii acelei informatii si de cele mai multe ori circumstantele propriilor existente sunt mereu diferite de impresiile pe care le aveam referitoare la cunoastrea lor;  acesta situatie intretine conflictul dintre noi si circumstante, conflict denumit nemultumire. Aceasta situatie rezida in urma modelului educativ care ne-a "format" (re)modelandu-ne gandirea. "Cum trebuie sa gandim" este modelul gandirii, sau sablonul pe care se straduieste gandirea sa-l intrupeze ca forma proprie; Gandirea este ordine, iar modelul a cum trebuie sa gandim este orginea (locul) in care gandirea se organizeaza, sau ordine organizata ca structura de idei forta si tehnologia stricta a exprimarii ei . Orice ordine am face conform model, sau orice organizare gandita a ordinii, evidenta ne releva ca este superficiala si efemerea. aceasta ne arata ca ordinea care este gandirea nu poate fi organizata in structuri fixe si definitive.Aceasta organizare a gandiri este "ganditorul", sau ceea ce gandirea face. Daca revenim la titlu si-l interpretam constatam o conditionare in el, existenta ganditorului conditionata de gandire, care releva ca expresia nu apartine unui individ ci gandirii si creatiei sale a ganditorului care gandeste despre sine, despre conditia existentei sale de a gandi. Sursa sau samanta ganditorului este gandirea; gandirea este un proces universal atemporal prin care cunoasterea se exprima, campul de manifestare a intregii cunoasteri in afara caruia orice consideratie a 'realitatii' isi pierde orice relevanta ; insasi semnificatia cuvantul realitate de 'tot ce a fost gandit" releva o totalitate informationala a cunoasterii. In raport cu informatia, consideratiile despre ea ca "falsa sau adevarata" sunt irelevante din moment ce exista si functioneaza; relevant este adevarul a ceea ce este adica informatia. Relevanta informatiei este actiunea sa si consecintele acestei actiuni in mediul universal al existentei, adica functiunea ei ca ratiune existentiala. Interpretarea informatiei si actiunii sale in raport cu structura de gandire organizata pe care o reprezinta si cu care se identifica ganditorul, conduce la aprecieri-deprecieri in raport cu informatia si actiunea ei si la 'consideratiile de fals sau adevarat" in raport cu interactiunea sa cu informatia respectiva. orice informatie care destrucutreaza sau straina  structurii ganditorului este falsa in raport cu structura si functionarea sa si adevarata in raport cu adevarul propriei structuri a gandirii organizate ca ganditor.   (alambicata exprimarea dar luati-o pas cu pas). Gandirea se organizeaza ca ganditor, se detaseaza de ea insasi si se studiaza si intepreteaza, restructurandu-ai organizarea pe nivele de ordine din ce in ce mai 'ordonata" ca ganditor, adica ingloband in structura ganditorului din ce in ce mai mult din expresiile sale informationale. Aceasta activitate se evidentiaza in "cresterea cunoasterii si calitatii ei, sau lacomia de informatii a ganditorului". Aceasta teorie complicat exprimata se manifesta in perceptia noastra si declanseaza aceleasi atitudini si comportamente individuale, ne amorfizeaza individualitatea expresiei inteligente a fiintei proprii. Exista gandire dar gandirea nu este propria ei sursa, iar "ganditorul nemuritor si atotputernic" facut de ea ca sursa a sa este doar o reflexie partiala ideatica si unei idei despre sine ca instrument de organizare a propriei ordini. Gandirea lucreaza axiomatic in cauze si efecte separand cauzele de efecte. Cunoastem experienta acestei abordari hegeliene care a condus la  totalitarism rigid,  nationalist si comunist, atitudini care au fost degradate istoric de propriile comportamente reverberate in contemporaneitate la diferite intensitati. Ce insemna despartirea cauzelor de efecte? insemna ca exista un spatiu-timp  intre ele si acest loc "dintre" se poate exploata creeind iluzii sau intermediari care sa ascunda separand, uniunea lor. Astfel putem in acest spatiu-timp dintre cauze si efecte sa creem iluzia ca "scopul scuza mijloacele", "facem pace prin razboi", "echilibrul armelor e garantia pacvii", ' ca iubirea se asteapta", " ca viata se umple cu moarte", "ca mancam sa nu murim', "ca lupta cu virusii aduce sanatate' , ca " tehnologia este superiora omului" ,etc.  dupa cum observam din expresiile ganditorului despre fiinta umana ele sunt in totalitate peiorative la adresa lui; s-a nascut in pacat, ignorant si autodistructiv, ca greseala este omeneasca, etc. Gandirea care se gandeste pe sine ca dumnezeu, implicitarea paradigmei din titlu in care a gandi este sursa oricarei existente si singurul care exista de fapt este ganditorul facut de gandire ca dirijor de sine, paradigama care domina exhaustiv intreaga filosofie, intreaga religie si psihologie, dar si exploatarea resurselor stiintei rationale experimentale pentru confirmarea acestei abordari si dominarea prin cucerire a intregii planete a acestei individualizari gandite ca atare intr-o unica expresie ca si conducator planetar sursa si beneficiar al intregii activitati de pe planeta, se desfasora in fata ochilor nostri sub masca democratiei, in spatele bunelor intentii, a promisiunilor iresponsabile, prin care se exploateaza lasitatea si tradarea individului de sine. Ca sa supui vointa unui individ unei singure vointe nu se poate decat prin tortura, tortura nevoilor si  datoriilor fara sfarsit care produc suferinta spiritului. Cati suntem constienti ca traim social numai daca avem datorii? de cate ori scapam de una, facem alta, pe scurta sau lunga durata, fara datoria exprimata in bani social esti recuzat. Cand afirm ca banii sunt nascuti ca datoria cuiva fata de facatorul de hartii sau numere cu insemne de valori fara valoare in sine, sau cu signoranta ( datoria ta fata de stapanul-facator de moneda) cifric batuta pe moneda , tiparita pe hartie sau inregistrata tehnologic, nu se aude, nu se intelege pentru ca ne bucuram cand primim bani, credem ca sunt insemnul libertatii de actiune, credem ca exprima valoarea propriei persoane, alergam disperati dupa ei.  and avem aceste reatii emotionale de satisfactie si exaltare cand primim bani, avem simultan constienta faptului ca primim o datorie? Este asemanare dar nu congruenta intre datorie si responsabilitate; de mici ni se spune ca avem drepturi si obligatii, suntem conditionati primid drepturi care ne obliga la supunere pe post de 'ascultare', la efort pe post de "realizare', la acumulare "pe post de reusita", la moarte "pe post de eternitate". Toate aceste 'banalitati" enervante si disperante in lipsa alternativelor ca existenta sociala, este ceea ce traim reactionand la ele spre a le supravietui, sunt strucura gandita a suferintei, iar suferinta indelungata ne constrange la abandonul vointei proprii  in folosul "conducatorului gandit divin" si unic,  unicul, marele si importantul fara margini si masura bunului simt,  EU! Acum ce sa mai facem, Eu suntem fiecare si nu avem alta varianta decat sa alegem, care este cel care sa conduca intreaga planeta? cum nici un Eu natural nu are trei perechi de ceva ca sa-si evidentieze superioritatea in fata celorlate eu-ri, ne evidentiem prin defecte si tirania handicapului. Sub justificarea tolerantei si dreptului la viata al oricarui handicap, a milei in fata suferintei handicapului, nu mai ai curajul sa fii normal ca natura. Minoritatile handicapului devin conducatoare si preseaza normalitatea la supunere si acceptare dupa care se extind statistic pentru numarul necesar in parlamente sa preia puterea.cel mai puternic handicap este al hotiei si poporul ei, grupurile infractionale, este atat de numeros ca nu mai ai de unde alge oameni cinstiti in parlament si a ajuns sa ne conduca destinele sociale nationale si individuale.Cum orice superioritate a eu-lui asupra altui eu, sau al gandirii asupra gandirii este iluzorie in spatiul dintre cauza si efect, , nu se poate alege vreun eu fara ca toti ceilalti eu sa nu fie gelosi stiind ca sunt si ei la fel de buni ca cel ales. fara umor se alege praful de tragedie dar va intreb daca gandirea fa face sa radeti? Nici un eu sau emanatiile sale nu ne poate face sa radem? umorul nu este atributul sau desi se straduie sa-l insface! Ironia nu este umor si trebuie eu-l sa se multumeasca si cu atat, decat de loc... .  Prin faptele sau manifestarile in plan vizibil sau fizic al gandirii reprezentate de ganditorii ei si faptele lor putem avea constienta faptului ca gandirea este un proces in materie una cu materia sau substanta. Potentialul il vedem ca "minte" fara manifestare , fara actiune, nemiscata pentru ca nu-i putem percepe miscarea in intregul ei fiind continuti si miscandu-ne odata cu ea, energie totala, inteligenta vie, sublimul sau nedenumitul. Daca nu e denumit nu este gandit, daca nu este gandit , nu este cunoscut, daca nu e cunoscut nu poate fi controlat sau sub controlul gandirii-eu.Aceasta concluzie pe care o trage Eu-l il inebuneste si sperie, respinge si evita orice este necunoscut fie ca miscare fie ca forma, se concentreaza pe propria conceptie cunoastere si credinta despre sine care este o idee, se rigidizeaza si separa de curentul curgerii inoitoare a gandirii ca proces minunat in plenitudinea intregimii sale. Ca urmare daca "in minte" apare gandul ' boala" acesta este substantialitatea si substanta manifestarii cunoscute a cuvantului fara separare cauza efect in intregimea gandirii. Conform paradigmei de mai sus in titlu, asta gandesc asta exist, asa exist. Acest relevment al gandirii o blocheaza, nu mai indrazneste sa gandeasca despre sine si se sperie de gandurile sale complet negative, degradatoare, la adresa celorlalti ganditori apropiati sau semeni, ganditorilor cunoscuti,  inchipuindu-se  "gandire Superiora" turnata inmatrita evidentierii inferioritatii semenilor sai.. Orice gandire ca structura de idei este o gandire si nu poti compara o imagine cu imaginea respectiva; Ca sa comparam, trebuie sa degradam perceptia imaginii si astfel s-o putem compara cu idealul  expresiei imaginii anterior actiunii noastre asupra  ei. Asta se numeste ":barfa"; cand suntem in fata unui eu necunoscut, este o imagine neutra, dar dupa cel barfim (analizandu-l ca imagine forma),  ii atribuim o inferioariate acelei imagini initial-neutre, in raport cu cel care barfeste gandind  despre el.  Barfa este cea mai tare doamna, nevinovata si sensibila la rautatile lumii si ignoranta ei, este cea mai crunta degradre si crud judecator care uzeaza si demoleaza orice construcctie gandita. Este atat de obisnuita si generalizata ca a devenit vedeta , nu barfesti, nu existi, barfesc deci exist. Acest comportament al gandirii ca organizare in structura  barfitor, a intervenit salvator ca solutie a incapacitatii ei sa se gandesca pe sine ca sa existe si atunci se barfeste pe sine ca gandire , decat de loc ... :) . In ocultismul astrologic initial erau 4 imagini (fac o paranteza: ocult sau ascuns gandirii prin simbolizare imagistica) , Vulturul, Taurul, Leul si Omul. Aceste imagini reprezentau nivele de ordine functionala in existenta terestra sau fizica, naturala. Erau distinctii si nu separatii. Vulturul reprezenta gandirea, taurul fata , leul sentimentul si omul inteligenta creatoare nascatoare a instrumentelor sale existentiale in substantilitate si ordine inteligenta functionala. In toate povestile culturilor universale ale popoarelor exista aceasta simbolistica si intelegere pastrata prin povestile popoarelor respective. Pe parcurs au aparut si alte simboluri,  de ex. hiena , lupul, vulpea, ,etc cu simbolistica functinarii lor in ansamblul povestilor. In Paciatranta, cartea intelepciunii, (stiinta unei singure maini tacute)  aceste simboluri si semnificatiile lor sunt folosite in ascenariile povestilor respective si diversificate ca functiuni prin diferite specii de pasari (sau modalitati de gandire) sau animale (sau reflectare in comportament faptic vizibil al acestora). Se povestesc interactiunile dintre om, taur , leu , vultur, leu si taur, leu si vultur , etc in combinatiile posibile a personajelor din poveste relevand sensuri si contrasensuri ale scenariilor respective, astfel ca ascultatorul sau povestitorul sa-i releve modele de interactiune proprie in ordinea existentei care-i intaresc propria ordine interioara si sa evite interactiunile care produc dezordine in existenta si degradarea ordinii sale launtrice. Este educatia gandirii prin imbogatirea ei cu constienta faptelor sale, imbogatire de care doar inteligenta este capabila, inteligenta creatoare a povestilor respective ca material didactic. Intedligenta nu barfeste ci imbogateste. Acum va povestec cateva din semnificatiile simbolurilor si personajelor respective si a functiunilor lor in existenta fiecaruia dintre noi. Vulturul reprezenta gandirea de deasupra tuturor, fiinta aerului care priveste de sus pamantul , fiecare pana simbolizand ideile din structura completa a gandirii, etc. Povestea spune ca Vulturul privid pamantul a dorit sa aiba un corp al pamantului si cand a coborat pe pamant corpul sau pamantesc era Taurul, a survenit o transformare. Semnificatia -gandul unit cu fapta-  cei din zodia taurului nu dau doi bani pe ideatii, vorbe si alte excrocherii sentimentale, dar in fata concretului a ceea ce este in mana lui cedeaza, se recunoaste . Dar cand in coborarea sa pe pamant a intervenit un parazit al procesului, vulturul se trezeste ca corp,... hiena (vulpe, lup, coiot, etc). In expresie terestra vulturul este taur adica gandul una cu fapta, cuvantul "zis si facut"; onorarea gandului si cuvantului prin fapte (onoreaza propriul cuvant ca pe tine insuti), adica transparenta. Cand gandirea vultur este pervertita de un parazit, hiena care se hraneste cu cadavre in putrefactie, lasa si feroce este expresia sa terestra , adica gandirea mincinoasa, inselatoare, rautaciosa, barfitoare, etc, care se hraneste intotdeauna cu cadavrele amintirilor deja moarte sau ceea ce spun ceilalti 9abordare Zen)  fara de care nu ar avea nimic de spus, gandirea comentator fara alta calitate si functiune decat cea atat de bine cunoscuta ca barfa, interpretare, prejudecata, premeditare,etc. Leul  simboliza puterea sentimentelor si emotiilor   care  ciclurile din natura stapaneste, ciclurile nasterii si mortii si renasterii, ciclurile anotimpurilor, ciclurile lunare, etc. si aceste cicluri sunt regatul sau . Leul se intelege perfect cu taurul,  nu se pot confrunta avand  puteri egale si temandu-se unul de altul in aceeasi masura pot colabora cu rezultate deosebite pentru amandoi . Dar daca in telatia lor se baga o vulpe sau hiena, laudandu-le puterea ii pune sa-si demonstreze care e mai tare dintre ei se duce de rapa regatul fiecaruia al faptelor si al ciclurilor perturbate. Asta ne releva ca sentimentul si fapta ca doua puteri functionale specifice daca colaboreaza in prietenie si respect reciproc spre uniunea intentiilor lor sau proiectelor fiecaruia, se sustin reciproc intarindu-se impreuna si in parte. Daca se confrunta pentru  dominatie reciproca si intaietate  ordinea launtrica a structurii fiecaruia se naruie. Altfel spus cand sentimentul si faptele noastre sunt in acord si armonie lucrativa se sustin reciproc. Leul sentiment nu poate conlucra cu hiena, cu alte animale doar cu transparenta si forta taurului sau faptei, adica orice minciuna ne supara, cannd suntrem mintiti sau folositi , supararea este degradarea sentimentului si ordinii sale, iar fapta fara acodul sentimentului este constrangere, constrangerea faptei este degradarea ei.( ex "mi-ai spus ca ma iubesti" este invocarea unui sentiment ce nu este si a dovedi existenta lui prin fapte este un chin, o caricatura de fapta). nu pot sa nu constat profunda incongruenta a sentimentelor si faptelor noastre in societate. Fapta transcede gandirea teoretica si abstracta detasata de pamant  tocmai pentru ca este subbstanta ei in actiune terestra care o contine ca totalitate. Iata de ce atitudinea Zen , confirma unitatea punctuala a adevarului ca transparenta manifestata (nu teoretica sau forma goala de  actiune, denumita invelis sau paersona, masca). Cand rostim nu gandim in acelasi timp si asta face din rostire fapta integratoare a energiei intregii gandiri. Cand lucram si gandim la altceva; " lucrez si nu gandesc' are sens complet peiorativ si degradator si cultiva framentarea energiei ca normalitate, il loc sa cultivam precizia lucrului prin fapte complet integratoare a energiei gandiri-atentia- si ceea ce facem sa fie "intreg".  Fragmentarea prin impartirea energiei intre fapte  si gandire degradeaza si calitatea lucrarii si calitatea gandirii prin difuzia energiei spre fapta si gandire; astfel facem lucruri fara a le termina vreodata si ne incarcam cu "neterninate sau neelucidate" A sfarsi un lucru inceput sau a elucida" este acelasi act , primul al taurului si cel de-al doilea al vuturului , primul prin rabdare , cel de-al doilea in context, prin meditatie si sunt sincrone  fapta- meditatie  si meditatie-fata. Insa in ordinea constientei lor desfasurate, meditatia este prima si fapta reflexia ei in substantialitatea universalului sau corpul meditatiei sau fapta sa. Simtamantul este putere, gandirea este putere, fapta este putere si omul inteligenta care daca le opune distruge si daca le unifica creeaza. Aceasta triunitate vie ca samanta, nu poate fi gandita ci doar reflectata in gandire sau substantialitatea inteligentei creatoare, fericirea creativa ca expresie simultana a sincronicitatii puterilor sale in actiunea  triunitatii a carei sursa-mister suntem. Paradigma este o samanta-model in gandire si gandirea o exprima prin comportamentul ei continuu; numai inteligenta poate schimba paradigma , gandirea nu; asa ca nu va straduiti sa o schimbati schimband modele comportamentale care tot ale gandirii dumnezeu sunt ca expresie a paradigmei in care se autointituleaza izvor al existentei; treziti in voi inteligenta si ratiunea existentiala a fiecaruia la fel cum va treziti in fiecare dimineata, dar treziti-va si dupa ce adormiti ca sa nu mai va fure nimeni visele si aspiratiile. Fericirea creativa nu o puteti face si nici cersi de la cineva, nu o respingeti doar asa cum teama de necunoscut actioneaza asupra noastra fara sa ne dam seama macar si se dovedeste a fi teama de viata noua si inoitoare a individului si omenirii lui. Indrazneala inseamna vigilenta, stare de veghe, indrazniti sa vegeati asupra fiintei voastre individuale si ascultati-o, ascultati vocea propriului spirit, spiritul vietii.