Prin acest cuvant intelegem modalitatea prin care actionam pentru atingerea unui scop.
Manifestarile formale ale mijlocului si actiunile lor sunt diversificate functie de scop. Exista un dicton care confuzioneaza orice actiune a mijlocului si scopurilor motiv pentru care orice scop am atinge este instabil efemer, si implica mentinerea si a mijlocului si a scopului prin efort. Se spune ca scopul scuza mijloacelele ceea ce insemna ca intaietatea o are sopul, tinta si nu mijlocul prin care atingem. Dar sa analizam caracteristicile celor doua elemente mijlocul si scopul. Mijlocul este intotdeauna prezent ,la dispozitie in timp ce scopul este totdeauna viitor, neprezent ca stare sau obictivat ca circumstanta personala. Chiar daca se obiectiveaza , acea stare sau circumstanta din acel mo ment se dilueaza rapid, este efemera sau are o durata limitata ca un eou se pierde fara a constitui o fundatie de la care sa mergi mai departe, si astfelintram in rutina mentinerii lui si mijlocului sau stagnand in acea rutina acomportamentului. Din punct de vedre temporal scopul si mijlocul se constituie intr-o bucla temporala sau modalitate temporala.diversitatea formala a mijloacelor si scopurilor ne debusoleaza in decizie , alegerea mijloacelor si scopurilor. Daca ne intoarcem in starea initiala in care nu avem scopuri , nici mijloace premeditate sau alese, putem realiza ca de fapt diversitatea este expresia adaptarilor unui singur mijloc si scop la circumstante . Astfel putem vedea ca sunt doar doua mijloace si doua scopuri; fiecare diversificat prin adaptare culturala intr-o multitudine de expresii: Un mijloc biologic si unul tehnologic. Prin mijlocirea corpului facem tot ce putem face si prin mijlocirea tehnologica. Mijlocul este extrem de important pentru ca el actiunea scopului, actiunea prin care scopul se obiectiveaza, devine fapt concret si incontestabil in perceptie sau evidenta , fie ca stare corporala sau ca circumstanta sociala. In plan biologic dorinta este scopul si activitatea vointei mijlocul. In domeniul tehnologic scopul este instrumentul tehnologic si mijlocul cunoasterea tehnologica. Nimic mai evident ca faptul ca scopul este activitatea prin care se obiectiveaza in perceptie ca fapt evidenta sau miscare launtrica nevazuta a scopului care se intrupeaza ca fapt obiectiv certificat si in minte si in circumstanta, ca scopul=mijlocul sub cele doua aspecte monadice actiune si corpul ei, functiune si organul functiunii sincron si simultan. deci exista o dimensiune a perceptiei in care dorinta si vointa se manifesta simultan ca actiune a vointei si corp al dorintei, este suficient sa "vrem si dorinta este acolo, in perceptie obiectivata ca forma si evidenta existentiala si perceptiva.(Dumnezeu a zis sa facem ...si a fost....). In ce domeniu al mijloacelor -scopuri este evidenta aceasta simultaneitate sincrona ? Certificat de toata lumea in domeniul biologic ca activitate launtri corpului biologic sau in domeniul mental cum ii spunem, in minte si corp. In domeniul biologic activitatea scop-mijloc nu este intermediata temporal de succesiuni de evenimente si nevoi materiale ca sa obtinem ceva.in mod curent aceasta evidenta se ascunde sub atitudinea inversata a contatarii; noi ne exprimam sau rostim constatativ, descriptiv si acesta obisnuinta de a folosi rostirea ascunde sursa starii sau faptului constatat transformandu-ne in medici legisti, constatam consecintele ignorand sursa lor ca activitate si samanta.cuvantul este un proces, o activitate, functie , verb, al carui corp sau organ in perceptie este tocmai denumirea pe care i-o dam. Astfel vorbim de numerologia viului si cea cantitativa , matematica a numerelor care prin relatii si caracteristici genereaza tehnologia. Astfel vorbim de litere vii si cele instrumentale, adica cele care au viata in sine si interactioneaza si cele a caror viata (in sensul energiei si functionarii) dam noi.( ex, o masina nu functioneaza daca nu ii dam viata, dar un copac functioneaza su fara noi), este in sine statator). Armonia existentei este dinamica , nu statica, armonie in miscare, holonomie. Astfel orice miscare noua determina o rearmonizare in urma carei acea miscare sa fie inglobata intr-o noua armonie a interactiunilor. astfel in perceptia noastra nimic nu este fix, neschimbator (chiar si stanca), ci intr0o continua miscare al carei sens de refacerea armoniei pe nivele din ce in ce mai integratoare si ordonate a complexitatii inconjuratoare ne scapa. Astfel polarizand un singur proces intreg si armonic , omogen si coeziv , vointa si dorinta privite (abordaste sau premeditate) ca doua aspecte diferite, fara legatura intre ele (scopul scuza mijloacele, banii ca scop justifica chiar si crima; dar evident ca sunt doua aspecte complet diferite, nu aceleasi , nici formal nici ca actiune din moment ce cand avem bani construim sau acumulam ceva chiar daca i-am obtinut prin distrugere a altceva , individ, companie, tara, etc), nu ne poate conduce la claritate si ratiune si spunem ca dorim ceva si avem altceva. Atitudinea in fata circumstantelor si elementelor continute in circumstantele percepute, sau asa numita abordare a propblemei sau premeditarea actinunii ca axiomaca este consecinta confuziei din perceptie care intermedieaza orice mijloc si scop conditionandu-le unele de altele cand in fapt este un singur proces minunat in desfasurarea lui monadica. Monada dorinta -vointa imprastie ceata din constiinta sau perceptie si releva alta monada naturala cea vointa-fapta. Ceea ce fac este ce vreau si ce doresc.Aceasta triada dorinta-vointa-fapta care da stabilitate si directie clara oricarei autocorectii sau autovindecari prin recunoastere, iertare si iubire ne reflecta in contienta etapele actiunilor si targhetul lor, functiile si organel lor. exista o cale coboratoare deslusita prin etapele ei :dorinta , vointa , fapta si o cale inaltatoare deslusita de etapele ei: recunoastre, iertare (eliberare), care ne conduce la Iubire sau ineputul in care putem schimba dorinta daca nu ne mai place sau convine.noi nu alegem in durere si suferinta ci suntem alesi de promisiunile eliberarii de ele sau acest targhet al lor care in fapt este actiunea lor. Alegem doar in iubire chiar inconstienti de alegerile servite ca "bune". Daca nu se dovedesc prin consecintele lor "Bune" in locul in care am ales putem realege, asa cum ca sa reinviem doar in Dumnezeu putem ,acolo unde ne-am nascut, metaforic exprimat Cand suntem in Dumnezeu reinviem continuu si asta ne da continuitate, suntem in fluxul vietii inoitoatre(in desavarsire) asa cum opii sunt desavarsiti corporal din momentul conceptiei pana la maturitate sau completitudinea corporala sub cele trei repere recunoscute, anatomic, emotional (fiziologic) si mental (ideatiile aspiratiilor universale, ratiunea), ca cele trei etape ale actiunii dorintei si implinirea ei, ca vointa -fiziologie si dorinta-corp si spirit-ratiune existentiala.Mijlocul existential fiind desavarsit-complet este la dispozitia Spiritului- Dumenezeu pentru exprimare.in creatie sau creativitate constienta de sine.evidentele comportamentale ne arata clar ca intre dorinta si implinirea ei a intevenit o intermediere care perturba implinirea ei ramanand neterminati, nedesavarsiti. Anatomic ne implinim dar si aici pot inteveni accidente care mijlocitoare a implinrii sau desavarsirii anatomice; dar pe curba lui Gaus implinirea si desavarsirea anatomica este cupola majoritatii statistice. Fiziologic sau emotional sau psihologic situatia etse pe dos dovada acestei evidente o arata comportamentul social violent, exclusivist, indiferent in fata circumstantelor si consecintelor, justifcandu-le ipocrit ca "obiective". Educatia nu ajuta prea mult din moment ce avem violente emotionale, verbale si faptice in familie si pentru grobieni si pentru rafinatii intelectuali, si pentru angajati si pentru angajatori si pentru independenti si pentru dependenti. exclusivismul violent este mijlocul sau actiunea-scop in existenta, diferentierea si evidentierea individuala. Ca urmare ce sa mai vorbim de desavarsire spirituala sau ratiune , comportamentul este complet iratinal in raport cu aspiratiile afirmate si evidentiere in marea masa sociala. Aceasta irationalitate nerecunoscuta este justificata printr-o falsa ratiune , una mecanica conditionala.Am putea afirma ca socialmente omenirea nu este desavarsita sau terminata si ca acest proces de neinlaturat indiferent de opozitiile antiratiunii. Desavarsirea omenirii sociale este realizata prin desavarsirea individului uman sau terminarea exprimarii lui in spiritul propriu, Unicul Spirit, Dumnezeu.Diversitatea este frumusete, maretie si plenitudine, dar fara atingerea divinului Izvor-Continator, suntem dusmani care se confrunta pentru putere, puteri egale care se confrunta pentru dominatie, confruntare fara castigator ceea ce este evidenta oricarei confruntari. Fara echivoc in orice confruntare ambii protagonisti pierd sau risipesc . ca sa ascundem acesta evidenta inventam tot felul de mijloace si repere ale victoriei sau gloriei personale; cardasia , arme, rasplata, inductia hipnotica a inferioritatii si slabiciunii, a secretului care ne face importanti, a manippularii psihologice si mentale prin comunicarea minciunii, calomniei, etc.De la confruntarea verbala sau cu pumnii la razboiul psihologic si climatic, informatic sau robotic (clone-drone) , toate aceste mijloace ale antiratiunii 'fumate si plictisitoare" sunt sustinute si consuma energia umana desi sunt pentru a omora, a exclude din perceptia colectiva a adversarilor premeditati ca atare, alungati de pe pamant. Aceste mijloace si fapte desconspira sursa lor sau dorinta si natura ei. Poate crima sa fie mijloc in existenta? evident poate fi mijloc doar in moarte al carei mijloc este. Daca afirm ca nedasavarirea fiintei umane sau terminarea ei in univers ne releva ca morti-vii adica nici morti nici vii su una si alta voi supara dar nu relev decat "amestecul" care genereaza confuzie si ceata in care antiratiunea prospera, antiratiunea este opozitie la viata si existenta in mediul si circumstanta sa in cazul nostru planeta incredibil de frumoasa numita pamant(stabilitate armonica dinamica) sau Geea (suflet colectiv sau comuniune, sursa oricarei coexistente evidente, iubirea). Deci daca evidentele comportamentale ne releva ca de buna voie sau de voie manipulata gresit dorinta noastra este sa parasim pamantul sau corpul sau spiritual corpul uman desavarsit, intrebarea mea este :'in folosul cui" Cand vrem sa eliberam un teren ca sa-l posedam ori il cumparam ori il cucerim caz in care implica omorarea proprietarului de drept si a tuturor urmasilor care ar putea sa-l revendice ca drept , sau manipularea lor hipnotica si informationala prin care sa-si uite dreptul. Dreptul la viata il declamam dar nu-l avem socialmente vorbind este conditionat de efort bani, timp, si alte exigente. Dreptul la pamant il clamam dar nu-l avem decat conditionat, dealungul istoriei oamenii au fost alungati de pe pamnatul lor, vatra familiei lor a comunitatilor etc, inclusiv din corpul spiritual al pamantului corpul biologic, mijlocul lor existential terestru, rin razboaie, ghilotine si bombe. Capitalismul utopic a ras de pe fata pamantului in SUA milioanele de ferme individuale ale familiilor americane , comunismul utopic a facut la fel dar cu alte mijloace; fermele uriase si coop agr, de prod sunt acelasi lucru, erau lucrate de fostii lor proprietari de drept la un moment dat; dar foloasele muncii lor intrau in buzunare straine sau intr-o coleta globala la indemna unor escroci. Diferentele dintre sistemele utopiei puterii, erau doar "de calitatea" justificarii lor, grobiana si autoritara sau rafinata psihologic la fel de autoritara, dictatura utopiei respective.Consecintele sistemelor aparent diferite caci interactionau la fel in context planetar asupra cetatenilor lor aserviti hipnotic erau pe de o parte alienarea si izolarea pe de alta parte depresia si plictiseala, demotivarea care a condus la destramarea lor in ordinea inversa a aparitiei in manifestre sociala a utopiilor respective, mai intai comunismul urmat apoi de capitalism. IZME-le au semnificatia de urat mirasitoare si demasca literar natura lor in existenta. ceea ce are miros si gust neplacut natural ne indeparteaza de susa lor fie ea biologica sau ideologica. Dar evident in natura coexista, medicament sau otrava poate fi aceeasi substanta sau acceeasi utopie, limita de la care se specializeaza intr-o directie sau alta este doar proportia lor in adiministrare sau ontact cu omul. Incremenirea ideologica sau in proiectul utopiei, ca si in ingurgitarea aceluiasi tip de substante au efect anestezic, hipnotic si conditional care se manifesta ca perturbare emotionala si fiziologica, apoi functional anatomica. astfel nu trebuie sa excludem nici gusturile sau mirosurile neplacute ci sa stabilim masura sau proprotia contactului senzorial cu acestea. Orice exclusivism genereaza fanatism, apoi incremenire, apoi abandonare prin plictiseala. Intelepciunea sau ratiunea in manifestare, corpul ratiunii , acitivitate si corp al samintei inteligenta, releva AURUL proportiei , proprotia de aur care sustine totul fara excluderea a ceva. Fractal de echilibrium universal matematic exprimat este mai greu de perceput fara dedicatia domeniului respectiv si inteligenta perceptiei, dar se manifesta si este calitatea esntiala sau harul divin al fiecarei fiinte umane cunoscut ca "BUN SIMT" sau decenta. Simtul bun este simtul proportiei de aur al interactiunilor noastre in circumstante. Vedem cum foate multi oameni folosesc constienta elevata in excese precum activitatea excesiva a soarelui de pe cer prea multa lumina ca intensitate, sau numai lumina, arde vegetatia , desertizeaza. Lumina vie (constienta) cand a fost creeata , "... si a fost ziua, a fost noapte". Am vazut oameni care obsedati de constiinta proprie isi se "uscau" corporal, percepeau otrava si prostie orice apartinea perceptiei luminate a socialului si comportamentului sau. Nu este ceva aiurea, are ratiunea existentiala a manifestarii chiar si antiratiunea care este o consideratie subiectiva la un moment dat, Cand constiinta lumineaza ratiunea existentei nu doar manifestarea formala si consecintele ei, poti stabili proportia de aur a intensitatii si duratei acelor manifestari ca sa nu perturbe societatea si indivizii ei ci sa o sustina in directia naturala a desavarsirii ei, iar intentia armonizarii elementelor si relevarii proprotiei suportabile in circumstantele posibile sa fie afirmata. Iti afirmi intentiile inaitea explicatiilor ca oamenii sa aiba un reper al motivatiei si directiei actiunilor tale ca sa poata decide constienti interesul sau refuzul. Declararea intentiilor nu semana cu promisiunile desi seamana formal; nu promiti ceva ci afirmi juramantul tau de credinta ca sursa a actiunilor tale sociale, ce faci tu in existenta si nu ce trebuie sa faca ceilalti; ceilalti decid singuri ca intotdeauna pana acum, ce fac. ce intentii intrupeaza prin comportament si activitate. In rugaciunea tatalui nostru se afirma intentia precum in cer asa si pe pamant (particularizand, precum dorinta asa si fapta); fapta este certificarea diploma dorintei nu dorinta justificarea faptei adica precum pe pamant asa si in cer; este vorba de sensuri si distictia lor. Proprotia acestor sensuri ale actiunilor punctuale o stabileste fiecare , cat din cer aduc pe pamant si cat de pe pamant duc in cer; este o proprotie de aur si aici relevata in oglida naturii nepervertite. in cer este pamantul si plenitudinea lui armonica si pe pamant este omul in aceeasi stare desavarsita cum toate creatiile pamantesti sunt. O sublima femeie, maicuta ca statut religios imi spunea ca maestrele lor care au explorat ce este in cer le spuneau ca nu au gasit acolo biserici si icoane. intreband-o ce sens au acestea mi-a raspuns zambind ca copii au nevoie de simboluri si indemnuri pana se maturizeaza. Foarte multi astazi pornesc o campanie anti simbolisticii ritualice, dar nu au vazut ratiunea existentei lor ca sa stabilesca proportia folosirii lor si limitele la care trebuiesc abandonate.Orice scoala se absolva nu se cara in spate de individ; scola este sociala individul spiritual.Numai un individ spiritualizat ca sa ma exprim asa desi este natura lui esentiala, poate edifica o societate spirituala care nu este ritualica ci rationala in continua inoire expresiva spre desavarsirea ei fara limite. In calea tehnologica adeptii ei percep ca mare pericol desavarsirea spirituala a individului desi este o falsa problema caci doar acesta desavarsire sustine si desavarsirea tehnologica si aurul proportiei in folosirea tehnologiei a domeniului utilitatii si inutilitatii ei. Perceptia limitelor este distinctiea ratiunii, limitele nu sunt limitative ci expresii ale proportiei care garanteaza existenta si coexistenta armoniei planetare. Aceasta distinctie care nu este separare prin limitare a ratiunii ci luminarea ei in constiinta a domeniului biologic urmat de cel tehnologic in ordinea universului, ne evidentieaza ca indomeniul biologic natura face tehnologia de ras si in domeniul tehnologic tehnologia face natura de ras generand pierderea propriei surse sau propria autodistrugere. Ca atare respectand limitele bunului simt in lumina intelegrii constiintei elevate sau in claritatea lautrica intriseca, nu vom folosi tehnologia in domeniul biologicului ( agricultura, medicina, alimentatie si sex , etc) far sa producem perturbari ale fiziologiei si psihologiei si anatomiei etc si nu vom folosi biologia in domeniul tehnologiei, ca muncitori, sclavi, in productie etc de tehnologie ci doar pentru conceptie si creatie inteligenta si rationala, doar acolo unde este folositoare. Evolutia tehnologiei arata clar acest sens dar ce este auirea este programele inoculate instrumentelor tehnologice , ce sunt puse sa faca , de regula sa se perfectioneze ca soldatisi arme ca arme importiva biologicului. "Programul " nu este al tehnologiei ci al antirariunii, tehnologia este rationala si programarea ei antirationale este chiar impotriva naturii ei generatoare. Insamantarile artificiale, clonarile si genetica ne arata ca tehnologia a patruns acolo unde nu iii este locul; ca urmare ne asteptam la perturbari majore individuale si sociale. Omul potrivit in locul potrivit este garantia evolutiei sistemice armonice dar si omul nepotrivit cu locul este sursa perturbatoare a oricarui sistem social ; putem pune omul potrivit la locul potrivit si tehnologia la locul sau potrivit daca responsabilitatea haruieste individul si-l conduce la lumina intelegerii pure, a celei mai inalte intelepciuni. Mijlocul este scopul si scopul este mijlocul; daca nu le incurcam si amestecam nu ne mai impiedicam de ele. Datoria si banii par a fi doua lucruri si actiuni diferite dar evidenta ne arata ca sunt acelasi lucru sub doua aspecte formal diferite. Cum ne putem bucura de bani indatorandu-ne; nu putem; mai ales cand banii sunt creatia noastra iar datoria intermedierea dintre noi si creatie conditionarea iluzorie si devastatoare. Pot fi facuti banii altfel decat din datorie, indatorare, sau mostenirea datoriei inaintasilor? Evident ca da, din proprotia de aur a bunului simt. Intr-o civilizatie rationala necesitatile firesti , spatiu vital, adapost, hrana, imultire, comunicare, nu sunt conditionate ci conditii de baza ale alcatuirii sociale, banii intevin de acolo in sus ca rapot creativ evaluator intre potential si creatia sa, raportul eficientei folosirii energiei si oportunitatii in acord cu sensul desavarsirii individuale si sociale ca efort colectiv, Banu este efortul colectiv canalizat intr-o directie constienta in beneficul colectivitatii ;nu este efort individual de care sa beneficieze si sa-l dirijeze un individ sau cardasie de indivizi, asa numitele grupuri criminale organizate impotriva individului uman si societatii sale. Atat de clamata 'transparenta in utilizarea banului " (este public nu personal, precum sangele in corp este al corpului nu al vreunui organ), si atat de aparata omerta in acest domeniu, releva in fapt circumstanta nepotrivita in care ne aflam cu totii.fara desavarsirea Spiritului Unic, spiritul comuniunii (nu sumei), transparenta si eficienta in folosirea resurselor publice sau colective nu va fi, va continua sifonarea lor in meschinarii si excese senzorilae si psihologice sub masca statului democratic al bunului plac, arbitrarul exclude rationalul.Sperantele sunt desarte cand asteptam de la cine nu poate sau de la cine face orice altceva decat speranta noastra.Dupa moartea sperantei-disperare incepem sa actionam parasind asteptarea lor.Este folositor sa nu mai asteptam sperantele si sa nu parasim pamantul decat sa parasim pamantul asteptand speranta. Dorintele nu ni se implinesc decat de intamplare sau noroc, dar intentia este ceea ce ni se intapla mereu, fapta este transparenta ei.Toate variantele sunt la vedere , atentia si angajamentul personal conteaza.
Manifestarile formale ale mijlocului si actiunile lor sunt diversificate functie de scop. Exista un dicton care confuzioneaza orice actiune a mijlocului si scopurilor motiv pentru care orice scop am atinge este instabil efemer, si implica mentinerea si a mijlocului si a scopului prin efort. Se spune ca scopul scuza mijloacelele ceea ce insemna ca intaietatea o are sopul, tinta si nu mijlocul prin care atingem. Dar sa analizam caracteristicile celor doua elemente mijlocul si scopul. Mijlocul este intotdeauna prezent ,la dispozitie in timp ce scopul este totdeauna viitor, neprezent ca stare sau obictivat ca circumstanta personala. Chiar daca se obiectiveaza , acea stare sau circumstanta din acel mo ment se dilueaza rapid, este efemera sau are o durata limitata ca un eou se pierde fara a constitui o fundatie de la care sa mergi mai departe, si astfelintram in rutina mentinerii lui si mijlocului sau stagnand in acea rutina acomportamentului. Din punct de vedre temporal scopul si mijlocul se constituie intr-o bucla temporala sau modalitate temporala.diversitatea formala a mijloacelor si scopurilor ne debusoleaza in decizie , alegerea mijloacelor si scopurilor. Daca ne intoarcem in starea initiala in care nu avem scopuri , nici mijloace premeditate sau alese, putem realiza ca de fapt diversitatea este expresia adaptarilor unui singur mijloc si scop la circumstante . Astfel putem vedea ca sunt doar doua mijloace si doua scopuri; fiecare diversificat prin adaptare culturala intr-o multitudine de expresii: Un mijloc biologic si unul tehnologic. Prin mijlocirea corpului facem tot ce putem face si prin mijlocirea tehnologica. Mijlocul este extrem de important pentru ca el actiunea scopului, actiunea prin care scopul se obiectiveaza, devine fapt concret si incontestabil in perceptie sau evidenta , fie ca stare corporala sau ca circumstanta sociala. In plan biologic dorinta este scopul si activitatea vointei mijlocul. In domeniul tehnologic scopul este instrumentul tehnologic si mijlocul cunoasterea tehnologica. Nimic mai evident ca faptul ca scopul este activitatea prin care se obiectiveaza in perceptie ca fapt evidenta sau miscare launtrica nevazuta a scopului care se intrupeaza ca fapt obiectiv certificat si in minte si in circumstanta, ca scopul=mijlocul sub cele doua aspecte monadice actiune si corpul ei, functiune si organul functiunii sincron si simultan. deci exista o dimensiune a perceptiei in care dorinta si vointa se manifesta simultan ca actiune a vointei si corp al dorintei, este suficient sa "vrem si dorinta este acolo, in perceptie obiectivata ca forma si evidenta existentiala si perceptiva.(Dumnezeu a zis sa facem ...si a fost....). In ce domeniu al mijloacelor -scopuri este evidenta aceasta simultaneitate sincrona ? Certificat de toata lumea in domeniul biologic ca activitate launtri corpului biologic sau in domeniul mental cum ii spunem, in minte si corp. In domeniul biologic activitatea scop-mijloc nu este intermediata temporal de succesiuni de evenimente si nevoi materiale ca sa obtinem ceva.in mod curent aceasta evidenta se ascunde sub atitudinea inversata a contatarii; noi ne exprimam sau rostim constatativ, descriptiv si acesta obisnuinta de a folosi rostirea ascunde sursa starii sau faptului constatat transformandu-ne in medici legisti, constatam consecintele ignorand sursa lor ca activitate si samanta.cuvantul este un proces, o activitate, functie , verb, al carui corp sau organ in perceptie este tocmai denumirea pe care i-o dam. Astfel vorbim de numerologia viului si cea cantitativa , matematica a numerelor care prin relatii si caracteristici genereaza tehnologia. Astfel vorbim de litere vii si cele instrumentale, adica cele care au viata in sine si interactioneaza si cele a caror viata (in sensul energiei si functionarii) dam noi.( ex, o masina nu functioneaza daca nu ii dam viata, dar un copac functioneaza su fara noi), este in sine statator). Armonia existentei este dinamica , nu statica, armonie in miscare, holonomie. Astfel orice miscare noua determina o rearmonizare in urma carei acea miscare sa fie inglobata intr-o noua armonie a interactiunilor. astfel in perceptia noastra nimic nu este fix, neschimbator (chiar si stanca), ci intr0o continua miscare al carei sens de refacerea armoniei pe nivele din ce in ce mai integratoare si ordonate a complexitatii inconjuratoare ne scapa. Astfel polarizand un singur proces intreg si armonic , omogen si coeziv , vointa si dorinta privite (abordaste sau premeditate) ca doua aspecte diferite, fara legatura intre ele (scopul scuza mijloacele, banii ca scop justifica chiar si crima; dar evident ca sunt doua aspecte complet diferite, nu aceleasi , nici formal nici ca actiune din moment ce cand avem bani construim sau acumulam ceva chiar daca i-am obtinut prin distrugere a altceva , individ, companie, tara, etc), nu ne poate conduce la claritate si ratiune si spunem ca dorim ceva si avem altceva. Atitudinea in fata circumstantelor si elementelor continute in circumstantele percepute, sau asa numita abordare a propblemei sau premeditarea actinunii ca axiomaca este consecinta confuziei din perceptie care intermedieaza orice mijloc si scop conditionandu-le unele de altele cand in fapt este un singur proces minunat in desfasurarea lui monadica. Monada dorinta -vointa imprastie ceata din constiinta sau perceptie si releva alta monada naturala cea vointa-fapta. Ceea ce fac este ce vreau si ce doresc.Aceasta triada dorinta-vointa-fapta care da stabilitate si directie clara oricarei autocorectii sau autovindecari prin recunoastere, iertare si iubire ne reflecta in contienta etapele actiunilor si targhetul lor, functiile si organel lor. exista o cale coboratoare deslusita prin etapele ei :dorinta , vointa , fapta si o cale inaltatoare deslusita de etapele ei: recunoastre, iertare (eliberare), care ne conduce la Iubire sau ineputul in care putem schimba dorinta daca nu ne mai place sau convine.noi nu alegem in durere si suferinta ci suntem alesi de promisiunile eliberarii de ele sau acest targhet al lor care in fapt este actiunea lor. Alegem doar in iubire chiar inconstienti de alegerile servite ca "bune". Daca nu se dovedesc prin consecintele lor "Bune" in locul in care am ales putem realege, asa cum ca sa reinviem doar in Dumnezeu putem ,acolo unde ne-am nascut, metaforic exprimat Cand suntem in Dumnezeu reinviem continuu si asta ne da continuitate, suntem in fluxul vietii inoitoatre(in desavarsire) asa cum opii sunt desavarsiti corporal din momentul conceptiei pana la maturitate sau completitudinea corporala sub cele trei repere recunoscute, anatomic, emotional (fiziologic) si mental (ideatiile aspiratiilor universale, ratiunea), ca cele trei etape ale actiunii dorintei si implinirea ei, ca vointa -fiziologie si dorinta-corp si spirit-ratiune existentiala.Mijlocul existential fiind desavarsit-complet este la dispozitia Spiritului- Dumenezeu pentru exprimare.in creatie sau creativitate constienta de sine.evidentele comportamentale ne arata clar ca intre dorinta si implinirea ei a intevenit o intermediere care perturba implinirea ei ramanand neterminati, nedesavarsiti. Anatomic ne implinim dar si aici pot inteveni accidente care mijlocitoare a implinrii sau desavarsirii anatomice; dar pe curba lui Gaus implinirea si desavarsirea anatomica este cupola majoritatii statistice. Fiziologic sau emotional sau psihologic situatia etse pe dos dovada acestei evidente o arata comportamentul social violent, exclusivist, indiferent in fata circumstantelor si consecintelor, justifcandu-le ipocrit ca "obiective". Educatia nu ajuta prea mult din moment ce avem violente emotionale, verbale si faptice in familie si pentru grobieni si pentru rafinatii intelectuali, si pentru angajati si pentru angajatori si pentru independenti si pentru dependenti. exclusivismul violent este mijlocul sau actiunea-scop in existenta, diferentierea si evidentierea individuala. Ca urmare ce sa mai vorbim de desavarsire spirituala sau ratiune , comportamentul este complet iratinal in raport cu aspiratiile afirmate si evidentiere in marea masa sociala. Aceasta irationalitate nerecunoscuta este justificata printr-o falsa ratiune , una mecanica conditionala.Am putea afirma ca socialmente omenirea nu este desavarsita sau terminata si ca acest proces de neinlaturat indiferent de opozitiile antiratiunii. Desavarsirea omenirii sociale este realizata prin desavarsirea individului uman sau terminarea exprimarii lui in spiritul propriu, Unicul Spirit, Dumnezeu.Diversitatea este frumusete, maretie si plenitudine, dar fara atingerea divinului Izvor-Continator, suntem dusmani care se confrunta pentru putere, puteri egale care se confrunta pentru dominatie, confruntare fara castigator ceea ce este evidenta oricarei confruntari. Fara echivoc in orice confruntare ambii protagonisti pierd sau risipesc . ca sa ascundem acesta evidenta inventam tot felul de mijloace si repere ale victoriei sau gloriei personale; cardasia , arme, rasplata, inductia hipnotica a inferioritatii si slabiciunii, a secretului care ne face importanti, a manippularii psihologice si mentale prin comunicarea minciunii, calomniei, etc.De la confruntarea verbala sau cu pumnii la razboiul psihologic si climatic, informatic sau robotic (clone-drone) , toate aceste mijloace ale antiratiunii 'fumate si plictisitoare" sunt sustinute si consuma energia umana desi sunt pentru a omora, a exclude din perceptia colectiva a adversarilor premeditati ca atare, alungati de pe pamant. Aceste mijloace si fapte desconspira sursa lor sau dorinta si natura ei. Poate crima sa fie mijloc in existenta? evident poate fi mijloc doar in moarte al carei mijloc este. Daca afirm ca nedasavarirea fiintei umane sau terminarea ei in univers ne releva ca morti-vii adica nici morti nici vii su una si alta voi supara dar nu relev decat "amestecul" care genereaza confuzie si ceata in care antiratiunea prospera, antiratiunea este opozitie la viata si existenta in mediul si circumstanta sa in cazul nostru planeta incredibil de frumoasa numita pamant(stabilitate armonica dinamica) sau Geea (suflet colectiv sau comuniune, sursa oricarei coexistente evidente, iubirea). Deci daca evidentele comportamentale ne releva ca de buna voie sau de voie manipulata gresit dorinta noastra este sa parasim pamantul sau corpul sau spiritual corpul uman desavarsit, intrebarea mea este :'in folosul cui" Cand vrem sa eliberam un teren ca sa-l posedam ori il cumparam ori il cucerim caz in care implica omorarea proprietarului de drept si a tuturor urmasilor care ar putea sa-l revendice ca drept , sau manipularea lor hipnotica si informationala prin care sa-si uite dreptul. Dreptul la viata il declamam dar nu-l avem socialmente vorbind este conditionat de efort bani, timp, si alte exigente. Dreptul la pamant il clamam dar nu-l avem decat conditionat, dealungul istoriei oamenii au fost alungati de pe pamnatul lor, vatra familiei lor a comunitatilor etc, inclusiv din corpul spiritual al pamantului corpul biologic, mijlocul lor existential terestru, rin razboaie, ghilotine si bombe. Capitalismul utopic a ras de pe fata pamantului in SUA milioanele de ferme individuale ale familiilor americane , comunismul utopic a facut la fel dar cu alte mijloace; fermele uriase si coop agr, de prod sunt acelasi lucru, erau lucrate de fostii lor proprietari de drept la un moment dat; dar foloasele muncii lor intrau in buzunare straine sau intr-o coleta globala la indemna unor escroci. Diferentele dintre sistemele utopiei puterii, erau doar "de calitatea" justificarii lor, grobiana si autoritara sau rafinata psihologic la fel de autoritara, dictatura utopiei respective.Consecintele sistemelor aparent diferite caci interactionau la fel in context planetar asupra cetatenilor lor aserviti hipnotic erau pe de o parte alienarea si izolarea pe de alta parte depresia si plictiseala, demotivarea care a condus la destramarea lor in ordinea inversa a aparitiei in manifestre sociala a utopiilor respective, mai intai comunismul urmat apoi de capitalism. IZME-le au semnificatia de urat mirasitoare si demasca literar natura lor in existenta. ceea ce are miros si gust neplacut natural ne indeparteaza de susa lor fie ea biologica sau ideologica. Dar evident in natura coexista, medicament sau otrava poate fi aceeasi substanta sau acceeasi utopie, limita de la care se specializeaza intr-o directie sau alta este doar proportia lor in adiministrare sau ontact cu omul. Incremenirea ideologica sau in proiectul utopiei, ca si in ingurgitarea aceluiasi tip de substante au efect anestezic, hipnotic si conditional care se manifesta ca perturbare emotionala si fiziologica, apoi functional anatomica. astfel nu trebuie sa excludem nici gusturile sau mirosurile neplacute ci sa stabilim masura sau proprotia contactului senzorial cu acestea. Orice exclusivism genereaza fanatism, apoi incremenire, apoi abandonare prin plictiseala. Intelepciunea sau ratiunea in manifestare, corpul ratiunii , acitivitate si corp al samintei inteligenta, releva AURUL proportiei , proprotia de aur care sustine totul fara excluderea a ceva. Fractal de echilibrium universal matematic exprimat este mai greu de perceput fara dedicatia domeniului respectiv si inteligenta perceptiei, dar se manifesta si este calitatea esntiala sau harul divin al fiecarei fiinte umane cunoscut ca "BUN SIMT" sau decenta. Simtul bun este simtul proportiei de aur al interactiunilor noastre in circumstante. Vedem cum foate multi oameni folosesc constienta elevata in excese precum activitatea excesiva a soarelui de pe cer prea multa lumina ca intensitate, sau numai lumina, arde vegetatia , desertizeaza. Lumina vie (constienta) cand a fost creeata , "... si a fost ziua, a fost noapte". Am vazut oameni care obsedati de constiinta proprie isi se "uscau" corporal, percepeau otrava si prostie orice apartinea perceptiei luminate a socialului si comportamentului sau. Nu este ceva aiurea, are ratiunea existentiala a manifestarii chiar si antiratiunea care este o consideratie subiectiva la un moment dat, Cand constiinta lumineaza ratiunea existentei nu doar manifestarea formala si consecintele ei, poti stabili proportia de aur a intensitatii si duratei acelor manifestari ca sa nu perturbe societatea si indivizii ei ci sa o sustina in directia naturala a desavarsirii ei, iar intentia armonizarii elementelor si relevarii proprotiei suportabile in circumstantele posibile sa fie afirmata. Iti afirmi intentiile inaitea explicatiilor ca oamenii sa aiba un reper al motivatiei si directiei actiunilor tale ca sa poata decide constienti interesul sau refuzul. Declararea intentiilor nu semana cu promisiunile desi seamana formal; nu promiti ceva ci afirmi juramantul tau de credinta ca sursa a actiunilor tale sociale, ce faci tu in existenta si nu ce trebuie sa faca ceilalti; ceilalti decid singuri ca intotdeauna pana acum, ce fac. ce intentii intrupeaza prin comportament si activitate. In rugaciunea tatalui nostru se afirma intentia precum in cer asa si pe pamant (particularizand, precum dorinta asa si fapta); fapta este certificarea diploma dorintei nu dorinta justificarea faptei adica precum pe pamant asa si in cer; este vorba de sensuri si distictia lor. Proprotia acestor sensuri ale actiunilor punctuale o stabileste fiecare , cat din cer aduc pe pamant si cat de pe pamant duc in cer; este o proprotie de aur si aici relevata in oglida naturii nepervertite. in cer este pamantul si plenitudinea lui armonica si pe pamant este omul in aceeasi stare desavarsita cum toate creatiile pamantesti sunt. O sublima femeie, maicuta ca statut religios imi spunea ca maestrele lor care au explorat ce este in cer le spuneau ca nu au gasit acolo biserici si icoane. intreband-o ce sens au acestea mi-a raspuns zambind ca copii au nevoie de simboluri si indemnuri pana se maturizeaza. Foarte multi astazi pornesc o campanie anti simbolisticii ritualice, dar nu au vazut ratiunea existentei lor ca sa stabilesca proportia folosirii lor si limitele la care trebuiesc abandonate.Orice scoala se absolva nu se cara in spate de individ; scola este sociala individul spiritual.Numai un individ spiritualizat ca sa ma exprim asa desi este natura lui esentiala, poate edifica o societate spirituala care nu este ritualica ci rationala in continua inoire expresiva spre desavarsirea ei fara limite. In calea tehnologica adeptii ei percep ca mare pericol desavarsirea spirituala a individului desi este o falsa problema caci doar acesta desavarsire sustine si desavarsirea tehnologica si aurul proportiei in folosirea tehnologiei a domeniului utilitatii si inutilitatii ei. Perceptia limitelor este distinctiea ratiunii, limitele nu sunt limitative ci expresii ale proportiei care garanteaza existenta si coexistenta armoniei planetare. Aceasta distinctie care nu este separare prin limitare a ratiunii ci luminarea ei in constiinta a domeniului biologic urmat de cel tehnologic in ordinea universului, ne evidentieaza ca indomeniul biologic natura face tehnologia de ras si in domeniul tehnologic tehnologia face natura de ras generand pierderea propriei surse sau propria autodistrugere. Ca atare respectand limitele bunului simt in lumina intelegrii constiintei elevate sau in claritatea lautrica intriseca, nu vom folosi tehnologia in domeniul biologicului ( agricultura, medicina, alimentatie si sex , etc) far sa producem perturbari ale fiziologiei si psihologiei si anatomiei etc si nu vom folosi biologia in domeniul tehnologiei, ca muncitori, sclavi, in productie etc de tehnologie ci doar pentru conceptie si creatie inteligenta si rationala, doar acolo unde este folositoare. Evolutia tehnologiei arata clar acest sens dar ce este auirea este programele inoculate instrumentelor tehnologice , ce sunt puse sa faca , de regula sa se perfectioneze ca soldatisi arme ca arme importiva biologicului. "Programul " nu este al tehnologiei ci al antirariunii, tehnologia este rationala si programarea ei antirationale este chiar impotriva naturii ei generatoare. Insamantarile artificiale, clonarile si genetica ne arata ca tehnologia a patruns acolo unde nu iii este locul; ca urmare ne asteptam la perturbari majore individuale si sociale. Omul potrivit in locul potrivit este garantia evolutiei sistemice armonice dar si omul nepotrivit cu locul este sursa perturbatoare a oricarui sistem social ; putem pune omul potrivit la locul potrivit si tehnologia la locul sau potrivit daca responsabilitatea haruieste individul si-l conduce la lumina intelegerii pure, a celei mai inalte intelepciuni. Mijlocul este scopul si scopul este mijlocul; daca nu le incurcam si amestecam nu ne mai impiedicam de ele. Datoria si banii par a fi doua lucruri si actiuni diferite dar evidenta ne arata ca sunt acelasi lucru sub doua aspecte formal diferite. Cum ne putem bucura de bani indatorandu-ne; nu putem; mai ales cand banii sunt creatia noastra iar datoria intermedierea dintre noi si creatie conditionarea iluzorie si devastatoare. Pot fi facuti banii altfel decat din datorie, indatorare, sau mostenirea datoriei inaintasilor? Evident ca da, din proprotia de aur a bunului simt. Intr-o civilizatie rationala necesitatile firesti , spatiu vital, adapost, hrana, imultire, comunicare, nu sunt conditionate ci conditii de baza ale alcatuirii sociale, banii intevin de acolo in sus ca rapot creativ evaluator intre potential si creatia sa, raportul eficientei folosirii energiei si oportunitatii in acord cu sensul desavarsirii individuale si sociale ca efort colectiv, Banu este efortul colectiv canalizat intr-o directie constienta in beneficul colectivitatii ;nu este efort individual de care sa beneficieze si sa-l dirijeze un individ sau cardasie de indivizi, asa numitele grupuri criminale organizate impotriva individului uman si societatii sale. Atat de clamata 'transparenta in utilizarea banului " (este public nu personal, precum sangele in corp este al corpului nu al vreunui organ), si atat de aparata omerta in acest domeniu, releva in fapt circumstanta nepotrivita in care ne aflam cu totii.fara desavarsirea Spiritului Unic, spiritul comuniunii (nu sumei), transparenta si eficienta in folosirea resurselor publice sau colective nu va fi, va continua sifonarea lor in meschinarii si excese senzorilae si psihologice sub masca statului democratic al bunului plac, arbitrarul exclude rationalul.Sperantele sunt desarte cand asteptam de la cine nu poate sau de la cine face orice altceva decat speranta noastra.Dupa moartea sperantei-disperare incepem sa actionam parasind asteptarea lor.Este folositor sa nu mai asteptam sperantele si sa nu parasim pamantul decat sa parasim pamantul asteptand speranta. Dorintele nu ni se implinesc decat de intamplare sau noroc, dar intentia este ceea ce ni se intapla mereu, fapta este transparenta ei.Toate variantele sunt la vedere , atentia si angajamentul personal conteaza.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu