17 iulie 2014

mediul

Este un comcept cu inalt grad de generalitate
si este bine sa umplem conceptul cu semnificatiile individuale ; altfel este un concept gol sau al carui continut este limitat de acceptari formale la care reactionam automat. Mediul este o intregime, o plenitudine care este greu de descris exhaustiv dar al carui contiut il putem explora distingand diferente si asemanari, congruente, etc. Ceea ce este mai putin constuientizat , este natura lui duala sau monadica si ordinile continute in esalonari, succesiuni rationale. Componenta duala este aceea a mediului artificial si a celui natural; dar avem si componenta vizibilului si invizibilului, constientului si stiintei si inconstientului si ignorantei. As dori sa ma limitez la aspectele informationale ale mediului. Noi nu vedem ca traim intr-un mediu emotional, semzorial si informational, credem ca traim intr-un mediul natural din punct  de vedere emotional si informational si ca atare il consideram obiectiv si fatal (de neschimbat prin potentialul individual). Acesta "credinta" ne face sa percepem mediul informational ca pe realitate in fata careia trebuie sa supravietuim, adica sa gasim mijloace si tehnici, sa-i combatem efectele degradatoare asupra propriei corporalitati si existente. daca vedem neselectiv ce in mediu informational existam, fara exceptie  vom afirma ca intr-unul periculos, suntem in pericol. Informatiile constientei despre mediul existential sunt informatiile pericolelor la care suntem expusi  chiar si atunci cand aceste informatii sunt modele de comportament rasplatit socialmente si profitabil personal. Se pare ca constiinta noastra este constiinta pericolelor din moment ce mediul informational este al pericolelor si vulnerabilitatii in fata lor. Suntem panditi de catrastrofe naturale si monstri ascunsi prin paduri si oceane, de catastrofele modificarilor genetice si catastrofele scenariilor razboielor proiectate, scenariile controlului catastrofic al numarului populatiei , catastrofa pierderii profiturilor si falimentarilor afacerilor si daca suntem sinceri orice am  desconspira ca informatii a ceea ce este vom afirma un pericol delimitat de doua caracteristici ; informatiile pericolelor si informatiile amagitoare care ascund pericolele,  mai periculoase pentru ca ne fac complet vulnerabili in fata lor. Acest aspect al informatiei pericolelor iminente sau de perspectiva, sau informatiilor amagitoare si mai periculoase care le ascund,  este sursa tuturor reactiilor noastre ca invatatura adaptativa in acest mediu informational, transformate in indicatii pretiose a ce sa cumparam sau nu si ce sa facem sau nu,  cum sa ne comportam sau nu si este obiectivat in perceptie ca realitate, o realitate de lucruri diferite intre ele, separate si dusmanoase, Daca nu este transparent dusmanoasa o individualitate , este si mai periculoasa si mai feroce asemenea florilor carnivore care atrag victimile prin frumusete, miros fermecandu-le hipnotizandu-le si ingurgitandu-le. Iata ca tot acest bagaj informational este reflectat si in comportamentul animalelor si plantelor. De regula consideram " natural"comportamentul animalelor si-l copiem ca justificare a apartenentei la "natura".  Dar daca percepem puterea informatiei de o anumita calitate si comportament sau actiune, vedem ca si oamenii si animalele si plantele au un comportament modelat de aceasta informatie sau cunoastere. Cine poate fi constient de natura si actiunea unei informatii? Animalul sau omul? Se poate justifica omul prin comportamentul animalului? Cunoasterea modeleaza perceptia si se obiectiveaza ca realitate la orice nivel al perceptiei, cunoasterea este informatie si se manifesta sau reflecta in gandire, este gandire, sau  reverberata, ecou, amintire, sau explortoare. Daca suntem clari in ceea ce priveste mediul informational reverberat sub toate aspectele lui ca pericole posibile si iminente sau concrete, ascunse sau nu, putem intelege stresul si nemultumirea, teama care nu ne lasa din mrejele ei orice reactie am avea. Este un mediu toxic , un invelis superficial ca o matrita in care se toarna ceva de natura si comportament complet diferit si complet necunoscut sau imposibil de imaginat pentru ca imaginatiei ii apartine domeniul informateiei toxice a prericolului generaliazat sau teama ca reflectare emotionala a .acestui domeniu complet, informational al cunoasterii noastre si toxic. Orice lupta am duce apartine mediului respectiv si astfel orice am face suntem infranti, degradati si deformati ne dizolvam in mediu, ne inghite prin  acest comportament "natural" al mediului, obiectivare a mediului informational toxic si relevat mai sus ca " cunostere obiectiva si oficiala' care a ajuns "credinta", in afara oricarei suspiciuni de falsitate. Am asistat la o emisiune in care cu mare bucurie si emfaza un medic desfasura o activitate educativa aratand pericolele rosiilor modificate genetic premeditat spre a injumatati populatia si de aici constientixarea manifestarilor formale ale acestor modificari ale informaticii naturale a rosiei. Daca il ascultai nu mai mancai rosii incapabil sa retii toate detaliile desconspiratoare care se mai si contraziceau in unele aspecte ceea ce le faceau neclare. Si va marturisec ca in orice domeniu alimentar daca devii constient sau cunosti procesele, continuturile si efectele corporale ale contactului intim cu acele substante , nu mai le pui in gura vreodata. Socialmente , daca contientizezi prin cunoastrea informatiilor ascunse care stau la baza actiunilor din societate , va asigur ca nu mai faceti vreodata ceea ce a-ti facut pana acum la fel cum nu mai bagati in gura ce ati bagat pana acum. vdem ca tot ce am facut si bagat in gura pana acum nu este altceva decat reactia urmarita ca scop al sistemului informational al toxicitatii pentru mentinerea lui in viata, in existenta. Daca cunoasterea sau informatia se reduce la nivelul toxicitatii ei, este incompleta , o jumatate de masura,  jumatati ne vedem cu totii cautandu-ne jumatatileunde nu se gasesc,  ca oameni ai cunoasterii injumatatite sau jumatate de gandire. Vestea Buna care este? gandul nu poate fi injumatatit,  injumatatirea este un instrument didactic si nu se poate obiectiva decat ca stare hipnotica sau adormita cu un anumit obiectiv care odata atins este inutil de carat in spate ca instrument. Iata de ce se spune ca nu trebuie sa faci ceva; decat sa te trezesti din cosmarul toxicitatii existentei, deschizand ochii.  Este metafora vindecarii orbului care reflecta fizic starea constiintei adormite; astfel ce era in cer era si pe pamant, transparenta; - "deschide ochii si vezi" a fost suficient ca sa o faca, sa fie fapt si in constiinta si in materie. Fara sa actionezi in constiinta ,degeaba robotesti in tarana propriilor pareri opinii si necredintele lor,  traiesti periculos  si daca asa iti place nu -ti mai plange de mila. Am privit caderea ca o autodiminuare constanta a expresiei umane prin justificari si scuze ca  fapte, dar orice cadere implica  "ceva pe care sa cazi"; aceasta limita a caderii este plansul de propria-ti mila plangand de mila celorlalti, maxima ipocrizie. Ne autoinjosim dar si aceasta actiune autoflagelatoare are o limita, plansul  de mila , de mila voastra si a tuturor, mai jos de atat nu puteti cadea,  este culmea autoinjosirii care ne satisface (spiritual-onanie) si daca tot o facem, sa o facem ca lumea cum se spune, sa o traim extrem. Vestea buna pe care s-au straduit generatii de oameni treziti sa ne dea fara sa o primim vreodata colectiv, este vestea ca nu exista pericol informational sau substantial   inventat sau posibil  care ne poate atinge sau afecta in vreun fel intregimea existentiala, armonia fiintiala, potentialul creator, recreator sau cocreator al inimii sau semintei radacina a propriei fiinte individuale, EU SUNT Nu putem sa nu fim si asta ne face responsabili si beneficiarii lipsei responsabilitatii- toxicitatii. Vrem demomnstratii? Vrem sa otravim pe altii si ei sa ne demonstreze ca nu pot fi otraviti ca sa nu ne mai otravim singuri? Pai nu asta facem? asta facem si niciunul nu ne demonstreaza si fac la fel , cine se aseamana se aduna si adunarea nu ne mai lasa sa vedem dincolo de ea. cand ne-au demonstrat i-am crucificat sau ars pe rug sau izolat prin paduri si caverne dupa care le-am ridicat statui la care sa ne inchinam plangandu-ne de mila neputintei proprii. Prin autoumilire  se ajunge, cum  prin autopreamarirea sau prefericirea , preasfintirea  se ajunge la marginea existentei la inchipuirea ei, se ajunge "val' negru-ambalaj si energie amorfa- onanie psihica,  plutind ca frunzele pe aripile cu-vantului. Iata amabalajul si comportamentul Tiranului din fiecare, o sperietoare a inchipurilor de sine din cosmarurile adormitilor. ("pentru superiorii cunoasterii"  - ati ascultat o meditatie pe lilith).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu