Inteleg ca de cate ori citim ceva ce nu cunoastem avem impresia ca trebuie sa acumulam acea informatie si sa o manipulam (folosim ritualic) apoi. Nimic mai fals decat aceasta impresie.
Este evident faptul ca toti oamenii dorm. Unii spun ca viseza, altii ca nu, pe perioda somnului. Altii spun ca nu dorm niciodata, ca sunt permanent constient chiar si in lipsa perceptiei. Ca nu mai stiu ce este vis si ce este realitate sau ca oirce realitate este un vis. Asta insemna ca au constienta continua a situatiei existentei sale. O alta evidenta este aceea ca orice facem in starea contienta fara de vigilenta, atentie sau bucurie (asa numita stare de veghe), ne oboseste, ne consuma energia si inevitabil apare nevoia de somn, ca fara somn o fiinta biologica poate muri, sau in cel mai bun caz este complet disfunctionala. La fel de evident este ca in perioada somnului se intampla ceva ce ne odihneste, ne reenegizeaza si o luam de la capat. Este cineva curios ce se intampla sau cum se face asta? Exista si situatia in care ceea ce se intampla in timpul somnului nu ne mai odihneste, dimpotriva ne sculam mai obositi decat ne-am culcat sau odihna este relativa, minima. De regula acest lucru se intampla persoanelor care viseaza cosmaruri in exces. Din vechime oamenii au fost curiosi sa afle semnificatia viselor crezand in caracteristica lor profetica. Au aparut tot felul de talmacitori dar numai foarte putini reuseau sa clarifice situatiile, iar acesta clarificare pacifica constientele si stabilea directiile de actiune functionale la nivelul individului sau comunitatilor. Din punctul meu de vedere visele nu se pot talmaci fara constienta sinelui propriu, a cunoscutului si necunoscutului sau, a totalitatii cunoasterii, a memoriei precum si a modalitatilor de expresie individuale si colective. Adica talmacire fara ratiune este pervertire. Nu poate cineva incomplet sau "jumatate" in propria sa constiinta sa talmacesca expresiile totalitatii constiintei sau reflectarile sale a sinelui propriu. Iar constiinta care se exprima prin individ (atat de invocata constiinta cristica) nu se manifesta ca "talmacitor". Nimeni nu poate indiferent de bunele sale intentii sau stiinte sa traiasca in locul visatorului, iar cel care poate nu o face. Poate cel mult sa intre in acelasi vis si sa directioneze constiinta visatorului pentru intelegerea de sine, a trairilor sale si a reflectarilor acestor trairi in perceptia sa. Desigur ca fiecare comunitatea se bucura de prezenta in acea comunitate a unui inaintas sau are o avangarda si in ceea ce priveste relevarea celei de a doua trairi a aceluiasi eveniment (va reamintesc ca traim de doua ori aceleasi evenimente chiar daca suntem constienti majoritatea doar de cele obiective (adica dupa ce s-au intamplat). Unde s-au intamplat prima data? In eu/l subiectiv. Intre cele doua siruri incomprehensibile de evenimente exista sau nu un spatiu/timp mai lung sau mai scurt pana la disparitia lui. Acest fapt al intervalului daca nu exista ajungem la concluzia fatalitatii sau la izolarea de noi insine prin egocentrare, iar consecintele dogmatice ale acestei situatii sunt cunoscute ca conceptiile materialiste religiase(au devenit date obiective de neschimbat, axiome, paradigm).Aceasta este limita autoizolarii si sursa durerii. Ca atare, existenta intervalului temporal cum il percepem, intre cele doua siruri de evenimente identice de calitati diferite pe care le traim are ratiunea lui functionala. Acesta ratiune o cunosc cei din avangarda sau ghizii comunitatilor reale. Ei nu manipuleaza constiintele din comunitate ci le reflecta consecintele faptelor lor (evenimentele traite de ei la prima mana, in prima succesiune), ca atare comunitatea le va trai dupa ce se vor intampla sau obiectiva si se vor incarca cu reactii emotionale (de regula neplacute, violente) privitoare la ceea se intampla in realitatea lor obiectiva. Dar ce mai stiu acestia este ca nu exista fatalitate. Din acesta constiintă ei starnesc comunitatile sa actioneze pentru desfacerea facaturilor proprii, prin rugaciuni (emenatii de inalta energie), prin ritualuri sau generarea altor rutine decat cele trecute si implicit trairea altor evenimente decat cele ale trecutului fara sa lupti sa schimbi trecutul sau sa impiedici sirul de evenimente sa se mai intample. Proiectiile trecute care stau sa se manifeste obiectiv nemaisustinute de energia sau constiinta comunitatii pentru ca face altceva, de alta factura, se vor dizolva in energia pura din care au fost grsit modelate dupa cutumele inconstiente ale exclusivismului violent. Cu alte cuvinte cresc energia si orienteaza constiintele comunitatilor. Legea rezonantei functioneaza si acea comunitate cu alt nivel energetic si de constiinta nu mai rezoneaza cu acele evenimente generate de trecutul faptelor ei. Actualizează sau aduce comunitatea aproape de ceea ce este si ratiunea in care nu exista fatalitate ci creatie colectivă. Desigur ca ghizii nu pot face singuri si fara sustinerea lor de catre comunitate asta, de aceea tema de samani, vrajitori sau alte denumiri care li s-a data este nefondata, iar abandonul autoconducerii individuale o prostie. Singur iti decizi binele fara sa ai nevoie de constrangere cand nu-l mai confuzi cu egocentrismul violent si teama nu te sperie. Nici o vraja sau dezastru nu se poate obiectiva fara acceptarea eu-lui obiectiv prin teama sau excludere.. Eu-l subiectiv nu are nici un sens sau ratiune existentiala "de unul singur" decat pentru cei obsedati de putere. Acelasi lucru este valabil si pentru eu/l obiectiv. Treimea "sfanta" sau naturala este astfel functionala in relatie si responsabilitate in intelegere si har. Conceptia dogmatica si impusa omenirii conform careia separarea constiintei de trup este calea realizarii este complet falsa. Constiinta fara trup este incompleta si trupul fara constiinta mort. Nici separarea in primul eu si al doilea eu nu este functionala fara relatia si constienta lor Acesta "separare" nu este fragmentare ci distributia muncii, functională in existentă. Si primul sau al doilea si al doilea sau primul, sunt creatie, instrumente functionale in creatie ale creatiei. Dincolo de ele nu se sfarseste ci incepe altceva si alta functionaliate existentiala a sursei a tot ce este. (vom continua)
Este evident faptul ca toti oamenii dorm. Unii spun ca viseza, altii ca nu, pe perioda somnului. Altii spun ca nu dorm niciodata, ca sunt permanent constient chiar si in lipsa perceptiei. Ca nu mai stiu ce este vis si ce este realitate sau ca oirce realitate este un vis. Asta insemna ca au constienta continua a situatiei existentei sale. O alta evidenta este aceea ca orice facem in starea contienta fara de vigilenta, atentie sau bucurie (asa numita stare de veghe), ne oboseste, ne consuma energia si inevitabil apare nevoia de somn, ca fara somn o fiinta biologica poate muri, sau in cel mai bun caz este complet disfunctionala. La fel de evident este ca in perioada somnului se intampla ceva ce ne odihneste, ne reenegizeaza si o luam de la capat. Este cineva curios ce se intampla sau cum se face asta? Exista si situatia in care ceea ce se intampla in timpul somnului nu ne mai odihneste, dimpotriva ne sculam mai obositi decat ne-am culcat sau odihna este relativa, minima. De regula acest lucru se intampla persoanelor care viseaza cosmaruri in exces. Din vechime oamenii au fost curiosi sa afle semnificatia viselor crezand in caracteristica lor profetica. Au aparut tot felul de talmacitori dar numai foarte putini reuseau sa clarifice situatiile, iar acesta clarificare pacifica constientele si stabilea directiile de actiune functionale la nivelul individului sau comunitatilor. Din punctul meu de vedere visele nu se pot talmaci fara constienta sinelui propriu, a cunoscutului si necunoscutului sau, a totalitatii cunoasterii, a memoriei precum si a modalitatilor de expresie individuale si colective. Adica talmacire fara ratiune este pervertire. Nu poate cineva incomplet sau "jumatate" in propria sa constiinta sa talmacesca expresiile totalitatii constiintei sau reflectarile sale a sinelui propriu. Iar constiinta care se exprima prin individ (atat de invocata constiinta cristica) nu se manifesta ca "talmacitor". Nimeni nu poate indiferent de bunele sale intentii sau stiinte sa traiasca in locul visatorului, iar cel care poate nu o face. Poate cel mult sa intre in acelasi vis si sa directioneze constiinta visatorului pentru intelegerea de sine, a trairilor sale si a reflectarilor acestor trairi in perceptia sa. Desigur ca fiecare comunitatea se bucura de prezenta in acea comunitate a unui inaintas sau are o avangarda si in ceea ce priveste relevarea celei de a doua trairi a aceluiasi eveniment (va reamintesc ca traim de doua ori aceleasi evenimente chiar daca suntem constienti majoritatea doar de cele obiective (adica dupa ce s-au intamplat). Unde s-au intamplat prima data? In eu/l subiectiv. Intre cele doua siruri incomprehensibile de evenimente exista sau nu un spatiu/timp mai lung sau mai scurt pana la disparitia lui. Acest fapt al intervalului daca nu exista ajungem la concluzia fatalitatii sau la izolarea de noi insine prin egocentrare, iar consecintele dogmatice ale acestei situatii sunt cunoscute ca conceptiile materialiste religiase(au devenit date obiective de neschimbat, axiome, paradigm).Aceasta este limita autoizolarii si sursa durerii. Ca atare, existenta intervalului temporal cum il percepem, intre cele doua siruri de evenimente identice de calitati diferite pe care le traim are ratiunea lui functionala. Acesta ratiune o cunosc cei din avangarda sau ghizii comunitatilor reale. Ei nu manipuleaza constiintele din comunitate ci le reflecta consecintele faptelor lor (evenimentele traite de ei la prima mana, in prima succesiune), ca atare comunitatea le va trai dupa ce se vor intampla sau obiectiva si se vor incarca cu reactii emotionale (de regula neplacute, violente) privitoare la ceea se intampla in realitatea lor obiectiva. Dar ce mai stiu acestia este ca nu exista fatalitate. Din acesta constiintă ei starnesc comunitatile sa actioneze pentru desfacerea facaturilor proprii, prin rugaciuni (emenatii de inalta energie), prin ritualuri sau generarea altor rutine decat cele trecute si implicit trairea altor evenimente decat cele ale trecutului fara sa lupti sa schimbi trecutul sau sa impiedici sirul de evenimente sa se mai intample. Proiectiile trecute care stau sa se manifeste obiectiv nemaisustinute de energia sau constiinta comunitatii pentru ca face altceva, de alta factura, se vor dizolva in energia pura din care au fost grsit modelate dupa cutumele inconstiente ale exclusivismului violent. Cu alte cuvinte cresc energia si orienteaza constiintele comunitatilor. Legea rezonantei functioneaza si acea comunitate cu alt nivel energetic si de constiinta nu mai rezoneaza cu acele evenimente generate de trecutul faptelor ei. Actualizează sau aduce comunitatea aproape de ceea ce este si ratiunea in care nu exista fatalitate ci creatie colectivă. Desigur ca ghizii nu pot face singuri si fara sustinerea lor de catre comunitate asta, de aceea tema de samani, vrajitori sau alte denumiri care li s-a data este nefondata, iar abandonul autoconducerii individuale o prostie. Singur iti decizi binele fara sa ai nevoie de constrangere cand nu-l mai confuzi cu egocentrismul violent si teama nu te sperie. Nici o vraja sau dezastru nu se poate obiectiva fara acceptarea eu-lui obiectiv prin teama sau excludere.. Eu-l subiectiv nu are nici un sens sau ratiune existentiala "de unul singur" decat pentru cei obsedati de putere. Acelasi lucru este valabil si pentru eu/l obiectiv. Treimea "sfanta" sau naturala este astfel functionala in relatie si responsabilitate in intelegere si har. Conceptia dogmatica si impusa omenirii conform careia separarea constiintei de trup este calea realizarii este complet falsa. Constiinta fara trup este incompleta si trupul fara constiinta mort. Nici separarea in primul eu si al doilea eu nu este functionala fara relatia si constienta lor Acesta "separare" nu este fragmentare ci distributia muncii, functională in existentă. Si primul sau al doilea si al doilea sau primul, sunt creatie, instrumente functionale in creatie ale creatiei. Dincolo de ele nu se sfarseste ci incepe altceva si alta functionaliate existentiala a sursei a tot ce este. (vom continua)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu