recunoastere, recunostinta

Din imensitate s-a nascut si imensitate este Mama Univers din numele Maria, din trupul viu femeie, mama-fiica, puritate fecuda, puterea oricarui nucleu si atom care ne tine impreuna, iubirea vie.

Te recunosc in gingasia florii, in parfumul fanului, in zambetul nevinovat si mangaierea calda si vindecatoare, in cerul calm si albastru, in stralucirea frumusetii si creatiei, in sarutul care lumineaza si incalzeste, in faptele femeii care daruieste viata. Adevarata lumina se gaseste in faptele tale Mama Univers care incalzesc intreaga lume si vindeca orice durere. Fie ca aceste searbade cuvinte sa tina treza in constiinta omenirii, miracolul existentei tale, iar acesta recunoastere sa fie sursa oricaror fapte ale omenirii in fata ta, femeie. Iti multumim ca existi si nu ne-ai parasit niciodata chiar cand noi te-am parasit. Datoram propria existenta prezentei tale nevazute de pana acum cand am deschis ochii si te recunoastem, in toate fiicele tale, drept cea vie. Fie ca toate fiicele tale, trupul tau universal, sa-si recunoasca sursa existentei lor in tine, Iubire Mama. Ma rusinez si-mi ironizez neputinta de a pune in cuvinte simtamantul profund ce izvoraste din tine si care sunt, fiul tau. Nadajduiesc ca lacrimile care curg sa-ti spele orice rana provocata de orbirea mea.