09 aprilie 2011

salvati-va de salvatori

Globalizarea este totalitarism la nivel global. Comunism globalizat ascuns sub denumirea de democraţie. Proprietatea este conceptul în jurul căruia sau clădit sistemele sociale în civilizaţiile preumane sau subcivilizaţiile umane.
 În comunism proprietatea era teoretic a tuturor dar în fapt era gestionata de foarte puţini, la extrema unul singur stabilea ce şi cum se va face în final. Orice încălcare a hotărârilor lui avea consecinţe dure. Sigur că exista un instrumentar al acestei unice conduceri şi o luptă surdă a populaţiei cu instrumentele sistemului, furau ce puteau, pe unde se putea, din proprietatea tuturor. Exista doar un angajament moral, etică şi echitate, calitate şi cantitate şi după nevoi distribuţia. Un angajament care nu putea din start să fie respectat din moment ce doar unul stabilea ce e una, ce e alta şi când este sau nu respectat angajamentul de fiecare. Aceasta evidentă genera teroarea: toţi erau conştienţi că nu respectau angajamentul şi când nu stăteau în banca lor începea procesul moral care se prelungea în unul juridic, după caz, dacă nu-ţi făceai autocritica şi-ţi reafirmai angajamentul, sau obedienta faţă de sistem. Astăzi proprietatea s-a virtualizat, nu mai are o fată obiectivă reprezentată de bunuri şi mijloace ci una simplă virtuală şi uşor de controlat: banul, cifra, simbolul. Se poate spune că ştiinţa ocultă a numerologiei a cucerit lumea. Proprietatea acestor simboluri cifrice tipărite sau nu pe hârtie aparţine ca si în comunism tuturor: dar tot ca în comunism doar câţiva tipăresc hârtii cu aceste simboluri şi mai puţini stabilesc câte se tipăresc şi câte rămân doar la nivel virtual total, pure cifre în calculatoare. Toţi banii tipăriţi sau virtuali in conturi sunt daţi cu împrumut şi dobândă; având grijă să nu se tipărească cumva şi banii pentru dobânzi. Acestea se recuperează prin luarea în proprietate a mijloacelor şi activităţilor produse prin munca împrumutaţilor, prin generarea perioadelor de criză financiară. Astfel controlul întregii activităţi planetare al făcătorilor de bani este asigurat. Comitetul Central al lor este secret, securitatea este fiscul şi propaganda de partid, băncile. Nu mai există un angajament moral, ci contractul bancar. ( Dacă încalci contractul bancar primeşti oprobriul public si nu numai, ca si în comunism când încălcai contractul moral). Nimeni nu-l poate respecta şi-l reînnoieşte mereu. Dezbinările religioase, ideologice şi etnice contribuie în mod solemn la perpetuarea implementării democraţiei, adică a controlului total al putinilor făcători de bani asupra populaţiei planetare. Adevăratul război se duce între ei, dar “corb la corb nu scoate ochii”. Moneda unică şi unicul producător al ei este ţinta lor spre "binele vieţii pe pământ”. Până la atingerea ei, populaţiile sunt antrenate în război sub orice motiv, altul decât cel real. După ce acest război va înceta va mai rămâne unul singur, războiul populaţiei împotriva făcătorilor de bani şi al sistemului lor comunist planetar în care doar ei stabilesc cine şi ce are voie fiecare să facă, cine, cât şi cum are dreptul să trăiască, etc. Vi se pare science-fiction? Vedeţi cine sunt salvatorii şi ce salvează ei. Nu staţi liniştiţi, aveţi motive serioase de tristeţe, dezamăgire şi disperare. Masca “realizatului”, a proprietarului de terenuri, mijloace, bani şi condiţii se topeşte astăzi, mai sta în picioare încă masca făcătorului de bani şi instrumentarul îndatoririlor, înrobirea pentru condiţii şi imagine în ochii lumii care nu vede. Pe la poartă mi-au venit tot felul de salvatori, asiguratori, consultanţi financiari, vânzători de vise, care-mi propuneau tot felul de soluţii pentru salvarea mea financiară, în tot felul de condiţii pe care doar eu trebuia să le îndeplinesc. În concret, mai întâi dau şi fac şi apoi ei îmi dau şi-mi fac. Dacă eu nu dau şi fac, ei nu pot să-mi dea şi să-mi facă. Dar au venit şi tot felul de salvatori ai sufletului meu. Cu condiţia ca eu să cunosc sau recunosc adevăratul nume al lui Dumnezeu. Unii ziceau că este Iehova, alţii Nimrod, etc. Eu mă întreb dacă ăştia nu sunt făcătorii de bani şi vrăjeli numerologice!? Oare doresc acum şi recunoaştere personală? Civilizatiile umane nu sunt costruite pe conceptul proprietatii fiintelor si mijloacelor. Civilizatia este viitoare, faptele noastre cand se vor dori responsabile, nu este in cârca noastră!

4 comentarii:

  1. Acum ceva vreme am vizitat un grup de centralizatori ai omenirii, care aveau/au ca scop `centralizarea` cat mai multor oameni, preferabil din fiecare tara in parte, intr-un singur centru. Care centru? Acela facut de ei, bineinteles. Si fiind facut de mana omului, mai putin de om si mai mult de capul lui, acest centru are si o nevoie, aceea de Centralizare, pentru care s-a creat si o stiinta, `stiinta unitara` . Aceasta nu se refera decat la a ii aduce pe participanti intr-un loc, intr-o lume creata, spectaculoasa, cu zane si zani, fara `rau`. Insa dupa cum ne-asteptam fara acest `rau`, apar `problemele`, iar din sentimentul perceput din prezenta unor veterani in aceasta lume a zanelor am inteles nimic altceva decat captivitatea in unilateralitatea perceptiei, fascinatia unei lumi inexistente, care o sufoca pe cea existenta, cu ambele maini. Sa mai mentionez disperarea tacuta, sugerata printr-un zambet al bunelor intentii dar nu neaparat al intentiilor proprii, sau a intelegerii fenomenului. Aceasta realitate virtuala (chiar se folosesc si de o realitate virtuala/joc 3D, pentru intalniri), cu efect de suprapunere mentala peste cea care este deja, este precum o pereche de ochelari pentru o vedere care nu are nimic. Sau o haina, aruncata pe corpul tau, cu pretextul..a ce? “Evolutiei”. Paranteza- totusi de ce s-au creat hainele? Nu cumva pentru a exprima din mai multe puncte de vedere ceea ce suntem (individualitatea noastra)? Ca atare, cine are dreptul sa ne ofere astfel de haine? Si cu ce prêt? Acum inteleg de ce moda este asa infloritoare astazi, dar asta e alta poveste.
    Acest lucru (vorba ta) suna exact a ritual sau vraja, in acest caz nu numerologica, dar folosind `tehnologia numerelor` (citat), o alta haina a interpretarii.
    Ce am inteles din toata treaba asta este ca imaginarea realitatii nu este tot una cu realitatea, ci e mai degraba o incercare fara rezultat de a suprapune (sau imbraca cu) o imagine peste realitatea care e. Noroc ca tot ceea ce `imaginam`, este validat de `realitate`, aratandu-ne ce creem, in ciuda lucrului imaginat. Iar cand incercam sa ne pacalim totusi astfel, prin imaginatie, durerea, tristetea, lipsa sau credinta in neputinta sunt mesagerii nostri divini.
    In concluzie: Stiinta stiintei este Nestiinta. Libertatea este pur si simplu, iar stiinta o exprima. Inversarea acestor `poli`a dus la nasterea religiei, manipularii, salvatorilor si industriei de moda, care fabrica imagini care salveaza…imaginea.
    Imaginarea imaginatiei este imaginatia realitatii, inca nefolosita.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristi, nu degeaba porti numele lui Cristos! Claritatea a ceea ce este, elibereza de hipnoza a ceea ce ar trebui sa fie si de conflictul dintre cele doua.

    RăspundețiȘtergere
  3. Noi de fapt percepem ceea ce este, si din neatentie avem impresia ca nu e inca asa! Si astfel ia nastere, Trebuie sa fie asa!
    Iar trebuie este singurul motiv al inactivitatii. Nu e cum trebuie, asa ca hai sa mai dorm putin, in asteptarea momentului potrivit care il simt acum, de aceea mi-l pot imagina in viitor :) Totul se petrece la o viteza atat de mare, incat este deplasat sa ma gandesc ca nu ar putea fi un moment potrivit. Viteza gandirii asupra momentului este mult mai inceata, decat momentul insasi. Gandirea il poate imbraca, dar nu il poate face altfel decat e. Salvarea noastra e in moment!

    RăspundețiȘtergere
  4. "Momentul" este imaginea in care ne aflam, pe care o hranim, care ne-a captat atentia. dar este acea imagine vie? Suntem constienti de imaginea egal povestea, in care ne aflam? Suntem constienti de puterea imaginii respective asupra identitatii si comportamentului propriu? Suntem constienti ca nu putem schimba imaginea fiind trecuta dar ca putem sa nu-i fim aserviti? Suntem constienti de imaginea proprie?Suntem constienti de puterea creatoare a gandului nostru? ca noi prin aservire in fata imaginii nu mai gandim din momentul aservirii ci doar descriem gandurile ce compun acea imagine si le consideram ale noastre? Suntem constienti de importanta pe care o are ceea ce gandim si ceea ce rostim? Suntem constienti ca gandul nostru (sau care devine al mostru) este cel rostit spontan, fara premeditare sau stereotipuri? Care este gandul colectiv al omenirii? Care este gandul fara opozitie? Care proiectie a gandirii este unanim acceptata? Ce ziceti de varianta: "eu sunt libertatea neingradita, bogatia nesfarsita si abundenta vietii", aveti ceva impotriva acestei realitati fundamentale a omenirii si a celulelor ei corporale, a fiecaruia dintre oameni? Are aceasta imagine si structura de gandire aferenta daca nu ar fi contrazisa pentru ca nu convine cuiva puterea intregii gandiri, Implicit puterea fiecaruia? ce inseamna gandire libera?Sunt liber sa "ma gandesc" in vavoarea mea?

    RăspundețiȘtergere