16 iunie 2010

proiectul "locul"

De ce un loc? Pentru a cultiva ceva este necesar, firesc, un camp. In cazul nostru specific, cultivand individual nu este nevoie de un spatiu, avem la dispozitie infinitatea spatiului. Cand o cultivam in noi,
in infinit o cultivam. Cand cultivam individual aceasta specifica samanta, o cultivam in expresia clipei, clipa de clipa, deci in nontimp. Dar, cum specificatia proiectului este creatie colectiva, impreuna, necesitatea spatiului unde aceasta activitate expresiva sa se desfasoare se impune din respect pentru libertatea individuala. Expresia samantei implica o intensitate a trairii, cu care nu suntem obisnuiti, pentru ca nu este o obisnuinta, un program, o teorie, un model. Implica numai atentia si constienta propriei expresii, iar pentru aceasta este necesar spatiul in care sa nu fim perturbati  de circumstante. Mai mult, spatiul este necesar si pentru a nu perturba noi insine celelalte aspecte ale manifestarii si relatiile trecute cu ele. Proiectul nu implica dedicarea 100%, care ar fi resimtita ca o alta constrangatoare obligatie. Comunitatea s-ar transforma in secta, sau firma, sau ati fi pusi in situatia de a renunta la ceva din ceea ce va apartine, si va este drag, chiar daca nu este iubire. Drept urmare a acestor aspecte, fara nici o ingradire de vreun fel oricine decide poate aloca acestei cultivări un procent din timpul si prezenta sa, intr-un spatiu adecvat, in care toti cei ce sunt acolo, se angajeaza in fata propriei constiinte s-o faca, sau cel putin să se straduiască s-o faca. Din aceste considerente, specificatia spatiului necesar, se poate face in aormonie cu intentia noastra. Locul trebuie să nu fie prorpietate, ci liber, sau eliberat de noi de aceasta povară, de aceasta consideratie. Nu pot iubi un sclav  fără ca acesta să nu resimtă asta drept milă, sau neputinta in a-mi raspunde in reciprocitate. Un sclav este cel ce nu iubeste, pentru ca daca ar face-o, nu ar fi sclav sau proprietatea cuiva. Noi toti suntem sclavii (proprietatea) statului palmă – barbă - cot, din moment ce isi aroga drepturi unilaterale in totalitatea lor, in raporturile cu individul. Nu mai stau sa relev evidenta sa inexistenta, in spatele lui aflandu-se cateva personae foarte interesate si avide de sclavi. Nu te intreabă nimeni daca vrei sa fii cetatean AL statului, la nastere. Considera unilateral ca te nasti pe miriştea lui, ca viteii si mieii, si drept urmare vei fi impozitat tot restul existentei tale. Nici macar teoretic varianta opusă nu exista.
Cine a creat un astfel de stat? Eu sau tu, noi sau voi? Nici macar nu ne punem intrebarea, consideram ca o fatalitate de neschimbat asta. Totusi, exista o aparenta pe care o putem “exploata” in situatia de fata: aparenta democratiei si libertăţii. Cu apanajul acestei aparente, putem “fura” un loc si o minimă comunitate de sub aceasta fatalitate a sclaviei din nastere si dinainte chiar, cu un minim de efort individual, evadarea. Evadam cate putin in fiecare timp, nu  va fi observat de orbii robilor faptul  pana invatam sa mergem. Iata de ce “un loc de retragere” a fost propunerea de denumire initiala a acestui spatiu, eliberat de noi. Retragere din iluzia neputintei si a fatalitatii sclaviei inconstiente. Putem creea acest spatiu de libertate, in el nu va putea intra altceva decat libertatea, orice intentii acaparatoare sau dominatoare vor fi respinse din start, de insasi locul respectiv. Lumea este condusa de soparle, “sarpele din Eden (pamant)”, la propriu nu l-a figurat, iar “soparliţa” (mass-media” aservita ), este propaganda unei totale dominatii mentale (obedienta, structura gandirii impuse), emotionale (frica, teroarea), si fizice (cipul pentru comenzi subliminale, locarea si evidentierea activitatii, vaccinul pentru reprogramare genetica, alimentatia pentru pedepsire prin otravire, medicina pentru a manipula toate acestea). Daca cumva credeti ca toate reglementarile sociale, alimentare, medicale, culturale, educative, juridce, politice, comerciale sau de oricare alta natura, sunt concepute pentru binele cetatenilor planetei si armonia existentei umane, VA AUTO - AMAGITI. Toate, fara exceptie, fie ca sunt date de O.N.U., banca mondiala, Unicef , F.A.O sau oricare alta, asa zis “organizatie suprastatala de protejare a cetateanului”, sau cu responsabilitati la nivel global de varf, sunt din intentia si conceptia distrugerii fiintelor umane ca specie, diminuarea dramatica a numarului lor, in asa fel incât, totala dominatie sa fie asigurata. Este un razboi total impotriva oamenilor si prezentei lor (garanti ai libertatii), pe planeta Pamant. Oamenii sunt băştinasii, sunt constiinte libere, neaservite timpului si formelor sale de manifestare, neaservite unor interese straine Armoniei Planetare, sau Universale. Umanitatea are o unica responsabilitate, armonia a tot ceea ce este, prin a sprijini pe cel mai slab si a tempera pe cel nebun. Oricine incalca legea armoniei incalca demnitatea umana. "Umană" este existenţa a tot ce vietuieste in armonie.
Cand se incalca demnitatea umana, fiecare se intalneste cu consecintele propriilor fapte si intentii. De aceea nu trebuie sa va framantati, soparlele si soparlitele au scris scenariul pentru ei, nu pentru oameni, asa cum cred ei. Pe ruinele unei societati sclavagiste de peste 12000 de ani, care si-a consumat astazi potentialul, noi trebuie in FIRESCUL existentei planetare si nu in imaginatia unei fugi in raiul altora, astral sau nu, sa refacem fundatia civilizatiei umane pe aceasta planeta, aceasta fundatie este dintotdeauna libetrtatea iar in libertate iubirea este relatia care genereaza civilizatii. De ce credeti ca atatea generatii, si-au dat viata pentru libertate, chiar daca libertatea nu implica sa iti da viata, ci sa o exprimi, asa cum este ea? Ne revine noua, aceasta onoare de a implini visul omului dintotdeauna, sa-l facem realitate, unica si de necontestat. Avem tot ce ne trebuie pentru asta, asa cum am avut dintotdeauna. Vraja aruncata asupra constiintei istorice (formale) si a gandirii umane, a ars in flacarile celor ce vroiau sa arda omenirea. Astazi ca intotdeauna, dar mult amplificat, valul vietii se exprima pe pamant, iar exprimarea sa, nu mai poate fi oprita de catre comediantii ingroziti de  spaima  demascării lor care nu poate fi evitată, orice ar incerca sa faca. Nu va lasati impresionati de costumele si masinile lor, de emfaza arogantei si balele satisfactiei criminale, de pozitiile lor de responsabilitate sau noblete, de amenintarea cu uciderea, izolarea sau sclavia. Radeti-le in nas, nu mai au nici o putere, daca voi nu le-o mai dati. Acesti comedianti criminali, nu au nici puterea iubirii (unica putere), nici a cunoasterii (au furat-o de la oameni), nici curaj. Sunt proiectii astrale ale fricii, pe care oamenii le-au adus in vizibil, pe pamant, prin teama lor de aceste sperietori. Nu este nimic ascuns care sa nu iasa la vedere. Nici minciuna nu poate fi ascunsa, nici adevarul. Adevarul a ceea ce este omul spulberă minciunile (ce li s-a spus oamenilor ca sunt pentru a le manipula atentia, prin aceasta perceptia, si prin perceptie actiunile)! Cunoasterea modelează perceptia, perceptia modeleaza reactiile (actiunile oamenilor) iar reactiile genereaza societatea. Dincolo de cunoastere, este constiinta a tot ceea ce este, de veghe, care repune in ordine lucrurile. Umbrele, sau proiectiile acelorasi vechi frici sunt destramate, iar omul nu mai poate fi terorizat de grija zilei de maine sau a disparitiei persoanei (care umbra lui este).
Iata cum am vrut sa scriu ceva si am dezbatut altceva, rezonantele noastre cele de toate zilele, adevaratele noastre pre-ocupari. In spatiul de libertate, rezonantele pre-ocuparilor nu au ce cauta si putem sa ne vedem si de creatia din inocenta si libertate, nemaifiind necesare desconspirarile falsurilor si fricilor. Daca sunt necesare inca, le putem face pe tărâmul trecutului, adica in viata noastra sociala, cea de toate zilele. In taramul “locului de retragere” descoperim co-creativitatea. Oare ce pot scoate in lumina constiintei creierele reunite in libertate  prin iubire? Raspunsul este doar fapta. De fapt, faza doi a “locului” este "destelenirea", desconspirarea a ce nu este iubire. Cand vedem limpede, ce nu este iubire, poate iubirea nu ne va mai ocoli atat. Cunosc foarte multe personalitati puternice si limpezi in gandire si totusi nu pot colabora intre ele (nu se stie clar, cine este mai limpede, mai puternic). Orgoliul nu-i lasa sa faca primul pas, sa vorbeasca primul, sa solicite, sa dea semene de slabiciune, sa spuna am gresit public, doar la ureche, sau in mediul dominat, ca semn de marinimie. Am cazut din ceruri trasi afara de orgoliu si nu ne eliberam nici acum in ceasul al 12-lea, de El? …scumpa noastra istorie, cu care nu ne-am nascut? Pana orgoliul este mai tare decat noi, ne vom supune groazei, disperarii cu care ne vom intilni, consecinta acestui fapt. Defectul acestui efect este sclavia, “soparlita” ii spune “civilizatie”, “noua ordine mondiala”. Prima ordine este cea originala, ordinea ordinii sau cosmosul. Nu ne trebuiesc ordini noi false, pervertite. De ce nu spun ordine (porunci, comenzi) noi? Ar demasca falsul democratiei, in care nu se dau ordine ci se manipuleaza constiintele sa le ceara singure. Oorgoliul-spaimĂ  le dă pe post de salvator, de legislatie a salvarii? Proiectul nu este o solutie premeditata, el se va proiecta cand se va proiecta de catre cei 12-24 curajosi ce-l vor demara. Faza de “temă de proiect”, este cea prezentă, vă propun o tema de proiect pe care să-l proiectam, să-l ducem in faza D.D.E., să-l executăm, să ne bucuram de realizarea lui impreună, asa cum impreuna l-am realizat. Orice adaugiri la tema de proiect, sunt bine venite.

Ce nu este acest "loc de retragere"

Nu este loc de sacrificiu si adoratie
Nu este un loc de munca sau autoizolare
Nu este loc de pelerinaj sau misionarism
Nu este un loc de odihna, tratament sau de vacanta
Nu este un loc public sau deschis publicului
Nu este o proprietate
Nu este un refugiu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu