proiectul "campul de manifestare" (II)

Tot “noi” (intre gilimele, pentru ca nu este adevar, ci adevarul conditionarii), vorbim despre “minte”, atribuindu-i cuvantului tot felul de semnificatii.

Ne dorim sa fim “mintosi”( pentru ca, daca nu, suntem repudiati), in timp ce comportamentul nostru current, (simultan cu credinta noastra ca suntem destepti, smecheri si mintosi), este complet si continuu irrational, adica psihic. Dar cand avem un reper clar , o referinta limpede a limpezimii mintii, ratiunea, atunci putem recunoaste ca eram fara minte, in timp ce ne credeam cu ea acasa. Iar daca acesta situatie argumenteza cate ceva din durerile noastre, putem sa ne aducem mintea acasa (s-o inaltam), sau sa o schimbam dupa cum suntem. Cum suntem nu este dupa cum am cerzut (informatie) ca suntem, ci este imanenta originii noastre. Cu alte cuvinte, lasam originalul sa fie mintea noastra, nu mai slujim structura mentala a conditionarii si inutilitatii dominatiei si importantei de sine, care nu este ratiune, ci obiecte energetice, informatia, moartea draga noua. Informatia este instrument, nu este mintea. A confunda informatia = cunoastere = memorie = gandire reflexiva (de apoi) = timp = trecut, cu mintea, cu ratiunea, este ca si cum ai confunda grebla, cu corpul(greblarul ar zice: eu sunt grebla).