14 martie 2010

asa nu, multumesc...

Proiectul nostru porneste de la intelegerea lui “asa nu se face”. Nu stim cum se face, stim clar cum nu se face (ce tie nu-ti place altuia nu face). Experienta traita si sfarsita a civilizatiei preumane arata clar, fiecaruia, unica concluzie la care am ajuns prin ratiune, prin logica, prin perceptia clara a ceea ce este: ”asa nu, multumesc.” Atunci cum?



 Habar nu am. Este ceva ce nu putem face decat impreuna. Impreuna creem viziunea, impreuna facem proiectul, impreuna concretizam proiectul, impreuna impartasim rezultatele.
Cu alte cuvinte, co-creem, decidem, executam, beneficiem impreuna. Declaram ierarhia si criteriile meritocratice false. Libertatea implica fapta ca fiecare fiinta umana sa participe direct la toate fazele manifestarilor sociale. Nu exista reprezentarea unei fiinte umane, cineva care s-o inlocuiasca. Democratia s-a nascut si a murit in Grecia, nu era reprezentativa ci directa. Toti oameni sunt atrasi magnetic de reprezentari ideatice: libertate, iubire, siguranta. Tocmai acest fapt este folosit pentru a-i capta si aservi deoarece ei nu fac distinctia intre reprezentare si fapt, intre promisiune si posibilitatea ei. In numele faptului se ascunde premeditarea (preconceptia, interesul), adevarul a ceea ce este. Cine a spus sau decretat ca adevarul este placere (placut, lingusitor, amagire)?
Nu putem ajunge la adevar prin minciuni. Colectivitatile umane acaparate (captate de promisiune in locul faptului real), tratate ca multimi, genereaza structuri care la inceput sunt organizatorice dar se transforma in structuri ierarhice, de tip reprezentativ. Acesta este mormantul structurii, ierarhia ce degenereaza in autoritarism! Nu mai exista nici o alta varianta decit sa se impuna! Violenta apartine structurilor moarte care se lupta sa supravietuiasca “mortii lor”. Cu alte cuvinte ceea ce este ”mort”, lupta pentru supravietuire, pentru autoevidentiere (viata nu o mai face), pentru dominatie, autointitulandu-se “autoritate”. NU exista nici o autoritate, nici spirituala, nici filosofica, nici stiintifica, in nici un domeniu al existentei, existenta fiiind vazuta ca un proces fundamental universal al trezirii constiintei viului, plenitudinii si frumusetii indescriptibile a iubirii, creativitatii si inteligentei active a universului, a omului. Tot ce este universal, nu este personal (este al tuturor). Oare pozitia in ierarhia falsului, privilegiile economice, sau de orice alta natura ne impiedica sa primim viata, in viata?
Ne mai amagim ca o vom primi dupa moarte?
Refugiile imaginare ale nemuririi sufletului si vietilor viitoare ne mai tin de cald?
Daca da, continuati! Daca nu, decideti!

2 comentarii:

  1. Si mie mi-a placut "Republica" lui Platon....

    RăspundețiȘtergere
  2. "Nu exista reprezentarea unei fiinte umane, cineva care s-o inlocuiasca."
    "Colectivitatile umane acaparate (captate de promisiune in locul faptului real), tratate ca multimi, genereaza structuri care la inceput sunt organizatorice dar se transforma in structuri ierarhice, de tip reprezentativ. Acesta este mormantul structurii, ierarhia ce degenereaza in autoritarism! [...] Violenta apartine structurilor moarte care se lupta sa supravietuiasca “mortii lor”. "
    "[...] existenta fiiind vazuta ca un proces fundamental universal al trezirii constiintei viului, plenitudinii si frumusetii indescriptibile a iubirii, creativitatii si inteligentei active a universului, a omului."
    "Oare pozitia in ierarhia falsului, privilegiile economice, sau de orice alta natura ne impiedica sa primim viata, in viata?
    Ne mai amagim ca o vom primi dupa moarte?"

    RăspundețiȘtergere