Doar un "t" face diferenta.
Daca vedem sunetul/litera un proces vibrational in energia proprie, atunci un cuvant este un sir de procese a carei ordine este stabilita de succesiunea sunetelor continute iar o propozitie un proces care infasora procese, procese in proces asemenea undelor care infasoara unde ca fluxuri de energie si informatii.
Intre cele doua cuvinte, diferit este doar inceputul ceea ce releva ca sursa este diferita dar succesiunea este aceeasi daca ne concentram pe diferenta. Cu alte cuvinte avem o succesiune "raire", o miscare cu o anumita caracteristica si manifestare formala a carei sens si semnificatie are un continut clar in constiinta vorbitorilor de limba romana - "a face rau, gresit ceva, rutina unei greseali cu consecinte nedorite, a manifesta/manipula o greseala", dar daca inaintea acestei miscari exista un "t" semnificatia succesiunii este complet diferita si constituie o aspiratie universala- "a manifesta existenta, a fi prezent in existenta." . Diferentele semnificatiilor se releva in acest context prin aceea ca " rairea" ca rutina comportamentala nu implica ca si sursa pe cel care o manifesta, repeti o greseala fara a fi sursa ei- sau autorul/initiatorul, pe cand 'trairea" implica responsabilitatea celui care manipuleaza acea rutina fiind vorba despre existenta sa , modalitatea prin care o exprima si ceea ce face in prezenta sa in existenta.
Ce manipulam fara a fi macar constienti ca o facem? Evident propria cunoastere corporalizata ca memorie. Este o cunoastere rationala si functionala si o cunoastere despre sine - psihologica. Campul manifestarii oricarei cunoasteri este gandirea - comunicarea; ceea ce gandesti comunici, fie prin intermediul limbii, fie prin fapte, fie prin gestica si imagine. Cunoasterea putem spune ca ni se releva ca o suma de rutine care se autointretin, este repetabila; avem rutine tehnologice, rutine psihologice si rutinele naturii sau fizicii si astrofizicii. Stiinta rationala exploreaza rutinele naturii pentru a le folosi si le instrumenteaza tehnologic in scopuri comune.. Conducatorii si angajatorii invata rutinele psihologice pentru a le folosi intrumentandu-le in strategii de manipulare a maselor sau angajatilor in scopuri proprii.
Ceea ce este de consemnat, este faptul ca toate aceste rutine sunt vazute ca separate unele de altele, independente mai ales cand sunt instrumentate prin tehnologia psihologica sau cea lucrativa obiectivizata. Automatizarea este aspiratia oricarei activitati sociale a cunoasterii, instrumentul sa lucreze singur si in aceeasi rutina, sa fie predictibil, transparent - adica sa nu produca surprize celor care-l folosesc.
Cu toate aceste eforturi de control si dominatie a cunoasterii/ gandirii este evident ca doar cunoasterea naturii sau a lui Dumnezeu este de sine statatoare -desi ne straduim sa o dominam, ea ne contine si orice dezordini producem au consecinte doar asupra noastra O civilizatie din muritori este o civilizatie muritoare (am vazut scenariul in care omul paraseste planeta si natura se regenereaza in vreo 20 de ani stergand pur si simplu urmele " civilizatiei"in 200 de ani).
Taote aceste consideratii sunt in gandire deci in cunoasterea noastra, insa folosim doar o mica parte din ce cunoastem, folosim doar cunoasterea care ne omoara. Ma intreb daca nu si noi ca fiinte ne-am regenra in 20 de ani daca am inceta sa manipulam la nesfarsit aceeasi cunoastere pshologica istorica depozitata ca pseudoadn, sau negarea, respingerea sinelui ca atitudine .
Orice rutina am manipula ne da o identitate sociala, reflectata psihologic. Cand ne nastem manipulam rutina psihologica a parintilor apoi ne revoltam cautand alta , de regula opusa aceleia. Invatam in scoli o cunoastere si noi rutine manipulam cu noi identitati sociale reflectate psihologic. Apoi cautam stiintele initierilor in taine, alte cunostinte, alte rutine manipulam cu alte reflectari psihologice; schimbam credintele, religiile intre ele in fapt schimband rutine.
Ceea ce este evident trebuie reelevat: orice rutina am manipula individual, fie din cunoasterea
psihologica, fie din cunoasterea stiintifica, nu suntem autorii ei. In aceasta situatie reflectarile psihologice ca identitati personale nu ne apartin, sunt false identitati individuale!!! Ca indivizi nu avem identitate psihologica si prin reflectarea faptului nu avem constiinte individuale ci doar ne credem individuali acoperind adevarul, ascunzand goliciunea , superficialitatea cunoasterii psihologice a ideii gandite despre sine.
Toate rutinele pe care le manipulam la nesfarsit ca si cunoastere individuala si colectiva instrumentata si justificata in campul gandirii, sunt rutine ale gandului intors spre sine, gandul in bucla sau cu miscare in cerc, un lucru, ceva ce a fost gandit. Tinand cont ca a manipula o info-rutina , o psiho-rutina ca ritual, o activitate, un comportament, etc, este cunoastere/gandita care nu apartine evident celui care o manipuleaza asta se denumeste "raire" Robotii biologici sau fantomele psihologice, nu pot altceva , manipuleaza la nesfarsit aceeasi cunoastere psihologica sau stiintifica care a fost gandita- nu gandesc fiind goi de continut- un "eu" gandit, premeditat. Gandirea reflexiva, descriptiva, nu poate fabrica Om ci doar o palida aparenta efemera in mintea sau imaginatia cuiva..("cuvintele mele nu ma vor lasa niciodata sa spun cine esti"! -expresia care releva faptul din memoria crestinilor.). Nu putem invinovatii pe cineva pentru ceea ce nu a gandit/facut, respectiv Omul Daca va simtiti vinovati de ceva, este nemotivat sau irational sa va identificati cu vina. Identificarea releva implicit pierderea sau abandonul adevartei identitati umane primordiale tacute.
Cand nu va pierdeti sau abandonati primordialitatea simtamintelor umane, nu mai puteti raii chiar daca manipulati aceleasi rutine comportamentale; responsabilitatea lor determina renasterea si trairea cu toate lacrimile si cu tot rasul nostru ca amplitudinile vibratiei. Bunul simt este masura proportiei de aur a complexului simtamintelor omenesti. Ceea ce detrmina comportamentul optim ca raspuns este relatia in plan sentimental si proportiile in plan faptic al interactiunilor. Ceea ce face ca ceva sa fie benefic sau ne-benefic este masura/proportia care transforma medicamentul in otrava sau otrava in medicament si ritmicitatea sau ritmul repettiilor aceluiasi tip de interactiune. Maimultul si maibinele este expresia depasirii proportiei de aur in interactiunile noastre cu substantele si semeneii.
Cand proportia de aur a factorului de echilibrium universal este incalcata apare psihologic senzatia nevoii, a maimultului sau maiputinului, a maibinelui ca reflectare a lipsei de masura. Cand exploram constienti mecanismele reactiilor psihologice ca reflectari a propriului comportament mental/corporal identificam, fara sa avem nevoie de vreun maestru sau guru, autocorectiile de facut in libertatea gandirii/comportamentului. Senzatia nevoii de maibine ca reflexie psihologica, nu este cauza ci efect; Nu vom cauta acumulari de bine, - inutile dupa cum experienta confirma- pentru a ne satisface fara sa reusim altceva decat amplificarea senzatiei, ci vom descoperi ce era ascuns sau cauza senzatiei- pierderea echilibrului psihologic si fiziologic prin interactiuni nepotrivite sau disproportionate in raport cu ratiunile lor existetiale. Suna bombastic dar ma refer la lucruri obisnuite, mancarea, bautura, informarea, natura relatiilor psihologice, adica modalitati in care interactionam zilnic cu mediul si care ne dau prin irationalitatea lor ca modalitati si proportii senzatia conditionarii starii de bine, sau nevoii, Cand este bine nu gandim ca ne este bine, nu gandim binele; doar cand pierdem starea armonica psiho/corporala intervine senzatia/gandirea maibinelui. Gandirea e ca un copil care vrea sa ajute dar mai mult incurca.
Ceea ce ne descurca este atentia exploratoare care reeleveaza circumstantele psiho/comportamentale ca pe un tot, asa cum sunt ele, fara "judecata" sau justificare- ceea ce este, este asa cum este, nu necesita inchipuirea sau credinta, banuiala sau premeditarea unei cauze ascunse. Se spune cu temei ca Dumnezeu a creat pentru ca tot ce este sa se vada (perceapa) asa cum este si nu exista vibratie sau radiatie universala pentru care omul sa nu aiba senzorul necesar desconspirarii sau explorarii ei, adica un corp sanatos intr-o minte sanatoasa sau viceversa. Cele "doua jumatati" aparente, rezultat al unei ipotetice si hipnotice fragmentari conceptuale, mintea si corpul sunt in fapt o unitate functionala, un intreg, adica ceva care nu poate fi fragmentat. Uniunea cerurilor cu pamantul, atat de laudata si evocata realizare spirituala este conditia primordiala a oricarei existente umane; In cazul in care parasind starea hipnotica a separarii, fragmentarii gandirii , etc, cum veti mai gandi despre voi insiva si ceilalti semeni? Veti mai putea rai?
Avem o mare putere de discriminare pentru a fi indisponibili in fata a ceea ce este conceptual fals in reflectarea naturii. Oare nu tot ce facem releva faptul ca este o puternica inductie si directionare a fortei discriminarii impotriva naturii planetare si individuale?. Altfel de ce ne-am stradui asa tare sa distrugem natura si sentgimentele? Este doar consecinta separarii conceptuale, sau rezultatul unei inductii hipnotice si a unor amestecuri constiente si interesate straine de natura umana asa cum este ea?
Daca vedem sunetul/litera un proces vibrational in energia proprie, atunci un cuvant este un sir de procese a carei ordine este stabilita de succesiunea sunetelor continute iar o propozitie un proces care infasora procese, procese in proces asemenea undelor care infasoara unde ca fluxuri de energie si informatii.
Intre cele doua cuvinte, diferit este doar inceputul ceea ce releva ca sursa este diferita dar succesiunea este aceeasi daca ne concentram pe diferenta. Cu alte cuvinte avem o succesiune "raire", o miscare cu o anumita caracteristica si manifestare formala a carei sens si semnificatie are un continut clar in constiinta vorbitorilor de limba romana - "a face rau, gresit ceva, rutina unei greseali cu consecinte nedorite, a manifesta/manipula o greseala", dar daca inaintea acestei miscari exista un "t" semnificatia succesiunii este complet diferita si constituie o aspiratie universala- "a manifesta existenta, a fi prezent in existenta." . Diferentele semnificatiilor se releva in acest context prin aceea ca " rairea" ca rutina comportamentala nu implica ca si sursa pe cel care o manifesta, repeti o greseala fara a fi sursa ei- sau autorul/initiatorul, pe cand 'trairea" implica responsabilitatea celui care manipuleaza acea rutina fiind vorba despre existenta sa , modalitatea prin care o exprima si ceea ce face in prezenta sa in existenta.
Ce manipulam fara a fi macar constienti ca o facem? Evident propria cunoastere corporalizata ca memorie. Este o cunoastere rationala si functionala si o cunoastere despre sine - psihologica. Campul manifestarii oricarei cunoasteri este gandirea - comunicarea; ceea ce gandesti comunici, fie prin intermediul limbii, fie prin fapte, fie prin gestica si imagine. Cunoasterea putem spune ca ni se releva ca o suma de rutine care se autointretin, este repetabila; avem rutine tehnologice, rutine psihologice si rutinele naturii sau fizicii si astrofizicii. Stiinta rationala exploreaza rutinele naturii pentru a le folosi si le instrumenteaza tehnologic in scopuri comune.. Conducatorii si angajatorii invata rutinele psihologice pentru a le folosi intrumentandu-le in strategii de manipulare a maselor sau angajatilor in scopuri proprii.
Ceea ce este de consemnat, este faptul ca toate aceste rutine sunt vazute ca separate unele de altele, independente mai ales cand sunt instrumentate prin tehnologia psihologica sau cea lucrativa obiectivizata. Automatizarea este aspiratia oricarei activitati sociale a cunoasterii, instrumentul sa lucreze singur si in aceeasi rutina, sa fie predictibil, transparent - adica sa nu produca surprize celor care-l folosesc.
Cu toate aceste eforturi de control si dominatie a cunoasterii/ gandirii este evident ca doar cunoasterea naturii sau a lui Dumnezeu este de sine statatoare -desi ne straduim sa o dominam, ea ne contine si orice dezordini producem au consecinte doar asupra noastra O civilizatie din muritori este o civilizatie muritoare (am vazut scenariul in care omul paraseste planeta si natura se regenereaza in vreo 20 de ani stergand pur si simplu urmele " civilizatiei"in 200 de ani).
Taote aceste consideratii sunt in gandire deci in cunoasterea noastra, insa folosim doar o mica parte din ce cunoastem, folosim doar cunoasterea care ne omoara. Ma intreb daca nu si noi ca fiinte ne-am regenra in 20 de ani daca am inceta sa manipulam la nesfarsit aceeasi cunoastere pshologica istorica depozitata ca pseudoadn, sau negarea, respingerea sinelui ca atitudine .
Orice rutina am manipula ne da o identitate sociala, reflectata psihologic. Cand ne nastem manipulam rutina psihologica a parintilor apoi ne revoltam cautand alta , de regula opusa aceleia. Invatam in scoli o cunoastere si noi rutine manipulam cu noi identitati sociale reflectate psihologic. Apoi cautam stiintele initierilor in taine, alte cunostinte, alte rutine manipulam cu alte reflectari psihologice; schimbam credintele, religiile intre ele in fapt schimband rutine.
Ceea ce este evident trebuie reelevat: orice rutina am manipula individual, fie din cunoasterea
psihologica, fie din cunoasterea stiintifica, nu suntem autorii ei. In aceasta situatie reflectarile psihologice ca identitati personale nu ne apartin, sunt false identitati individuale!!! Ca indivizi nu avem identitate psihologica si prin reflectarea faptului nu avem constiinte individuale ci doar ne credem individuali acoperind adevarul, ascunzand goliciunea , superficialitatea cunoasterii psihologice a ideii gandite despre sine.
Toate rutinele pe care le manipulam la nesfarsit ca si cunoastere individuala si colectiva instrumentata si justificata in campul gandirii, sunt rutine ale gandului intors spre sine, gandul in bucla sau cu miscare in cerc, un lucru, ceva ce a fost gandit. Tinand cont ca a manipula o info-rutina , o psiho-rutina ca ritual, o activitate, un comportament, etc, este cunoastere/gandita care nu apartine evident celui care o manipuleaza asta se denumeste "raire" Robotii biologici sau fantomele psihologice, nu pot altceva , manipuleaza la nesfarsit aceeasi cunoastere psihologica sau stiintifica care a fost gandita- nu gandesc fiind goi de continut- un "eu" gandit, premeditat. Gandirea reflexiva, descriptiva, nu poate fabrica Om ci doar o palida aparenta efemera in mintea sau imaginatia cuiva..("cuvintele mele nu ma vor lasa niciodata sa spun cine esti"! -expresia care releva faptul din memoria crestinilor.). Nu putem invinovatii pe cineva pentru ceea ce nu a gandit/facut, respectiv Omul Daca va simtiti vinovati de ceva, este nemotivat sau irational sa va identificati cu vina. Identificarea releva implicit pierderea sau abandonul adevartei identitati umane primordiale tacute.
Cand nu va pierdeti sau abandonati primordialitatea simtamintelor umane, nu mai puteti raii chiar daca manipulati aceleasi rutine comportamentale; responsabilitatea lor determina renasterea si trairea cu toate lacrimile si cu tot rasul nostru ca amplitudinile vibratiei. Bunul simt este masura proportiei de aur a complexului simtamintelor omenesti. Ceea ce detrmina comportamentul optim ca raspuns este relatia in plan sentimental si proportiile in plan faptic al interactiunilor. Ceea ce face ca ceva sa fie benefic sau ne-benefic este masura/proportia care transforma medicamentul in otrava sau otrava in medicament si ritmicitatea sau ritmul repettiilor aceluiasi tip de interactiune. Maimultul si maibinele este expresia depasirii proportiei de aur in interactiunile noastre cu substantele si semeneii.
Cand proportia de aur a factorului de echilibrium universal este incalcata apare psihologic senzatia nevoii, a maimultului sau maiputinului, a maibinelui ca reflectare a lipsei de masura. Cand exploram constienti mecanismele reactiilor psihologice ca reflectari a propriului comportament mental/corporal identificam, fara sa avem nevoie de vreun maestru sau guru, autocorectiile de facut in libertatea gandirii/comportamentului. Senzatia nevoii de maibine ca reflexie psihologica, nu este cauza ci efect; Nu vom cauta acumulari de bine, - inutile dupa cum experienta confirma- pentru a ne satisface fara sa reusim altceva decat amplificarea senzatiei, ci vom descoperi ce era ascuns sau cauza senzatiei- pierderea echilibrului psihologic si fiziologic prin interactiuni nepotrivite sau disproportionate in raport cu ratiunile lor existetiale. Suna bombastic dar ma refer la lucruri obisnuite, mancarea, bautura, informarea, natura relatiilor psihologice, adica modalitati in care interactionam zilnic cu mediul si care ne dau prin irationalitatea lor ca modalitati si proportii senzatia conditionarii starii de bine, sau nevoii, Cand este bine nu gandim ca ne este bine, nu gandim binele; doar cand pierdem starea armonica psiho/corporala intervine senzatia/gandirea maibinelui. Gandirea e ca un copil care vrea sa ajute dar mai mult incurca.
Ceea ce ne descurca este atentia exploratoare care reeleveaza circumstantele psiho/comportamentale ca pe un tot, asa cum sunt ele, fara "judecata" sau justificare- ceea ce este, este asa cum este, nu necesita inchipuirea sau credinta, banuiala sau premeditarea unei cauze ascunse. Se spune cu temei ca Dumnezeu a creat pentru ca tot ce este sa se vada (perceapa) asa cum este si nu exista vibratie sau radiatie universala pentru care omul sa nu aiba senzorul necesar desconspirarii sau explorarii ei, adica un corp sanatos intr-o minte sanatoasa sau viceversa. Cele "doua jumatati" aparente, rezultat al unei ipotetice si hipnotice fragmentari conceptuale, mintea si corpul sunt in fapt o unitate functionala, un intreg, adica ceva care nu poate fi fragmentat. Uniunea cerurilor cu pamantul, atat de laudata si evocata realizare spirituala este conditia primordiala a oricarei existente umane; In cazul in care parasind starea hipnotica a separarii, fragmentarii gandirii , etc, cum veti mai gandi despre voi insiva si ceilalti semeni? Veti mai putea rai?
Avem o mare putere de discriminare pentru a fi indisponibili in fata a ceea ce este conceptual fals in reflectarea naturii. Oare nu tot ce facem releva faptul ca este o puternica inductie si directionare a fortei discriminarii impotriva naturii planetare si individuale?. Altfel de ce ne-am stradui asa tare sa distrugem natura si sentgimentele? Este doar consecinta separarii conceptuale, sau rezultatul unei inductii hipnotice si a unor amestecuri constiente si interesate straine de natura umana asa cum este ea?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu