Individualitatea este o evidenta, identitatea o abstractie.
Ne straduim dupa modelul lumii sa ne creem o identitate clar definita, sa stim cine suntem odata pentru totdeauna. Cine suntem este subiectivism, autoafirmarea arbitrara ca suntem oricine dorim sa fim, insa evident ca functional si rational este ce suntem. Identitatea autoafirmata contine paradoxul evident ca orice ai afirma despre tine este cineva care a afirmat deja asta si bineinteles ca acel cineva care a facut primul acea afirmatie se va supara considerand ca-i furi sau incalci identitatea. In fapt incalcam propria individualitate evident neasemanatoare celorlalte desi este asemanatoare prin generalizare.
Individualitatea este intimitate, comuniune sinarhica iar identitatea incalcarea ei. Protejarea individualitatii este considerata infractiune, iar incalcarea intimitatii dreptul celorlalti; anonimatul sperie, nu poate fi controlat. "Ce mai faci sau cine esti" sunt intrebari banale prin care ne aparam de anonimat, de necunoscut. Paradoxal credem ca daca cunoastem sau suntem cunoscuti suntem in siguranta, dar evidentele releva opusul. Identitatea sociala este o plasa care ne contrange, sau o haina care ne strange prea mica pentru a ne contine si in acelasi timp prea mare pentru ai percepe limitarile si efectele asupra propriei idividualitati. Nu avem nici un secret si nici ceva ce ar dori altii sa vada, iar asta ne face nefolositori mecanismului monstruoziatii care devoreaza si periculosi in acelasi timp, surprindem. O surpriza placuta in ceea ce ne priveste este neplacuta poentru mecanismul monstruozitatii ingradirii libertatii si incalcarii intimitatii. Mecanismul exija din partea individualitatii sa se exprime, sa se evidentieze, afirme ; altfel nu ar avea ce consuma sau controla. Existenta marilor pictori, muzicieni, artisti si cercetattori, invatatori, releva procesul ; numai pentru exegeza lucrarilor lor un intreg mecanism care nu a creat sau daruit ceva supravietuieste si ne prezinta opiniile lor drept hrana intelectuala sau spirituala. Copiii nu mai au contact cu operele maestrilor ci doar memoreaza opiniile "specialistilor in comentarii". Specialistii , expertii mai nou, au luat locul preotilor car ne hraneau cu opiniile lor despre dumnezeu si informatii amanuntite despre dracu, mecanismul monstruozitatii care devoreaza.
Toate aceste contructii ale gandirii, frizeaza ratiunea si bunul simt dar au un scop bine stabilit; acela de a deruta, de a incurca gandurile directionandu-le gresit ("gresit"-prin inutilitatea lor). De ce ar dori cineva sa incurce gandurile oamenilor daca nu pentru a se pozitiona in perceptie/constiinta si socialmente deasupra lor folosindu-i in interese straine . Individul abandoneaza gandul lui pentru un gand strain, telul sau pentru al altuia si astfel propriul sens al existentei este pierdut pentru individ, ratiunea demonizata , inlocuita de interesul meschin, bunul simt discreditat , marginalizat ca prostie.
Fara sa ne recunoastem comportamentul intelectual/mental/ psihologic nu putem fi recunoscuti de propriile facaturi care nu-si mai intalnesc creatorul ratacind fara odihna, lovindu-l, macinandu-l, iar intunericul din fiecare nu mai este luminat, transmutat in lumina prin reflectare.
Se spune , nu fara temei, ca ficare individ are o doza de inconstienta/intuneric/ura si ca aceasta doza este reprezentata de numele sau. As traduce altfel; fiecare este pacalit , pacaleala este inconstienta sa, inconstienta nu este reflectata/gandita, deci este intuneric, uram intunericul prin teama si spun ca este ura; ura inconstientei pacalelii ne face sa ne razbunam pe noi insine si inconjurator , incepand cu sacaiala cuiva pana la autointoxicare, sinucidere si crima. Mai putin clar este de ce numele este purtatorul acestei intunecimi comportamentale. Numele este prima identitate care ni se da si poarta in sine infasurat intreaga istorie a acelui nume ca tot ceea ce a fost asociat de oameni numelui respectiv. Ideea de identitate este periculoasa, nu-i cunoastem continutul si ne fura visul si gandul.
+
Universalul se individualizeaza nu se identifica. Identificarea si identitatea acceptata ca rezultat al procesului ei este evident inutila din moment ce nu ne putem identifica nici macar cu noi insine asa cu ne percepem si gandim a fi."Modelul educational' este mijlocul controlului identificarii individului si este evident inutil pentru ca nu putem copia pe cineva oricat ne-am stradui.
Chiar daca i-am copia gandurile nu realizam decat un conflict interior intre ceea ce este gandul propriu si cel al modelului cu care ne straduim sa ne identificam pentru a obtine aceleasi rezultate. Suntem astfel inhamati la carutele intereselor straine propriului interes prin procesul devenirii a ceea ce nu suntem.
Lupta pentru putere in structurile sociale releva pozitionarea individului in constiinta ca lipsit de puterea pe care trebuie sa o cucereasca. Atentia , intentia, vointa si dorinta sa sunt fortele sale captate si concentrate asupra cuceririi puterii, lumii , resurselor , mijloacelor si controlului acestei puteri. Insa directia aceasta dupa cum evidentele releva conduce la pierderea propriului sine sau risipirea propriei energii vitale si se obtine o efemeritate, aparenta unei puteri conditionate de acceptarea celorlalti, acceptare imposibil de obtinut si intervine efortul manipularii, dominatiei si controlul lor. Puterea efemera , aparenta , se pierde in momentul obtinerii ei fapt relevat de lupta politica in care odata ce ai ajuns intr-o pozitie de "putere" incepe si asediul celorlalti pentru a o cucerii. Identitatea puterii este o himera, leaderii puterii sunt mancati de poporul lor.
Noi vrem sa cucerim puterea dar folositor este sa ne cucerim pe noi insine.
Nu este necunoscut in gandire ci gandul creator este necunoscut. Cand stii cine esti, nu mai esti, insa gandul creator este peren. Am auzit tot felul de explicatii legate de "focul iadului", de pacate originale desi originea omului este fara de pacat, etc. Cu totii ne straduim sa fugim de focul iadului negandu-l sau ignorand, insa ceea ce este periculos, malefic, este opinia referitoare la acest foc care in simbolistica orientala este denumit si "pasarea pheonix". Desigur cand vrei sa ascunzi ceva, cea mai simpla si eficienta metoda este sa-i asociezi o poveste de groaza care inspaimanta copiii iar acestia se vor feri de acel ceva ascuns.
Dar evident ca nu pot evita acel ascunzis doar pentru ca li s-a spus sa-l evite. Este asemanator cu interdictiile copiilor de a atinge plitele incinse care nu-i protejeaza de accidente , insa daca il pui sa puna pana pe plita ,pentru el un necunoscut, o va face cu atentie si va recunoaste prin cunoastere directa pericolul , indiferent daca este atent sau nu la plita in mod cert nu o va atinge prin protectia subconstientului/ corpului sau corect informat.
Fara cunoastere directa sau corporala ceea ce inseamna a totalitatii entitatii umane, orice informatie oricat ar fi de utila sau inutila nu functioneaza ceea ce implica ca orice informatie sa fie verificata individual; in stiinta acest demers este un pricipiu de validitate prin care distingem utilul de inutil, efemerul de peren, actiunea de inchipuri, pareri , opinii, faptul de umbrele sale.
Argumentul pe care-l dau mereu este cel al cunoasterii sau informarii referitoare la distrugerea ecosistemului planetar prin activitatile industriale si totusi informatia nu este lucrativa in societate; se neaga sau justifica imposibilitatea evitarii, se fac proiectii ale unui viitor artificial tehnologizat ca mediu existential si solutie la distrugere . ( mai ieftin ar fi sa nu distrugem).
Toate aceste inactivitati ale informatiilor fie in societate, fie in mintea individului lasa camp liber infoenergiilor distrugerilor societatii si corporalitatii individualitatii umane. Este o 'moda' a "proiectelor", fiecare se lauda cu proiectele sale , desi toate aceste proiecte sunt copii infidele ale unui proiect uzat moral si fizic de multa vreme, modelul autoevidentierii si devenirii a ceea ce nu suntem, a cuceriri celorlati prin farmecul si inteligenta personala. Insa consecintele releva ca orice proiect incepe cu entuziasmul si se termina cu confuzia si durerea : "cine e de vina?" ca proiectele noastre se opresc undeva la mijloc, si suntem obligati sa o luam de la inceput cu alt proiect cu alte sperante cu alte dezamagiri. Paradoxul este ca ceea ce denumim viata nu o ia niciodatat de la inceput ci evolueaza expresiile initiale. Le reexprima din ce in ce mai perfformante in mediul lor existential biologic. tehnologia vietii este biologia in dinamica evolutiva, biotehnologia vietii. Noi mineralizati de nepasare de sine si ignoranta, in starea hipnotica a identificarilor si sperantelor de identificare, recunoastere a celorlalti ca ceea ce dorim a fi, 'evoluam" tehnologii minerale, artificiale. Ne nastem intr-un desavarsit mediu natural in dinamica evolutiva si ne proiectam viitorul intr-un mediu tehnologic artificil, lipsit de frumusete si monstruos prin conditionarea exietntelor noastre. Inteligenta poate fi folosita si in sensul desavarsirii prostiei. Inca o dovada a decaderii umane si a barbariei comportamentale civilizate si instrumentate, prezentate inteligent ca "societate umana".
Faptele nu se judeca, judecata implica justificare sau piedere de timp sau energie folosita aiurea. Faptele sunt cele care definesc nu speratele, inchipurile sau dorintele. Faptele se percep asa cum sunt ele si nu se copiaza prin identificarea vinovatiei sau inutilitatii, nedemnitatii lipsei propriei valoari si puteri. Energia gandului o are fiecare si dupa cum o foloseste asa traieste si faptuieste si se autodefineste.. Nu poti pedepsi pe cineva pentru cum este si cum traieste, este propria identificare hipnotica sau flagelarea propriei individualitati naturale. Este o gluma reusita, consider- "Mai tii minte Ioane? Ce tineri si frumosi eram, mai ales eu, si ce ramoliti si zbarciti am ajuns , mai ales tu!!! Acest drum reflectat individual este si unul social ca civilizatie in acelasi sens, nereflectat insa si ascuns copiilor. Suntem fantomele , reverberatiile, unei maretii umane cu care ne amagim a fi inca (definitia faptelor ne contesta amagirea) si in acelasi timp in paradoxul realitatii suntem dinante de a fi. Stramosii au vrut sa traiasca in minte , fara corp biologic, pentru a-si mari puterea personala si au ajusns simple fantome, amintiri moarte de mult ca fapte, sau energii amorfe care sperie copii spre a-i baga in seama si manifesta prezenta inutilitatii si nedemnitatii faptelor lor." Viii cu viii si mortii cu mortii" nu se putea spune fara constienta amestecarii lor care naste confuzionare si debusolare. Ne purtam ca umbra trecutul dar nu este necesar sa si hotareasca in existenta copiilor . Cea mai buna indicatie in educatie pe care am auzit-o este aceasta: " Profesori, luati-va dupa copii, lasati copiii sa decida ce si cum!"
Ne straduim dupa modelul lumii sa ne creem o identitate clar definita, sa stim cine suntem odata pentru totdeauna. Cine suntem este subiectivism, autoafirmarea arbitrara ca suntem oricine dorim sa fim, insa evident ca functional si rational este ce suntem. Identitatea autoafirmata contine paradoxul evident ca orice ai afirma despre tine este cineva care a afirmat deja asta si bineinteles ca acel cineva care a facut primul acea afirmatie se va supara considerand ca-i furi sau incalci identitatea. In fapt incalcam propria individualitate evident neasemanatoare celorlalte desi este asemanatoare prin generalizare.
Individualitatea este intimitate, comuniune sinarhica iar identitatea incalcarea ei. Protejarea individualitatii este considerata infractiune, iar incalcarea intimitatii dreptul celorlalti; anonimatul sperie, nu poate fi controlat. "Ce mai faci sau cine esti" sunt intrebari banale prin care ne aparam de anonimat, de necunoscut. Paradoxal credem ca daca cunoastem sau suntem cunoscuti suntem in siguranta, dar evidentele releva opusul. Identitatea sociala este o plasa care ne contrange, sau o haina care ne strange prea mica pentru a ne contine si in acelasi timp prea mare pentru ai percepe limitarile si efectele asupra propriei idividualitati. Nu avem nici un secret si nici ceva ce ar dori altii sa vada, iar asta ne face nefolositori mecanismului monstruoziatii care devoreaza si periculosi in acelasi timp, surprindem. O surpriza placuta in ceea ce ne priveste este neplacuta poentru mecanismul monstruozitatii ingradirii libertatii si incalcarii intimitatii. Mecanismul exija din partea individualitatii sa se exprime, sa se evidentieze, afirme ; altfel nu ar avea ce consuma sau controla. Existenta marilor pictori, muzicieni, artisti si cercetattori, invatatori, releva procesul ; numai pentru exegeza lucrarilor lor un intreg mecanism care nu a creat sau daruit ceva supravietuieste si ne prezinta opiniile lor drept hrana intelectuala sau spirituala. Copiii nu mai au contact cu operele maestrilor ci doar memoreaza opiniile "specialistilor in comentarii". Specialistii , expertii mai nou, au luat locul preotilor car ne hraneau cu opiniile lor despre dumnezeu si informatii amanuntite despre dracu, mecanismul monstruozitatii care devoreaza.
Toate aceste contructii ale gandirii, frizeaza ratiunea si bunul simt dar au un scop bine stabilit; acela de a deruta, de a incurca gandurile directionandu-le gresit ("gresit"-prin inutilitatea lor). De ce ar dori cineva sa incurce gandurile oamenilor daca nu pentru a se pozitiona in perceptie/constiinta si socialmente deasupra lor folosindu-i in interese straine . Individul abandoneaza gandul lui pentru un gand strain, telul sau pentru al altuia si astfel propriul sens al existentei este pierdut pentru individ, ratiunea demonizata , inlocuita de interesul meschin, bunul simt discreditat , marginalizat ca prostie.
Fara sa ne recunoastem comportamentul intelectual/mental/ psihologic nu putem fi recunoscuti de propriile facaturi care nu-si mai intalnesc creatorul ratacind fara odihna, lovindu-l, macinandu-l, iar intunericul din fiecare nu mai este luminat, transmutat in lumina prin reflectare.
Se spune , nu fara temei, ca ficare individ are o doza de inconstienta/intuneric/ura si ca aceasta doza este reprezentata de numele sau. As traduce altfel; fiecare este pacalit , pacaleala este inconstienta sa, inconstienta nu este reflectata/gandita, deci este intuneric, uram intunericul prin teama si spun ca este ura; ura inconstientei pacalelii ne face sa ne razbunam pe noi insine si inconjurator , incepand cu sacaiala cuiva pana la autointoxicare, sinucidere si crima. Mai putin clar este de ce numele este purtatorul acestei intunecimi comportamentale. Numele este prima identitate care ni se da si poarta in sine infasurat intreaga istorie a acelui nume ca tot ceea ce a fost asociat de oameni numelui respectiv. Ideea de identitate este periculoasa, nu-i cunoastem continutul si ne fura visul si gandul.
+
Universalul se individualizeaza nu se identifica. Identificarea si identitatea acceptata ca rezultat al procesului ei este evident inutila din moment ce nu ne putem identifica nici macar cu noi insine asa cu ne percepem si gandim a fi."Modelul educational' este mijlocul controlului identificarii individului si este evident inutil pentru ca nu putem copia pe cineva oricat ne-am stradui.
Chiar daca i-am copia gandurile nu realizam decat un conflict interior intre ceea ce este gandul propriu si cel al modelului cu care ne straduim sa ne identificam pentru a obtine aceleasi rezultate. Suntem astfel inhamati la carutele intereselor straine propriului interes prin procesul devenirii a ceea ce nu suntem.
Lupta pentru putere in structurile sociale releva pozitionarea individului in constiinta ca lipsit de puterea pe care trebuie sa o cucereasca. Atentia , intentia, vointa si dorinta sa sunt fortele sale captate si concentrate asupra cuceririi puterii, lumii , resurselor , mijloacelor si controlului acestei puteri. Insa directia aceasta dupa cum evidentele releva conduce la pierderea propriului sine sau risipirea propriei energii vitale si se obtine o efemeritate, aparenta unei puteri conditionate de acceptarea celorlalti, acceptare imposibil de obtinut si intervine efortul manipularii, dominatiei si controlul lor. Puterea efemera , aparenta , se pierde in momentul obtinerii ei fapt relevat de lupta politica in care odata ce ai ajuns intr-o pozitie de "putere" incepe si asediul celorlalti pentru a o cucerii. Identitatea puterii este o himera, leaderii puterii sunt mancati de poporul lor.
Noi vrem sa cucerim puterea dar folositor este sa ne cucerim pe noi insine.
Nu este necunoscut in gandire ci gandul creator este necunoscut. Cand stii cine esti, nu mai esti, insa gandul creator este peren. Am auzit tot felul de explicatii legate de "focul iadului", de pacate originale desi originea omului este fara de pacat, etc. Cu totii ne straduim sa fugim de focul iadului negandu-l sau ignorand, insa ceea ce este periculos, malefic, este opinia referitoare la acest foc care in simbolistica orientala este denumit si "pasarea pheonix". Desigur cand vrei sa ascunzi ceva, cea mai simpla si eficienta metoda este sa-i asociezi o poveste de groaza care inspaimanta copiii iar acestia se vor feri de acel ceva ascuns.
Dar evident ca nu pot evita acel ascunzis doar pentru ca li s-a spus sa-l evite. Este asemanator cu interdictiile copiilor de a atinge plitele incinse care nu-i protejeaza de accidente , insa daca il pui sa puna pana pe plita ,pentru el un necunoscut, o va face cu atentie si va recunoaste prin cunoastere directa pericolul , indiferent daca este atent sau nu la plita in mod cert nu o va atinge prin protectia subconstientului/ corpului sau corect informat.
Fara cunoastere directa sau corporala ceea ce inseamna a totalitatii entitatii umane, orice informatie oricat ar fi de utila sau inutila nu functioneaza ceea ce implica ca orice informatie sa fie verificata individual; in stiinta acest demers este un pricipiu de validitate prin care distingem utilul de inutil, efemerul de peren, actiunea de inchipuri, pareri , opinii, faptul de umbrele sale.
Argumentul pe care-l dau mereu este cel al cunoasterii sau informarii referitoare la distrugerea ecosistemului planetar prin activitatile industriale si totusi informatia nu este lucrativa in societate; se neaga sau justifica imposibilitatea evitarii, se fac proiectii ale unui viitor artificial tehnologizat ca mediu existential si solutie la distrugere . ( mai ieftin ar fi sa nu distrugem).
Toate aceste inactivitati ale informatiilor fie in societate, fie in mintea individului lasa camp liber infoenergiilor distrugerilor societatii si corporalitatii individualitatii umane. Este o 'moda' a "proiectelor", fiecare se lauda cu proiectele sale , desi toate aceste proiecte sunt copii infidele ale unui proiect uzat moral si fizic de multa vreme, modelul autoevidentierii si devenirii a ceea ce nu suntem, a cuceriri celorlati prin farmecul si inteligenta personala. Insa consecintele releva ca orice proiect incepe cu entuziasmul si se termina cu confuzia si durerea : "cine e de vina?" ca proiectele noastre se opresc undeva la mijloc, si suntem obligati sa o luam de la inceput cu alt proiect cu alte sperante cu alte dezamagiri. Paradoxul este ca ceea ce denumim viata nu o ia niciodatat de la inceput ci evolueaza expresiile initiale. Le reexprima din ce in ce mai perfformante in mediul lor existential biologic. tehnologia vietii este biologia in dinamica evolutiva, biotehnologia vietii. Noi mineralizati de nepasare de sine si ignoranta, in starea hipnotica a identificarilor si sperantelor de identificare, recunoastere a celorlalti ca ceea ce dorim a fi, 'evoluam" tehnologii minerale, artificiale. Ne nastem intr-un desavarsit mediu natural in dinamica evolutiva si ne proiectam viitorul intr-un mediu tehnologic artificil, lipsit de frumusete si monstruos prin conditionarea exietntelor noastre. Inteligenta poate fi folosita si in sensul desavarsirii prostiei. Inca o dovada a decaderii umane si a barbariei comportamentale civilizate si instrumentate, prezentate inteligent ca "societate umana".
Faptele nu se judeca, judecata implica justificare sau piedere de timp sau energie folosita aiurea. Faptele sunt cele care definesc nu speratele, inchipurile sau dorintele. Faptele se percep asa cum sunt ele si nu se copiaza prin identificarea vinovatiei sau inutilitatii, nedemnitatii lipsei propriei valoari si puteri. Energia gandului o are fiecare si dupa cum o foloseste asa traieste si faptuieste si se autodefineste.. Nu poti pedepsi pe cineva pentru cum este si cum traieste, este propria identificare hipnotica sau flagelarea propriei individualitati naturale. Este o gluma reusita, consider- "Mai tii minte Ioane? Ce tineri si frumosi eram, mai ales eu, si ce ramoliti si zbarciti am ajuns , mai ales tu!!! Acest drum reflectat individual este si unul social ca civilizatie in acelasi sens, nereflectat insa si ascuns copiilor. Suntem fantomele , reverberatiile, unei maretii umane cu care ne amagim a fi inca (definitia faptelor ne contesta amagirea) si in acelasi timp in paradoxul realitatii suntem dinante de a fi. Stramosii au vrut sa traiasca in minte , fara corp biologic, pentru a-si mari puterea personala si au ajusns simple fantome, amintiri moarte de mult ca fapte, sau energii amorfe care sperie copii spre a-i baga in seama si manifesta prezenta inutilitatii si nedemnitatii faptelor lor." Viii cu viii si mortii cu mortii" nu se putea spune fara constienta amestecarii lor care naste confuzionare si debusolare. Ne purtam ca umbra trecutul dar nu este necesar sa si hotareasca in existenta copiilor . Cea mai buna indicatie in educatie pe care am auzit-o este aceasta: " Profesori, luati-va dupa copii, lasati copiii sa decida ce si cum!"
Postări
Buna ziua domnul Viorel,
RăspundețiȘtergerePuteti sa adaugati si un formular de search pe blog? Stiu ca se poate din punct de vedere tehnic pe platforma Blogger, fiind foarte multe postari cred ca ar ajuta.
Si vroiam sa va mai spun ceva. Datorita Dvs am devenit pasionata de astrologie, ati fost mentorul meu, v-am urmarit cand ati avut emisiunea impreuna cu Rodia. Am avut norocul sa intru si in direct atunci, de vreo 3 ori.
Dar desi am invatat astrologie, sunt subiectiva cand imi privesc astrograma. Sunt curioasa cum vedeti NN in Balanta la 0 grade (casa 4) conjunct (9 grade) cu Marte, care e guvernatorul Nodului Sud (casa 10). Daca aveti timp va multumesc anticipat. Mi-ar fi placut sa stiu si o alta modalitate sa va contactez.
Gaseste punctul de echilibru dinamic al fortelor din astrograma ca sa te pozitionezi corect in ea, sa stii unde te gasesti ca sa poti folosi harta. Harta este o reprezentare didactica , statica a miscarilro sau relatiilor, o captura statica imagistica a unui moment, a unei dinamici care se foloseste ca punct de referinta, nu ca identitate istorica sau comceptuala. Personificarea nu ajuta intelegerea misterului fluxului incomprehensibil al evenimentelor in existenta. Astrologia exoterica functioneaza ca orice religie, instrumenteaza si folosete conditionarea in necunoscut. Dincolo de poarta exoterismului promovat este intelegerea sau claritatea ratiunii existentei acestei stiinte . Vechii magi purtau astrograma lor la gat batuta in aur si nestematele specisice calitatilor si aveau constiinta reflectarii ca sursa a perenitatii lor existentialede dincolo de simbolistica care modeleaza gandirea conflictelor si opozitiilor, a conditionarilor de orice fel. Justificarea (de aia pentru ca aia) nu este un instrument mental ci o piedica in calea intelegerii si comunicarii acesteia.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste aspectele personale , subiectivul este "superiorul"; nedemnitatea si neicrederea in propria inspiratie si intuitie cultivate prin educatie arunca asupra subiectivului umbra indoielii si-l transforma in arbitrar, in inutilizabil. Ne agatam de lucruri si simboluri pe care le consideram obiective, reaqlitate ;insa este o relatitate modelata de altii; ori, noi suntem o realitate originala, primordiala, nemodelata de consideratiile exterioare noua, opiniile, impresiile si frustrarile celorlalti. Cum am inceput prin telefon o relatie directa, m-ai sunat ca sa te sun.
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos pentru timpul acordat. Sunteti singura persoana in care am incredere sa pun o intrebare in legatura cu astrologia si raspunsul Dvs a fost exact ce aveam nevoie sa aud. Am toate planetele in Emisfera de Nord (partea inferioara a astrogramei), plus NN, imi face bine sa fiu subiectiva, am o intuitie foarte buna, o viata interioara foarte bogata. Acum tin un post de 30 de zile doar cu apa...ma ajuta pe partea asta cu conditionarile, indoiala (NN si Pluton in Balanta in casa 4).
RăspundețiȘtergereGeeanina, "postul cu apa" este o rutina dura si consumata ca experienta. Nu exista o metoda de dezintoxicare valabila pentru toti, Ci fiecare sa-si asculte intuitia,inspiratia cercetand reactiile corpului, sentimentele, sa elaboreze propria metoda cu dragoste si intelegere, SA-SI ASCULTE CORPUL. Mai mult, intoxicarea este a gandului uman prin sugestia nevoii, exigentelor, etc. Vointa joaca un rol determinant in activitatea sau facerile tale si este firesc sa-ti recuceresti vointa , nu prin refuz, negare , contestare ci prin redirectionare in conformitate cu propria inspiratie si visul/viziune care te aspira. "Opusul" nu este diferitul ci aceeasi miscare sub alta forma. Evolutia si involutia este aceeasi miscare formativa, diferitul este ceea ce denumim "devenire", miscarea deformarii, uzurii. Cauta unde se gaseste, in bogatia ta interioara, in intensitatea trairii fara sa judeci formele ei.
RăspundețiȘtergereEu iubesc sa tin post cu apa, tocmai ca imi urmez intuitia. Inca din adolescenta am avut tentinta asta, dar atunci m-am lasat influentata uitandu-ma in dreapta si in stanga, nimeni de varsta mea nu tinea si am renuntat. N-am mai tinut pana acum atat de mult timp, sunt in a 22-a zi, dar am mai tinut 14 zile, 10 zile...si da, nu cred ca e potrivit pentru toata lumea. Nu mi-e greu sa tin, poate pentru ca am Luna in Capricorn, sau poate pentru ca tin cu iubire, bucurie...Pe mine ma echilibreaza din toate punctele de vedere, emotional, psihic, am si foarte multa energie... Mi se potriveste. Nu incerc sa fortez, sa obtin ceva anume. Insa fiecare post tinut pana acum m-a ajutat, mai ales pe plan emotional, au iesit la suprafata multe lucruri din trecut ingropate in subconstient... Iar in privinta vointei sunt contradictorie, am vointa sa mut muntii din loc, nu renunt pana nu imi ating telurile, oricat de greu e, dar ma si autosabotez singura prin nehotarare si indoiala.
RăspundețiȘtergereDe ce spuneti ca e consumata ca experienta?
Nehotararea si indoiala nu dispar; relevant este sa nu urmezi impulsurile a caror samanta sunt, sa nu le manifesti rutina gandita a justificarii lor. O experienta consumata, o amintire, este o rutina care poate concentra ca ritual energia sau o poate risipi. Insa este morbiditate prin faptul ca intermediaza si conditioneaza concentrarea energie, ca rutina pozitiva, de care ai nevoie punctual fara ritualul respectiv in circumstantele propriei existente. Relevant este sa explorezi in propria gandire dialogul interior scriindu-l. Ce iti poti spune tu tie fara sa cunosti deja?Intensitatea trairii implica atentia care releva cunoasterea din circumstante asa cum este ea,nu implica rutina dialogului interior care ingusteaza fragmentand perceptia si reflectarea ei inteligenta.
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos. Acum am inteles, nu am privit din unghiul asta pana acum. Nu am intelepciunea si experienta Dvs de viata. :)
RăspundețiȘtergereSunt un om ca oricare altul; nu sunt un intelept iar experienta este intotdeauna supraevaluata.
RăspundețiȘtergereCand aveam 26 de ani (cand Lilith s-a reintors in acelasi punct in care era cand m-am nascut), am invatat ceva ce mi-a schimbat viata. Eram in strainatate, pentru prima data in viata, singura (fusesem ademenita si tradata de cineva din familie (Lilith conj Jupiter in Rac). Am cunoscut 2 persoane, care mi-au parut niste oameni foarte buni. Mi-au recomandat alte persoane, spunandu-mi ca sunt oameni buni. Dar acele persoane recomandate mi-au provocat doar multa durere...insuportabila. Simtisem din prima clipa sa nu-mi fac de lucru cu ele, dar nu mi-am urmat intuitia.
RăspundețiȘtergereNu intelegeam, cum de s-au inselat in privinta lor, cum de n-au vazut cum sunt de fapt. Eram 100% convisa ca au avut intentii bune, erau persoane destepte, una dintre ele avea experienta de viata, avea vreo 65-70 de ani...Parea ilogic.
Dar intr-o zi am inteles. Mi-am amintit ce mi-a povestit una dintre aceste persoane. Prin anii 70, angajatele lui trebuiau sa faca un efort mare ca sa ajunga la locul de munca, sa schimbe autobuze, etc. Si le-a cumparat cate o masina la fiecare zicandu-le sa plateasca lunar cat pot (daca pot). Fara niciun act, fara nimic...
El era bun. De aceea mi-a spus ca acei oameni sunt buni, generosi... Pentru ca nu vedem decat ceea ce suntem noi.
Odata, pe inserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case, bucurandu-se de racoarea serii. In apropiere, serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea il vazu pe taranul nostru si se gandi:
„Omu’ asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cat e ziua de mare lancezeste pe pragul casei…”
La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gandi:
„Omu’ asta e un Don-Juan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste…”
In fine, un strain care se indrepta spre sat isi zise:
„Omu’ asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna binemeritata…”
La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei. Putem spune insa multe despre cei trei oameni care se indreptau spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un mare muncitor.
Tot ceea ce spui vorbeste despre tine… mai ales cand vorbesti despre altii!
(Bruno Ferrero)
Eu va vad intelept. :)
Pana la urma cine este intelept? Tu ca mi-o spui si ma vezi sau eu? Ah am inteles ,tu ca vezi ceea ce esti si ma faci si pe mine vazandu-ma la fel!. Multumesc pentru dar! Ti-l intorc inmiit cu sentimentul recunostintei si aprecierii care nu sunt idei.
RăspundețiȘtergereJocul vietii este minunat!
RăspundețiȘtergerePana la urma cine e intelept? Cu ocazia asta am citit definitia din DEX
RăspundețiȘtergereÎNȚELÉPT, -EÁPTĂ, înțelepți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este înzestrat cu înțelepciune, care are mintea clară; cuminte, deștept. ♦ (Substantivat) Gânditor (antic), învățat, savant. ♦ (Despre înfățișarea, acțiunile sau manifestările cuiva) Care exprimă înțelepciune; izvorât din înțelepciune. 2. Prevăzător, chibzuit, stăpânit. – Lat. intellectus.
Revin cand aflu raspunsul :)
Intr-adevar, jocul vietii este minunat ... sunt in o etapa a vietii speciala, cu Saturn in tranzit peste Descendent, conjunct Luna in Capricorn ... Saturn, inteleptul, in sectorul proiectiilor.
RăspundețiȘtergereRevin cand gasesc raspunsul in interiorul meu :)