Cand urmarim comportamentul propriu se releva ca este un sir de ritualuri care infasoara la randul lor siruri de rutine.
Ceea ce sustine acest tip de comportament este obisnuinta si dorinta, rutina obisnuintei si ritualul dorintei. Misionarismul de orice fel urmareste impunerea unui anumit tip de ritual al carui efect este agreat de misionari. Istoric misionarismul era asociat calugarilor, actual- promotorilor diferitelor campanii si proiecte, vanzatorilor, (nimic nu bucura mai mult vanzatorul decat figura clientului fidel), expertilor si formatorilor de opinii si imagine, de modelari gandite ale realitatii, etc. Dorinta insasi este rezultatul unei modelari gadite ( modalitati temporale) a cum trebuie si ce trebuie sa faci si sa fii.
Ritualul si rutina sunt activitati ale gandirii ca miscare in substanta, un raspuns al memoriei in orice circumstante. Informatia memorata este cunoastere functionala sau disfunctionala. Pentru memorie nu exista corect si incorect, adevar si minciuna ci doar informatie , miscare cu diferite consecinte Punctual este dificil sa raspunzi adecvat unei circumstante cand mai intai esti nevoit sa selectezi din memorie informatia relevanta . Pana selectezi, s-a schimbat circumstanta; raspunsul tau este inadecvat noii punctualitati circumstantionale, actionam in urma evenimentelor intotdeauna depasiti de situatii.
Gandirea constienta este ingreunata de cantitatea infoenergiilor din circumstantele pe care vrem sa le controlam. Indoiala si neincrederea in propria gandire sunt reflectari psihologice ale acestei situatii. Esecurile repetate in urma deciziilor inadecvate pe care le luam intaresc neincrederea in propiile capacitati si abilitati , iar urmarea este aceea ca suntem permanent disponibili la a copia modele de rutine si ritualuri care ne sunt prezentate ca "de succes". Insa dinamica vietii este in cotinua transformare, schimbare, dinamica societatii o reflecta si "modelele de succes" sunt inadecvate situatiei prezente. Nu putem copia pe cineva si sa avem succesul scontat, premeditat si intotdeauna "se intampla" ce nu ne-am asteptat si nu am dorit. Premeditarea sunteaza legatura cu potentialul intentiei urmarite a se manifesta. Reusita prin control gndit al ei ar insemna sa dai gol exact cum a fost dat de un precedecesor considerat cel mai mare fotbalist. Evidentele releva existenta unui proces incontrolabil constient care genereaza orice succes fie in sport sau stiinta. Prea multa gandire incurca procesul si releva gandul ca actiune sincrona lui insusi ca fapt sau eveniment continut inteligentei, necunoscutului sau "nefacutului" inca, dar care dupa exprimare poate fi memorat si descris, comentat, dar niciodata repetat formal fidel originalului. Orice reusita este efectul unei stari de gratie in care totul este unificat, mintea si corpul unua sunt. Ritualurile, rutinele, antrenamentele au scopul de a ne concentra energia, fapt care poate conduce la momentul potrivit la exprimarea sincrona a intentiei cu fapta, de fiecare data originala in desfasurarea ei desi rezultatul este acelasi, am exprimat, obtinut, marcat, etc. Meditatia este procesul creativ in care claritatea circumstantelor imlica raspunsul adecvat, intotdeauna nou si pacificator prin armonizare si ordonare a infoenergiilor din circumstantele puntuale in care ne aflam. Meditatia este starea naturala a mintii umane, intelectul specific, unul cu mintea universala, Marele Intelect. Procesele subconstiente care se desfasoara cu viteze incomensurabile ale gandului uman ne dau solutia prin ceea ce denumim intuitie. Cei trei I, Inteligenta, Inspiratie, Intuitie, constituie o triunitate a potentialului uman in care intentia se manifesta sincron cu impulsul care o impune si imbogateste perceptia prin actiunea sa remodelatoare, creativa, inoitoare. Cunoasterea este exprimata in gandire si se constituie intr-un camp/ platforma/ holospatiu in care solutia problemelor se afla intotdeauna in necunoscut, este noutate, procesul evolutiei cunoasterii. Omul este chemat pentru a sustine si dinamiza acest proces; cand o face ca ratiune existentiala proprie , traieste intens, cu toate lacrimile si tot rasul asemenea copiilor. Cand inceputul oricarei activitati sta in cunoastere, gandul uman isi incetineste dinamica, viteza de manifestare, Este cunoascut ca viteza de procesare a creierului copiilor este de aprox 5 ori mai mare decat la adulti. Stare de inocenta este cea care permite libertatea gandului in manifestare, sincronicitatea existentiala. Incetinirea vitezei de procesare informationala a creierului se obtine prin imbacsirea memoriei de lucru cu pseudoinformatii; informatia falsului si demonizarea , calomnierea si discreditarea adevaratelor informatii a ceea ce este asa cum este conduce in final la degradare corporala ,adica senzoriala, adica senzorii nu mai recepteaza informatii decat la nivele superficiale, grosolane , atemporale circumstantelor, informatia falsului, atavicului.
In paralel aspiratiile firesti ale fiintelor se lasa asteptate ca manifestare, nu sunt hranite de energia gandului uman considerate utopice. In acest proces Atentia este Sfantul Petru, unde sunt atent acolo sunt la propriu, acele infoenergii hranesc cu energia propriului gand. Reflectam circumstante in care nu suntem reflectati ca oameni ci ca instrumente, atribute. Adevarul a ceea ce suntem implica redefinirea relatiilor si societatii umane din temeliile ei.
In aceste circumstante sociale in care suntem priviti si utilizati ca instrumente biologice sau energie inocenta fara vointa proprie sau cu vointa usor de captat si domesticit prin dresura nevoii si rasplatei, nemultumirea si frustrarea sunt cele mai firesti reactii emotionale. Insa prin reactiile acestea nu producem nici o schimbare ci doar alimentam un opus care este in fapt acelasi lucru sau miscare sub alta forma, ne pastram la nivelul formalismelor de tot felul , rutine si stereotipuri la toate nivelurile
Sunt evident ritualuri care au consecinte pozitive individului care le practica insa cand inceteaza ritualul respectiv a fi hranit cu energia proprie, inceteaza si consecinele sau binele. Intensitatea de care avem nevoie pentru a fi relevanti in circumstante este o stare fara ritual in care viteza gandului este mai mare decat a oricarui eveniment din circumstante, suntem ianintea evenimentelor si le putem solutiona sau vindeca ordinea naturii lor prin actiunea care le armonizeaza sau inoieste, redefineste.
Indiferent ce am gandi noi traim punctual; nu secvential din cand in cand sau din gand in gand. Asta implica si releva o stare de intensitate, vigilenta, atentie permanenta neselectiva, o stare fara dialog interior in care nu suntem captivi cunoasterii individuale, o minte dechisa sau tacuta , receptiva in care putem auzi ceea ce se intampla in subspatiu, inaintea manifestarii in percetia obiectiva. Sentimentul reflecta fidel orice gand. Cand ascultam sentimentul, ceea ce nu se poate fara tacerea mintii (incetarea dialogului interior), fara atentie, sentimentul ne reflecta simultan cu ceea ce auzim consecintele acelei miscari si evolutii de evenimente, nu mai putem fi pacaliti de promisiuni sau manipulari imagistice sau verbale; adica nu mai suntem sugestionati sau controlati din circumstanta.
O solutie completa care conduce la esecuri este incrancenarea pe un ritual existential ingust in care ne credem in siguranta; nu mai ascultam nimic din ceea ce excede acea ingustime- auzul se degradeaza ca finete; nu mai vrem sa vedem decat ce ne place sa vedem - vazul se dilueaza ca si claritate, etc. Receptivitate este primul pas in existenta, apoi urmeaza actiunea sau exprimarea proprie. In comunicare primul pas este ascultarea al doilea exprimarea; cand nu primesti nu ai ce sa daruiesti, etc. Aceste evidente sunt mereu contrazise de comportamentul hipnotic sau sugestionat al mintii. Se ascunde astfel sugestia controloare sau lantul cu care suntem legati de maini si de picioare, lantul care nu se vede.Un astfel de individ va fi mereu convins ca numai el are dreptate, ca stie tot ce este cum este si este singurul indraptatit sa spuna ce este si cum trebuie facut orice; este ca un pamant arid pentru orice cultura in special una nou care sa inlocuiasca cultura maracinilor; este singurul detinator al adevarului. Un exemplu in acest sens este chiar presedintele tariii care vorbeste ca si cum orice viziune diferita de cea a intereselor sale este gresita, penala. Stiu din proprie experienta ca unde este multa cunoastere este si multa prostie si ca unde nu este bun simt cunoasterea este inutila sau raufacatoare.
Ceea ce este complet neglijat in privinta tuturor rutinelor si ritualurilor de zi cu zi este faptul ca ar putea fi instrumentare si intentionate de cineva si date spre a fi consumate si a consuma pe ceilalti .( ceea ce consumi te consuma- sincronicitate). Larga lor raspandire, desi diversificate prin adaptari locale, culturale, etc, generalizarea scopurilor si nevoilor , modalitatii temporale, comportamentelor psihologice, mentale si obiective, contribuie la a considera ca aceste rutine sociale sunt "naturale sau natura umana", "date de dumnezeu", fatalitate. Nimeni nu ar crede ca s-ar putea ca cineva /candva sa le insamanteze cu scop propriu bine definit in energia inocentei creative . Teoria conspiratiei este cea mai demonizata si bagatelizata teorie; toti desteptii sar in sus si te coboara la nivelul programarii lor mentale desi orice plan militar de aparare sau atac este rezultatul unei conspiratii, desi orice plan de dezvoltare a unei companii este o conspiratie pe piata, desi orice plan de acapare a puterii politice implica conspiratii, cardasii, de asemenea rasturnarea unei puteri politice prin conspiratii se instrumenteaza. Statisticile releva acapararea bogatie planetare de catre un grup minimal de indivizi; cum au ajus la aceasta performanta fara o conspiratie la baza?
Ritualul dorintelor si rutina obisnuintelelor sunt dusmanii din casa constiintei hraniti de noi insine sa acumuleze., asa denumita meteahna a fiului risipitor. Cineva trebuie sa risipeasca ca altcineva sa acumuleze; cineva trebuie sa aiba viziunea datului de pomana si altcineva viziunea luatului fara reciprocitate, cineva a rusinii si moralei , cineva a arogantei si lipsei de scrupule, etc. Pentru unii timpul este bani iar pentru altii munca si suferinta conditionarilor, nevoii si exigentelor ei . Cei putini sunt visul celor multi si cei multi masa de manevra a celor putini. Cam acestea-s coordonatele precivilizatiei umane in care se contesta cu "drepturile omului" orice obisnuinta/ rutina care lucreaza impotriva lor. Nici o rutina nu supravietuieste celui care o hraneste si supravietuieste prin mostenirea ei; de unde se spune probabil ca pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti. Pasam rutineler traditionale ca pe stafete de la generatie la generatie desi morbiditatea lor este evidenta.
Omul nu poate fi nici macar atins de consecintele unor rutine care se desfasoara in starea hipnotica a mintii sau somnul ratiunii care creeaza monstruozitati comportamentale si din care nici o rutina nu te trezeste. Ajunge ceea ce are fiecare si daca nu are sa-si daruiasca siesi, atentie si responsabilitatea intensitatii si libertatii trairii sale, ceea ceconduce la trezire din cosmar si din justificarea, interpretarea lui. Un cosmar trait constient sau inconstient este un cosmar si nimic altceva din care te eliberezi trezindu-te.
Ceea ce sustine acest tip de comportament este obisnuinta si dorinta, rutina obisnuintei si ritualul dorintei. Misionarismul de orice fel urmareste impunerea unui anumit tip de ritual al carui efect este agreat de misionari. Istoric misionarismul era asociat calugarilor, actual- promotorilor diferitelor campanii si proiecte, vanzatorilor, (nimic nu bucura mai mult vanzatorul decat figura clientului fidel), expertilor si formatorilor de opinii si imagine, de modelari gandite ale realitatii, etc. Dorinta insasi este rezultatul unei modelari gadite ( modalitati temporale) a cum trebuie si ce trebuie sa faci si sa fii.
Ritualul si rutina sunt activitati ale gandirii ca miscare in substanta, un raspuns al memoriei in orice circumstante. Informatia memorata este cunoastere functionala sau disfunctionala. Pentru memorie nu exista corect si incorect, adevar si minciuna ci doar informatie , miscare cu diferite consecinte Punctual este dificil sa raspunzi adecvat unei circumstante cand mai intai esti nevoit sa selectezi din memorie informatia relevanta . Pana selectezi, s-a schimbat circumstanta; raspunsul tau este inadecvat noii punctualitati circumstantionale, actionam in urma evenimentelor intotdeauna depasiti de situatii.
Gandirea constienta este ingreunata de cantitatea infoenergiilor din circumstantele pe care vrem sa le controlam. Indoiala si neincrederea in propria gandire sunt reflectari psihologice ale acestei situatii. Esecurile repetate in urma deciziilor inadecvate pe care le luam intaresc neincrederea in propiile capacitati si abilitati , iar urmarea este aceea ca suntem permanent disponibili la a copia modele de rutine si ritualuri care ne sunt prezentate ca "de succes". Insa dinamica vietii este in cotinua transformare, schimbare, dinamica societatii o reflecta si "modelele de succes" sunt inadecvate situatiei prezente. Nu putem copia pe cineva si sa avem succesul scontat, premeditat si intotdeauna "se intampla" ce nu ne-am asteptat si nu am dorit. Premeditarea sunteaza legatura cu potentialul intentiei urmarite a se manifesta. Reusita prin control gndit al ei ar insemna sa dai gol exact cum a fost dat de un precedecesor considerat cel mai mare fotbalist. Evidentele releva existenta unui proces incontrolabil constient care genereaza orice succes fie in sport sau stiinta. Prea multa gandire incurca procesul si releva gandul ca actiune sincrona lui insusi ca fapt sau eveniment continut inteligentei, necunoscutului sau "nefacutului" inca, dar care dupa exprimare poate fi memorat si descris, comentat, dar niciodata repetat formal fidel originalului. Orice reusita este efectul unei stari de gratie in care totul este unificat, mintea si corpul unua sunt. Ritualurile, rutinele, antrenamentele au scopul de a ne concentra energia, fapt care poate conduce la momentul potrivit la exprimarea sincrona a intentiei cu fapta, de fiecare data originala in desfasurarea ei desi rezultatul este acelasi, am exprimat, obtinut, marcat, etc. Meditatia este procesul creativ in care claritatea circumstantelor imlica raspunsul adecvat, intotdeauna nou si pacificator prin armonizare si ordonare a infoenergiilor din circumstantele puntuale in care ne aflam. Meditatia este starea naturala a mintii umane, intelectul specific, unul cu mintea universala, Marele Intelect. Procesele subconstiente care se desfasoara cu viteze incomensurabile ale gandului uman ne dau solutia prin ceea ce denumim intuitie. Cei trei I, Inteligenta, Inspiratie, Intuitie, constituie o triunitate a potentialului uman in care intentia se manifesta sincron cu impulsul care o impune si imbogateste perceptia prin actiunea sa remodelatoare, creativa, inoitoare. Cunoasterea este exprimata in gandire si se constituie intr-un camp/ platforma/ holospatiu in care solutia problemelor se afla intotdeauna in necunoscut, este noutate, procesul evolutiei cunoasterii. Omul este chemat pentru a sustine si dinamiza acest proces; cand o face ca ratiune existentiala proprie , traieste intens, cu toate lacrimile si tot rasul asemenea copiilor. Cand inceputul oricarei activitati sta in cunoastere, gandul uman isi incetineste dinamica, viteza de manifestare, Este cunoascut ca viteza de procesare a creierului copiilor este de aprox 5 ori mai mare decat la adulti. Stare de inocenta este cea care permite libertatea gandului in manifestare, sincronicitatea existentiala. Incetinirea vitezei de procesare informationala a creierului se obtine prin imbacsirea memoriei de lucru cu pseudoinformatii; informatia falsului si demonizarea , calomnierea si discreditarea adevaratelor informatii a ceea ce este asa cum este conduce in final la degradare corporala ,adica senzoriala, adica senzorii nu mai recepteaza informatii decat la nivele superficiale, grosolane , atemporale circumstantelor, informatia falsului, atavicului.
In paralel aspiratiile firesti ale fiintelor se lasa asteptate ca manifestare, nu sunt hranite de energia gandului uman considerate utopice. In acest proces Atentia este Sfantul Petru, unde sunt atent acolo sunt la propriu, acele infoenergii hranesc cu energia propriului gand. Reflectam circumstante in care nu suntem reflectati ca oameni ci ca instrumente, atribute. Adevarul a ceea ce suntem implica redefinirea relatiilor si societatii umane din temeliile ei.
In aceste circumstante sociale in care suntem priviti si utilizati ca instrumente biologice sau energie inocenta fara vointa proprie sau cu vointa usor de captat si domesticit prin dresura nevoii si rasplatei, nemultumirea si frustrarea sunt cele mai firesti reactii emotionale. Insa prin reactiile acestea nu producem nici o schimbare ci doar alimentam un opus care este in fapt acelasi lucru sau miscare sub alta forma, ne pastram la nivelul formalismelor de tot felul , rutine si stereotipuri la toate nivelurile
Sunt evident ritualuri care au consecinte pozitive individului care le practica insa cand inceteaza ritualul respectiv a fi hranit cu energia proprie, inceteaza si consecinele sau binele. Intensitatea de care avem nevoie pentru a fi relevanti in circumstante este o stare fara ritual in care viteza gandului este mai mare decat a oricarui eveniment din circumstante, suntem ianintea evenimentelor si le putem solutiona sau vindeca ordinea naturii lor prin actiunea care le armonizeaza sau inoieste, redefineste.
Indiferent ce am gandi noi traim punctual; nu secvential din cand in cand sau din gand in gand. Asta implica si releva o stare de intensitate, vigilenta, atentie permanenta neselectiva, o stare fara dialog interior in care nu suntem captivi cunoasterii individuale, o minte dechisa sau tacuta , receptiva in care putem auzi ceea ce se intampla in subspatiu, inaintea manifestarii in percetia obiectiva. Sentimentul reflecta fidel orice gand. Cand ascultam sentimentul, ceea ce nu se poate fara tacerea mintii (incetarea dialogului interior), fara atentie, sentimentul ne reflecta simultan cu ceea ce auzim consecintele acelei miscari si evolutii de evenimente, nu mai putem fi pacaliti de promisiuni sau manipulari imagistice sau verbale; adica nu mai suntem sugestionati sau controlati din circumstanta.
O solutie completa care conduce la esecuri este incrancenarea pe un ritual existential ingust in care ne credem in siguranta; nu mai ascultam nimic din ceea ce excede acea ingustime- auzul se degradeaza ca finete; nu mai vrem sa vedem decat ce ne place sa vedem - vazul se dilueaza ca si claritate, etc. Receptivitate este primul pas in existenta, apoi urmeaza actiunea sau exprimarea proprie. In comunicare primul pas este ascultarea al doilea exprimarea; cand nu primesti nu ai ce sa daruiesti, etc. Aceste evidente sunt mereu contrazise de comportamentul hipnotic sau sugestionat al mintii. Se ascunde astfel sugestia controloare sau lantul cu care suntem legati de maini si de picioare, lantul care nu se vede.Un astfel de individ va fi mereu convins ca numai el are dreptate, ca stie tot ce este cum este si este singurul indraptatit sa spuna ce este si cum trebuie facut orice; este ca un pamant arid pentru orice cultura in special una nou care sa inlocuiasca cultura maracinilor; este singurul detinator al adevarului. Un exemplu in acest sens este chiar presedintele tariii care vorbeste ca si cum orice viziune diferita de cea a intereselor sale este gresita, penala. Stiu din proprie experienta ca unde este multa cunoastere este si multa prostie si ca unde nu este bun simt cunoasterea este inutila sau raufacatoare.
Ceea ce este complet neglijat in privinta tuturor rutinelor si ritualurilor de zi cu zi este faptul ca ar putea fi instrumentare si intentionate de cineva si date spre a fi consumate si a consuma pe ceilalti .( ceea ce consumi te consuma- sincronicitate). Larga lor raspandire, desi diversificate prin adaptari locale, culturale, etc, generalizarea scopurilor si nevoilor , modalitatii temporale, comportamentelor psihologice, mentale si obiective, contribuie la a considera ca aceste rutine sociale sunt "naturale sau natura umana", "date de dumnezeu", fatalitate. Nimeni nu ar crede ca s-ar putea ca cineva /candva sa le insamanteze cu scop propriu bine definit in energia inocentei creative . Teoria conspiratiei este cea mai demonizata si bagatelizata teorie; toti desteptii sar in sus si te coboara la nivelul programarii lor mentale desi orice plan militar de aparare sau atac este rezultatul unei conspiratii, desi orice plan de dezvoltare a unei companii este o conspiratie pe piata, desi orice plan de acapare a puterii politice implica conspiratii, cardasii, de asemenea rasturnarea unei puteri politice prin conspiratii se instrumenteaza. Statisticile releva acapararea bogatie planetare de catre un grup minimal de indivizi; cum au ajus la aceasta performanta fara o conspiratie la baza?
Ritualul dorintelor si rutina obisnuintelelor sunt dusmanii din casa constiintei hraniti de noi insine sa acumuleze., asa denumita meteahna a fiului risipitor. Cineva trebuie sa risipeasca ca altcineva sa acumuleze; cineva trebuie sa aiba viziunea datului de pomana si altcineva viziunea luatului fara reciprocitate, cineva a rusinii si moralei , cineva a arogantei si lipsei de scrupule, etc. Pentru unii timpul este bani iar pentru altii munca si suferinta conditionarilor, nevoii si exigentelor ei . Cei putini sunt visul celor multi si cei multi masa de manevra a celor putini. Cam acestea-s coordonatele precivilizatiei umane in care se contesta cu "drepturile omului" orice obisnuinta/ rutina care lucreaza impotriva lor. Nici o rutina nu supravietuieste celui care o hraneste si supravietuieste prin mostenirea ei; de unde se spune probabil ca pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti. Pasam rutineler traditionale ca pe stafete de la generatie la generatie desi morbiditatea lor este evidenta.
Omul nu poate fi nici macar atins de consecintele unor rutine care se desfasoara in starea hipnotica a mintii sau somnul ratiunii care creeaza monstruozitati comportamentale si din care nici o rutina nu te trezeste. Ajunge ceea ce are fiecare si daca nu are sa-si daruiasca siesi, atentie si responsabilitatea intensitatii si libertatii trairii sale, ceea ceconduce la trezire din cosmar si din justificarea, interpretarea lui. Un cosmar trait constient sau inconstient este un cosmar si nimic altceva din care te eliberezi trezindu-te.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu