31 mai 2016

nu!

Nu radem cu tot rasul nostru si nu plangem cu tot plansul nostru,

cand traim fara misterul dragostei.
Nu-ul sinelui nostru este rutina care ne ocupa ziua.Sa fii om este cel mai usor lucru;  respingi sau accepti cu indiferenta tot ce vine la tine; distinctia prin separare nu conduce la individualizarea spiritului. Acceptarea este o alta capcana asa ca ne ramane doar discernamantul ca arta  si dans al disponibilitatilor si indisponibilitatilor in armonica zilei. Disponibilitatea pklictiseste iar indisponibilitatea  demobilizeaza, doar dansul lor impreuna conduce la intensitatea si dinamica trairii dupa cum lumea plicticoasa si dezarmanta in care atitudinile  sunt separate  si fixate ne releva; Fixarea psihologica in disponibilitate sau indisponibilitate este considerata 'consecventa', iar cand dansezi cu amandoua esti considerat neserios, imprevizibil, nesigur, de necontrolat. Nevoia de siguranta si control este samata  lumii lui Nu, iluzia fundament a plictiselii si nemultumirii, iar vulnerabilitatea este umbra sau efectul actiunilor sale. Cat suntem in viata, suntem vulnerabili; vulnerabilitatea noastra este darul nepretuit refuzat care ne-ar scoate din colivia sau cochilia cocoanele dezastrelor interpretarilor emotionale subiective sau dependente psihologice. "Lumina " vulnerabilitatii ne tine "treji" sau vigilenti, intuitivi si inspirati in reflexiile si actiunile noastre, dinamici in clipa prezenta sau atenti. Noi suntem mai degraba Atentie si Constienta decat ceea ce interpretarile si consideratiile exterioare descriptive si incapabile sa reeleveze vreun fapt fidel lui insusi, se straduiesc a ne face sa credem a fi. Credinta este un "intuneric" cand este separata de rutine fiecarei zile si aceasta separare naste religia amagirilor promitatoare si iresponsabile.Rutina zilei este religia fiecaruia iar amagirea nu conduce decat la dezamagire. Rutina lui Nu sau a unui Da al Nu-ului, , ca si rutina Da-ului sau unui Nu al Da-ului, considerate semn al puterii personale ca neinduplecata consecventa, este o fixare pe o linearitate comportamentala conflictuala care produce ignorarea sferei sau sferosferei Inteligentei creative. Ascultati cuvintele celorlalti ca pe reflexii ale propriilor ganduri si veti intelege personificarea ignorantei prin separarea lui Nu.sau al lui Da.fara discernamantul  atentiei Atentiei.. Cumparam sau vindem 'vorbe" si nu facem altceva decat sa vindem sau cumparam pe noi insine . A tacea nu inseamna a fi surd si nici a fi linistit nu inseamna a fi incremenit, inactiv; inseamna a fi receptiv ascultand, privind, zamband si nereflectand ceea ce este deja fapt desavarsit., inseamna a trai cu intensitate in desavarsirea creatiei care creeaza, a medita si a contempla desavarsirea propriei fiinte.. Suntem singuri in constiinta creativa si impreuna in stiinta si in cunoasterea sa.. Conceptia bigotismului separa constiinta de stiinta, fiinta de cunoastere si existenta de necunoscut..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu