03 iunie 2015

actualizare -pentru venus romania

Din cele doar 1 247 de pagini citite in care este prezentata tema si provocarea pentru proiectul  "iubesc deci exist-pentru Venus Romania",
 (imi imaginez ca sunt si 1 247  de persoane care au citit pagina referitoare la provocarea proiectului  o singura data), din totalul  prezent de 99882 de afisari , realizez faptul ca, ori , prezentarea este greu de perceput ca o provocare si o invitatie la a explora directia respectiva impreuna, adica la constituirea unei echipe de exploratori in necunoscutul acestor complet diferite abordari ale existentei, ori , energia necesara unei astfel de explorari lipseste.  Mai constat ca din cei 1247 care au citit (in toate cele trei limbi in care este prezentata ) pagina proiectului,  numai 4 persoane au manifestat disponibilitate in sensul proiectului. Din conversatii am constatat ca nu intelesesera sensul in care se pornea in proiect, legand proiectul mai mult de o propunere incipienta ca exemplu a modalitatii de lucru in acesta echipa, cea legata de "locul de retragere", care este practic o propunere de prim proiect al echipei si nu proiectul stabilit. Am mai primit intrebarea daca cunosc un grup care face acest proiect si m-am convins ca mesajul  este atat de simplu incat nu l-a inteles niciunul dintre cititorii lui. Suntem invăţati cu complicatiile si cand acestea nu exista, nu vedem nimic, ne speriem! Nu justific, doar constat. Imi cer iertare tuturor carora le-am dat "batai de cap" fara sa vreau, atunci cand s-au straduit sa inteleaga. In intentia mea era sa sondez daca sunt indrazneti care sa se aventureze intr-o astfel de echipa si directie de actiune individuala. Am deviat intentia initiala, prin dezbaterea cercetarii si consecintelor gresite,  in cercetarea de sine,  mai mult decat dezbaterea temei de proiect, Actiunea Impreuna. Dar mă bucură faptul că scoaterea adevaratului sine din starea hiponotică in care a fost inlanţuit, este o ocupatie atat de extinsa pe planeta si pentru cititorii de limba romana. Asta dovedeste ca Soarele cel Nou, (ca de "crai noi" ne-am saturat), nu are nationalitate sau tara favorita, ci este indragostit numai de Planeta ca Intreg, nu de globalizarea sclaviei mentale  a constiintelor umane in lantul datoriilor iluzorii, dar imaginate ca instrument de câţiva.. Acest "Nou Soare", sunteti dumneavoastra care rezonati cu voi insiva in adevarul claritatii interioare a adevaratei minti si constiinte umane neexclusiviste. Luminati in tacere, discretie si incognito, acolo unde va aflati. Dati-vă mana unii cu altii si actionati ca echipa. Voi va faceti proiectele, voi le executati, voi beneficiati. O individualitate nouă co-creati: propria voastra familie si tara, acolo unde nu este intuneric nu este conflict, adevarata fraternitate bazata pe adevarul a ceea ce este o individualitate a universalului  iubesc deci exist. Cu rabdare si autocorectie ne vom intalni la propiu cu totii si faţă in faţă, adica vom co-crea o individualitate si mai noua si mai frumoasa a universalului iubesc deci exist.   Pentru cei ce sunt pregatiti pentru "Iubesc deci exist-pentru Venus Romania" consider ca sunt necesare de prezentat "exigentele infioratoare" la care trebuie sa  facă faţă si "sa primesca dreptul si voia" de a participa in acest "select" mediu uman. Primul si cel mai greu examen este: persoana trebuie sa se angajeze, nu este angajata. Acest extrem de dificil pas se chiama "angajament personal" si spre ajutorul nevoiasilor a fost publicat in constienta sa pe blog, ca postare. Fara acest prim pas intrebarile de "cum si ce" sunt irelevante, din moment ce pot raspunde la ele doar cei care s-au angajat  pe ei insisi si  care nu AU (poseda) angajati pentru asta, sau responsabili de ei insisi. Avand "modelul nucleonic si atomic natural al lui Mendeleev" primii 9 autoangajati vor hotarâ, ce fel de nucleu si atom si substanta vor co-crea. Participarea  la orice proiect, are doua aspecte: primul relevat al angajamentului personal direct in actiune, al doilea aspect este cel al participarii doar la nivelul sustinerii, sufletesc ca acord si material ca fapta, sau evidenţa  acordului. Este clar ca toti participantii directi iau decizii impreuna (numar limitat), iar toti  participantii sustinatori, sunt informati si la curent cu tot ce se intampla in activitatea sustinuta.  Acestea sunt toate consideratiile si implicatiile bazice, in contextul carora, eu vio ma angajez personal. Dar aceste consideratii nu sunt obligatii pentru alte echipe, sau persoane, care se pot autoforma dupa orice considerente horaresc in spiritul "iubesc deci exist", noua paradigma. Daca in spiritul acesta  este, atunci suntem impreuna, daca nu , NU.

7 comentarii:

  1. Eu Gyl ma angajez personal :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut Vio, eu nu sunt sigur ca am inteles "unde" ne inviti. Care este directia in care propui sa mergem ? Care este locul ? Este un loc real si prezent sau este un loc imaginar ? Daca nu este un loc real, atunci cum ne putem indrepta catre acest loc ?

    Invitatie la a explora directia respectiva impreuna, adica la constituirea unei echipe de exploratori in "necunoscutul acestor complet diferite abordari ale existentei". Pentru mine este ambigua fraza din ghilimele.

    Daca energia este atentie, nu este oare imposibil sa focusezi necunoscutul si astfel sa nu existe energia necesara pentru explorare? Necesarul necesita focusare, concentrare. Practic exista energie, dar nu exista cunoscutul (necesitatea) pe care sa-l re-cunoastem ca fiind necesar.

    Mintea mea intreaba firesc, de ce sa merg in acel loc ? Nu intreb ce voi gasi sau descoperi, ci pur si simplu de ce ma inviti acolo ? Aici bag de seama ca este punctul in care ne blocam, nu putem transmite/descrie acest "loc" existent, dar necunoscut la propriu. Chiar daca descopar locuri necunoscute, toate calatoriile mele incep cu o destinatie clara (imaginata). De ex ma duc sa ud florile (necesitate), dar pe parcurs sunt captivat de atractia altor plante si descopar ceva ce nu mi-am propus.Apoi, atractia catre a vedea sau mirosi planta de aproape devine o necesitate. Chiar si articolele tale au necesitatea de a avea un titlu, pe care sa il selectez din mai multe titluri. Fara titluri, nu cunosc destinatia si la ce imi angajez atentia/energia.
    Intrebarea este, unde mergem ? Ce srie pe invitatie, care e titlul, necesitatea ? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai intrebat mai demult daca cunoastem cuvintele vii, acum as spune ca aceste cuvinte vii sunt emotiile, iar acestea nu pot fi transmise/descrise prin cuvinte, decat daca celalalt a trait ceva asemanator sau impreuna cu vorbitorul. Daca te misca e-motia, inseamna ce este ceva viu in tine care inca reactioneaza. Poetii reusesc uneori sa transmita aceste emotii descriindu-le, si atunci prin asociere le re-simtim.

    Te invit sa citesti cateva randuri despre exformatie (adancimea cuvintelor nerostite), ca sa poti intelege ce vreau sa zic mai jos.
    http://www.chipuc.ro/cuvinte-nerostite,
    http://www.andreiristea.ro/?tag=exformatie,
    http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/iluzia-utilizatorului-despre-limitele-constiintei-44429/

    Tu nu ma poti chema in necunoscut, adica fara o intentie, de aici deduc ca tu cunosti oarecum locul in care ne inviti. Dar acel loc este o informatie cu o foarte mare adancime/profunzime (exformatie). Si oare acest loc nu este cumva o stare? O stare a creierului tau, o anumita ordine? Dificultatea vine din faptul ca nu poti transmite aceasta adancime (ordine) in cateva fraze. Ma si intreb daca este chiar posibil. Practic tu ne-ai descris ordinea, prin locurile prin care a fost stan patitul si a creat dezordine :). Recunoasterea exformatiei, ne-ar scuti de limbajul inutil prin care am incerca sa seducem (corupem) pe celalalt.
    Probabil ca o alta dificultate a transmiterii exformatiei este ca ea este descrisa de o informatie moarta atata timp cat nu a fost traita. Informatia este umbra exformatiei. Iar daca a fot traita doar o frantura din experienta, iarasi nu ne intelegem complet. Ca sa te inteleg pe tine, ar trebui sa fiu tu.

    Si eu ma lovesc deseori de anumite aspecte de comunicare. Daca incerc sa descriu exformatia/starea, sau de ce sunt asa cum sunt acum, celalalt ma face filozof si se uita plictisit la mine. Daca comunic direct si simplu ceea ce vreau, celalalt se sperie nestiind cum sa ma "interpreteze". Ne intelegem doar daca ne putem interpreta. Imi aduc aminte ca la prima noastra intalnire ti-am adresat o gramada de intrebari.. ce facultate ai facut, cati ani ai, ce ai citit, cine-i mama, cine-i tata, deoarece acum stiu ca am vrut sa-ti cunosc exformatia/profunzimea. Doar ca profunzimea nu se poate cunoaste din descrieri, ci doar traind. Eu eram atras de starea ta linistita, dar nu o puteam intelege din starea de nelinistit cautator de informatie (umbre). Am inceput sa inteleg doar mai tarziu..

    Am scris toate acestea deoarece in mare parte este vorba despre dificultatea, daca nu cumva imposibilitatea de a transmite exformatia, adica informatia vie.

    RăspundețiȘtergere
  4. http://hrmanageronline.ro/sa-intelegem-partea-human-din-human-resources/

    RăspundețiȘtergere
  5. daca prezint un proiect si o directie acel proiect si directie este cunoastere; invitatia mea este la asentiment si acord, la o alta atitudine in existenta, la a cultiva ceea ce iubim in ogorul curat al spiritului uman. Cum as putea sa te respect daca prin prezentarea propriului proiect te-as angaja pe un drum care nu-ti apartine, la proiectarea caruia nu ai participat direct constient si responsabil? Invitatia mea este la cocreatie prin participarea directa in toate fazele de proiectare ,regizare si executie a proiului proiect comun ijn care fiecare sa se regaseasca in aspiratiile si acordurile sale interioare in armonie cu el insusi si toti ceilalti impreuna. Cum ai putea fi in acord cu ceva in care nu te regaseti si reflecta aspiratiile tale? Doar daca ai interese acumulative din surse exterioare te poti angaja pe durata limitata de atingerea lor in proiecte la care nu ai participat creativ, iar dupa aceea ai parasi proiectul respectiv cautand vinovatii ca justificare a intentiei tale . propunerea mea este sa "punem peste in balta nu sa pescuim" cum facem deja. Exprimarea creativa prin inspiratie si initiative puntuale autocorective ale proiectului initial determina o dinamica a actiunilor ce nu poate fi anticipata. Orizontul evenimentelor viitoare sunt generate in prezentul continuu si prezenta communitatii ceea ce face imposibila premeditarea de tip programare futurista si determina o intensitate a trairii in prezenta comuniunii existentiale bazice a tuturor fiintelor care se constituie ca fundatie a dinamicii lor. Caile si atitudinea trecutului ne-au adus unde sunem ca stare si individuala si sociala ; oricat de incantatoare si atractive sunt promisiunile lor, promisiunile utopiilor, sperantelor si ideatiilor controlului, dominatiei si acumuariilor personale de putere sau devenire, situatia prezenta este raspunsul faptic al naturii lor . Faptele transced ideatiile si sunt masura lor, nota lor reflectata de totalitatea plenitudinii planetare, sunt ceea ce facem si avem. nu ignorarea cunosterii este propunerea mea ci folosirea ei in sensul exprimarii aspiratiilor umanitatii dintotdeauna astfel ca aspiratiile sa fie fapte. Decat sa parasim lumea aceasta lamentabil lasand in urma noastra doar degradarea ei si speranta neimplinita, nu este mai responsabil sa ne angajam in desavarsirea expresiilor individuale prin angajament si responsabilitate in contextul unui proiect in care fiecare participa la toate nivelurile lui? Astazi lucram la proiecte pe care nu le cunoastem, proiectre facute de altii, fie preoti, fie gurusi, politicieni sau militari , dar mai ales de necunoscuti si invizibili sau secretizati socialmente , fara responsabilitate personala ,iar consecintele acestei atitudini in care ti se prezinta cum si ce trebuie sa gandesti conform proiectelor lor, ce si cum "da bine' si este la moda, care cunoastere trebuie sa asimilezi si care dusmani trebuie sa reprimi, nu face decat sa intareasca marasmul social si personal si sa justifice o psihologie bolnava a dezastrelor interpretarilor emotionale formand un cerc vicios al degradarii accelerate, izolarii umane si nefericirii disimulate in etalarea acumularilor realizate pe seama naivilor inrolati la interese straine lor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Participarea la un astfel de demers implica o transcendenta a cunoasterii, a acumularii de cunoastere , a experientelor acesteora, implica un salt in constiinta proprie, este o miscare in constiinta, o miscare fara miscare, o miscare a totalitatii a ceea ce esti. FARA ACESTA MISCARE, nu am face decat sa repetam experientle uitate si consumate ale trecutului suferintei, ale risipirii energiilor si ceea ce am realiza mintindu-ne singuri ar fi un esec ca taote celelate proiecte in care coroborarea energiilor unor fiinte de forte egale pare imposibil de facut tocmai pentru ca implica incetarea confruntarii dintre ele la orice nivel. In situatia noastra punctuala tema de proiect propusa (care nu poate fi inteleasa datorita simplitatii ei nerostite decat daca stai , sau ai stat cel putin o data la "masa tacerii"), nu poate fi angajata responsabil individual, nu ne aflam in pozitia necesara din constiinta proprie; este poate pentru ziua 'de maine'; Acum este responsabil sa renuntam la interpretarea si judecarea ei, sa avem rabdarea necesara cu noi insine , intelegerea fata de noi insine , recunoasterea neputintelor si izvorul lor. Inteleptii afirma ca simtamintele de nedemnitate si neputinta ne omoara risipindu-ne energia in directii iluzorii, cautand utopiile materializarilor si devenirii in locul recunoasterii a ceea ce suntem, ce facem si ce dorim. Ce doresti tu Oly?

    RăspundețiȘtergere