Fizica cuantica releva receptivitatea totala a materiei in fata emanatiilor constiintei umane.
Aceatsta reelevare in contiinta stiintifica a omenirii a deschis un orizont nou de explorat; tot ce exploram in acest orizont este de nedescris in limbajul fizicii euclidiene a carui rigiditate legislativa genereaza repetitii , rutine, forme fixate de manifestare a fenomenologiei lor reflectate de substanta prin receptivitatea ei. Receptivitatea substantei ne releva ca ceea ce denumim fenomene fizice este o reflectare a emanatiilor constiintei, a modului in care percepem si reflectam in gandire ceea ce denumim natura, realitate. Exprimarea care afirma ca "realitatea este tot ce nu credem noi ca este" , este emanatia unei constiinte care percepe o 'realitate nemodelata" si originara in oglida cu "o realiate" modelata, conceptualizata rigid ca suma de fenomene si corpuri separate si in interactiune pe care o percepem si pe care o credem 'independenta' de modul in care o gandim sau reflectam in conceptiile noastre, in care credem ca este imuabila si neschimbatoare. Chiar si aceasta 'realitate in care credem" si careia ii legiferam manifestarile fara constiinta impactului acestei activitati asupra ei confirmate sincron de manifestarea lor in substanta receptiva la modele constiintei, este in continua transformare si superficiala, efemera. Natura profund emotionala a omenirii conform careia interpretam si legiferam realitatea, o modeleaza continuum. Astfel afirmatia conform careia noi percepem realitatea dar nu realitatea asa cum este ea -ci o relitate modelata de propriile interpretari emotionale , conceptuale si prin interpretarea individuala fiecare individ isi creeaza propria realitate, o individualizeaza - este emanatia unei constiinte care percepe relatia ei cu 'miscarea realitatii". este afirmatia unei constiinte observatoare in care observatiile ei sunt experientele propriilor emanatii care stabileste o monada dinamica a binomului observator-experienta si releva posibilitatea observatorului de a se misca liber in experientele perceptiei sale, sau a le innoi, prin pozitionarea sa in relatie cu ele, prin noi emanatii care sa fie reflectate in noi experiente. Ideea confirma experienta si experienta ideea; "Acest cerc" al miracolului unui singur lucru, idee atemporala-experienta temporala in percetie a acesteia prin desfasurarea detaliata si ordonata a potentialului creator al ideii, apoi reinfasurare a experientei prin constientizarea semnificatiilor din perceptia experientei procesului miscarii sale , conduce la imbogatirea constiintei si "salturi" ale perceptiei inteligente.Aceste 'salturi' in profunzimea perceptiei inteligente produc mutatii la nivele subspatiale si la nivelul substanatialitatii inteligentei referitoare la modalitatile in care " realitatea" este vazuta si inteleasa in dinamica ei Produc noi viziuni si noi emanatii ale constiintei referitoare la procesele realitatii care la randul lor genereaza in substanta prin receptivitatea ei , noi forme subtile si utile ale organizarii sale , ale interactiunilor si miscarilor ei in perceptia obiectiva. "De apoi', ele devin credinte sau legiferari dogmatice rigide a modului in care realitatea este., pe care le interpretam constant ca pe o constanta. Si aceste noi dogme si legiferari rigide vor constitui noi platforme de stabilitate in procesul fara sfarsit al evolutiei constiintei ca potential si al perceptiei ca reflectare a acestuia. Aceste legiferari rigide dogmatice despre " cum realitatea este" sunt doar trepte ale unei "scari" pe care ne miscam urcand sau coborand , diminuandu-ne sau desavarsindu-ne expresia de sine si a potentialului sau. "Saltul in constiinta" si extensia in profunzime a simtului sinelui uman, produce evident mutatii la nivel profund sau genetice, care vor 'afecta toate formele de viata planetare" ca expresie a diferitelor nivele de perceptie si reactie la perceptie precum si formele de viata 'purtatoare de constiinta a diferitele ei nivele de profunzime si ordine inteligenta". Abordarea personala a procesului evolutiei este "neproductiva' prin faptul ca exclude relatia biunivoca cu perceptia realitatii asa cum este ea. Ceea ce 'evolueaza" este percetia nu individul. el se releva a fi organul-corp al functiei perceptiei inteligente in relatie sincrona si omogena cu aceasta. Perceptia are legatura cu constiinta omenirii ca intregime si nu cu individul care reactioneaza emotional la aceasta interpretand-o si legiferand-o rigid. Contiinta se releva ca platforma comuna existentiala. Evolutia omenirii este din interior spre exterior , adica din constiinta spre manifestare. A crede ca evoluam cu cat ingurgitam mai multe informatii despre manifestare cand aceasta directie acumulativa produce ingreunarea, incetinirea procesului, incetinirea vitezei gandului uman prin cautare in trecutul manifestarilor sale a potentialului sau mereu prezent, asa cum constiinta sursa sa este, este o credinta neproductiva, consumatoare.. Procesarea in constiinta a experientelor trecutului are o importanta activa in procesul evolutiei pentru ca ne conduce la eliberarea conditionarilor constiintei de propriile legiferari dogmatice vis a vis de potentialul si manifestarile proprii. S-a indus in constiinta inocenta a omenirii ideea pacatului originar si a platii prin suferinta si moarte pentru acesta; fara procesarea istoriei prin rememorare individuala nu putem constientiza falsitatea acestei inductii care ne conditioneaza constiinta prin simtamantul vinovatiei si fricii de repetare a pacatului si suferntei al carui izvor este chiar respectiva idee. Ea este generatoarea unei stari hipnotice in constiinta si manifestarea ei repetitiva ca justificare confirmativa a ideii-cercul vicios s-a inchis. Ideea subconstienta (din fundal-tacuta) a pacatului originar si-a consumat experienta in omenire, experienta istorica a manifestarilor sale indidviduale si socializate prin oficializarea ei dogmatica pe care explorarea stiintifica responsabila rationala, cu integritate, o contesta astazi. Unii folosesc in interese meschine si mediocre aceasta falsitate ideologica a pacatului si vinovatiei si nu doresc relevarea ei marii mase de cetateni oprimati care o slujesc inconstient si prin asta manipulabili prin pozitionarea lor in autoizolare de propriul sine prin teama. Daca scimbam pozitionrea in constiinta omenirii a individului ca pacatos incomplet si nevoias, un orizont nou se deschide in perceptia noastra colectiva- oficiala-obiectiva si noi reactii si interpretari vor apare la aceasta. Noi comportamente individuale caracterizate prin responsabilitatea individului in propria existenta se manifesta renuntand la statul oficial de cersator, nevoias si dependent de mila celor aflati la conducerea societatii, nemilosi de altfel, indiferenti cu sine si ceilalti. Economia sociala se va restructura pe noi fundatii , cele a resurselor colective si individuale, renuntandu-se la cele ale reprezentarilor lor, (banii) care au facut posibila conditionarea si controlul exprimarilor libere in domeniul economic. Omenirea este un corp energetic unitar cu miliarde ce capete, de idei corporalizate si nu poate sa fie condusa eficient de cateva capete sau cateva idei inguste; prin excluderea celorlalte nu mai beneficiind de resursele lor si parasind-o astfel.. Doar interactiunea libera a ideilor-capete punctuale formeaza un corp planetar care beneficiaza de toate ideile si inspiratiile geniului uman. Toate capetele punctual-idei, se vor exprima pentru corpul intregimii omenirii asa cum in natura terestra se intampla. Divizarea societatii umane de natura fiintelor sale produce conflict si razboiul societatii pentru dominatia naturii prin distrugerea ei ca semn al puterii sale ( ideea conform careia "cine poate sa distruga ceva, inseamna ca domina, controleaza acel ceva") . Dupa cum procesarea experientelor individuale si colective istorice releva, in acest razboi, natura invinge intotdeauna. Noi nu ne putem depasi propria natura ,doar natura ne poate depasi sau restructura incepand de la nivelurile genetice, imbogatind astfel constiinta potentialului propriului sine constient, obiectiv, prin 'darurile si harurile sale". "Darul responsabilitatii" conduce la "harul discernamantului" sau invers, reciprocitatea sincronicitatii unui "singur lucru" in manifestarea ordibnii interioare naturale Cand spun "interior", spun de fapt, ca nu este aici sau acolo ,la mine sau la tine , acum , maine sau candva, ci ca exista ,exista in natura fiintei , este potential universal pe care-l putem accesa fiecare neconditionat, liber. Aceste reelevari ale naturii existentei umane conduce exploratorii stiintei la a cauta un limbaj nou , un limbaj de semnificatie care sa exprime relativ fidel (cat se poate) dinamica inoitoare a existentei si analizele probabilistice in dinamica lor care restructureaza continuu existenta inoind-o prin arta transformarilor din natura. Astfel constienta omenirii ca intregime "sa tina pasul" cu dinamica transformarilor naturale participand la ea in realizarea propriului edificiu al perceptiei - perceptie obiectivata prin participare constienta, armonizare sincrona, care stabileste un mediu social de dinamica a unui sincronism de o forta incalculabila. Constienta percetiei ceatoare ne conduce - de la manipularea perceptiei subiective prin emotionalitate fragmentata - la participarea constienta si responsbila la imbogatirea si desavarsirea acestui minunat edificiu al percetiei in beneficiu comun. Vom intelege ca evolutia noastra este direct proportionala cu evolutia perceptiei, dar ca in ordinea lucrativa a fenomenului evolutiei, percetia inteligenta este primul pas si nu inteligenta individului, consecinta acesteia. Procesul evolutiei este o ordine diferita si neasemanatoare , non-opozabila ordinii devenirii individuale. Devenirea individuala conduce la diminuarea expresiei de sine si izolare , de unde suferinta si insuficienta persoanei, degradarea corporala cu trecerea sau manifestarea acestui proces al devenirii. Evolutia conduce la profunximea perceptiei din care se naste inspiratia si inteligenta ei, conduce la transformari la nivele subtile ,fine ale corpurilor formelor de viata , la modificari in functionalitatea genelor corporale respective, la schimbari ale chimiei hormonale, inoirea corpurilor prin intarirea fiziologiei lor naturale, la o altfel de conditionare a constientei corporale ca potential. Conduce la o noua organizare a societatii intr-o continua desavarsire a mediului existential si a provocarilor circumstantelor obiective carora le vom raspunde inteligent, in dinamica cocreativa. Cocreatia se refera la colaborarea constienta dintre perceptie si raspunsurile sau actiunile noastre in percetie, la activitatea biunivoca sincrona a evolutiei constiente. Inconstienta este o referire a semnificatiei raspunsurilor noastre emotionale potrivnice perceptiei. Aceasta potrivnicie inconstienta este evidentiata de scaderea capacitatilor perceptive senzoriale cu trecerea timpului. Nu emotiile sunt de vina ci directionarea lor; Observati cu cata forta condamnati, devalorizati ceea ce este in perceptia individuala si cu cata slabiciune valorizati, apreciati, recunoasteti valorile din percetie prin invidierea lor, doar pentru ca nu ne apartin desi nu le-am putea vedea daca nu am rezona cu ele. Astfel ajungem sa rezonam cu non valoarea propriilor consideratii si sa ne sufocam sub povara lor psihologica autodegradandu-ne dand vina pe ceilalti si lume, pe Dumnezeul care lasa sa se intample asa ceva. In acest context libertatea individuala este singura valore ignorata, propria valoare a potentialului natural infirmata.Consecintele acestei dinamici a infirmarilor, negarilor le raieste fiecare, nu este necesar a fi relevate; este ceea ce denumim cunoastre personala, praful in ochi al ideii negarii.de sine ca raspuns al inductiei hipnotice a originii pacatoase, sau materialismul ca ideologie, ne refuzam existenta asa cum este ea. omul este spiritual nu material si spiritul este dintotdeauna pentru totdeauna energie si substantialitate, inteligenta creativa. Energia-substantiala si inteligenta nu poate fi distrusa ,nici creata; materia-formele in afara gandului nu exista iar gandul este instrumentul spiritului, miscarea. Prima lege a Kibalionului, (energie polarizanta a simtamantului inteligent, unicului viu) este 'totul este spirit, totul este miscare". Perceptia inteligenta este reelevata de experienta ei.Cautarea inceteaza si incepe actiunea discernamantului si responsabilitatii claritatii perceptiei. Totul este IN constiinta si constienta noastra- nimic nu este ascuns, totul este la vedere, suntem fiecare si toti impreuna, fratietatea rela umana. A cauta in invizibil inseamana a ignora vizibilul; ("nu ati priceput ce vedeti si vreti sa vedeti ce nu se vede"- Marele Maestru- 'cunoasteti ele ce se vad si cele ce nu se vad vi se vor dezvalui")
Aceatsta reelevare in contiinta stiintifica a omenirii a deschis un orizont nou de explorat; tot ce exploram in acest orizont este de nedescris in limbajul fizicii euclidiene a carui rigiditate legislativa genereaza repetitii , rutine, forme fixate de manifestare a fenomenologiei lor reflectate de substanta prin receptivitatea ei. Receptivitatea substantei ne releva ca ceea ce denumim fenomene fizice este o reflectare a emanatiilor constiintei, a modului in care percepem si reflectam in gandire ceea ce denumim natura, realitate. Exprimarea care afirma ca "realitatea este tot ce nu credem noi ca este" , este emanatia unei constiinte care percepe o 'realitate nemodelata" si originara in oglida cu "o realiate" modelata, conceptualizata rigid ca suma de fenomene si corpuri separate si in interactiune pe care o percepem si pe care o credem 'independenta' de modul in care o gandim sau reflectam in conceptiile noastre, in care credem ca este imuabila si neschimbatoare. Chiar si aceasta 'realitate in care credem" si careia ii legiferam manifestarile fara constiinta impactului acestei activitati asupra ei confirmate sincron de manifestarea lor in substanta receptiva la modele constiintei, este in continua transformare si superficiala, efemera. Natura profund emotionala a omenirii conform careia interpretam si legiferam realitatea, o modeleaza continuum. Astfel afirmatia conform careia noi percepem realitatea dar nu realitatea asa cum este ea -ci o relitate modelata de propriile interpretari emotionale , conceptuale si prin interpretarea individuala fiecare individ isi creeaza propria realitate, o individualizeaza - este emanatia unei constiinte care percepe relatia ei cu 'miscarea realitatii". este afirmatia unei constiinte observatoare in care observatiile ei sunt experientele propriilor emanatii care stabileste o monada dinamica a binomului observator-experienta si releva posibilitatea observatorului de a se misca liber in experientele perceptiei sale, sau a le innoi, prin pozitionarea sa in relatie cu ele, prin noi emanatii care sa fie reflectate in noi experiente. Ideea confirma experienta si experienta ideea; "Acest cerc" al miracolului unui singur lucru, idee atemporala-experienta temporala in percetie a acesteia prin desfasurarea detaliata si ordonata a potentialului creator al ideii, apoi reinfasurare a experientei prin constientizarea semnificatiilor din perceptia experientei procesului miscarii sale , conduce la imbogatirea constiintei si "salturi" ale perceptiei inteligente.Aceste 'salturi' in profunzimea perceptiei inteligente produc mutatii la nivele subspatiale si la nivelul substanatialitatii inteligentei referitoare la modalitatile in care " realitatea" este vazuta si inteleasa in dinamica ei Produc noi viziuni si noi emanatii ale constiintei referitoare la procesele realitatii care la randul lor genereaza in substanta prin receptivitatea ei , noi forme subtile si utile ale organizarii sale , ale interactiunilor si miscarilor ei in perceptia obiectiva. "De apoi', ele devin credinte sau legiferari dogmatice rigide a modului in care realitatea este., pe care le interpretam constant ca pe o constanta. Si aceste noi dogme si legiferari rigide vor constitui noi platforme de stabilitate in procesul fara sfarsit al evolutiei constiintei ca potential si al perceptiei ca reflectare a acestuia. Aceste legiferari rigide dogmatice despre " cum realitatea este" sunt doar trepte ale unei "scari" pe care ne miscam urcand sau coborand , diminuandu-ne sau desavarsindu-ne expresia de sine si a potentialului sau. "Saltul in constiinta" si extensia in profunzime a simtului sinelui uman, produce evident mutatii la nivel profund sau genetice, care vor 'afecta toate formele de viata planetare" ca expresie a diferitelor nivele de perceptie si reactie la perceptie precum si formele de viata 'purtatoare de constiinta a diferitele ei nivele de profunzime si ordine inteligenta". Abordarea personala a procesului evolutiei este "neproductiva' prin faptul ca exclude relatia biunivoca cu perceptia realitatii asa cum este ea. Ceea ce 'evolueaza" este percetia nu individul. el se releva a fi organul-corp al functiei perceptiei inteligente in relatie sincrona si omogena cu aceasta. Perceptia are legatura cu constiinta omenirii ca intregime si nu cu individul care reactioneaza emotional la aceasta interpretand-o si legiferand-o rigid. Contiinta se releva ca platforma comuna existentiala. Evolutia omenirii este din interior spre exterior , adica din constiinta spre manifestare. A crede ca evoluam cu cat ingurgitam mai multe informatii despre manifestare cand aceasta directie acumulativa produce ingreunarea, incetinirea procesului, incetinirea vitezei gandului uman prin cautare in trecutul manifestarilor sale a potentialului sau mereu prezent, asa cum constiinta sursa sa este, este o credinta neproductiva, consumatoare.. Procesarea in constiinta a experientelor trecutului are o importanta activa in procesul evolutiei pentru ca ne conduce la eliberarea conditionarilor constiintei de propriile legiferari dogmatice vis a vis de potentialul si manifestarile proprii. S-a indus in constiinta inocenta a omenirii ideea pacatului originar si a platii prin suferinta si moarte pentru acesta; fara procesarea istoriei prin rememorare individuala nu putem constientiza falsitatea acestei inductii care ne conditioneaza constiinta prin simtamantul vinovatiei si fricii de repetare a pacatului si suferntei al carui izvor este chiar respectiva idee. Ea este generatoarea unei stari hipnotice in constiinta si manifestarea ei repetitiva ca justificare confirmativa a ideii-cercul vicios s-a inchis. Ideea subconstienta (din fundal-tacuta) a pacatului originar si-a consumat experienta in omenire, experienta istorica a manifestarilor sale indidviduale si socializate prin oficializarea ei dogmatica pe care explorarea stiintifica responsabila rationala, cu integritate, o contesta astazi. Unii folosesc in interese meschine si mediocre aceasta falsitate ideologica a pacatului si vinovatiei si nu doresc relevarea ei marii mase de cetateni oprimati care o slujesc inconstient si prin asta manipulabili prin pozitionarea lor in autoizolare de propriul sine prin teama. Daca scimbam pozitionrea in constiinta omenirii a individului ca pacatos incomplet si nevoias, un orizont nou se deschide in perceptia noastra colectiva- oficiala-obiectiva si noi reactii si interpretari vor apare la aceasta. Noi comportamente individuale caracterizate prin responsabilitatea individului in propria existenta se manifesta renuntand la statul oficial de cersator, nevoias si dependent de mila celor aflati la conducerea societatii, nemilosi de altfel, indiferenti cu sine si ceilalti. Economia sociala se va restructura pe noi fundatii , cele a resurselor colective si individuale, renuntandu-se la cele ale reprezentarilor lor, (banii) care au facut posibila conditionarea si controlul exprimarilor libere in domeniul economic. Omenirea este un corp energetic unitar cu miliarde ce capete, de idei corporalizate si nu poate sa fie condusa eficient de cateva capete sau cateva idei inguste; prin excluderea celorlalte nu mai beneficiind de resursele lor si parasind-o astfel.. Doar interactiunea libera a ideilor-capete punctuale formeaza un corp planetar care beneficiaza de toate ideile si inspiratiile geniului uman. Toate capetele punctual-idei, se vor exprima pentru corpul intregimii omenirii asa cum in natura terestra se intampla. Divizarea societatii umane de natura fiintelor sale produce conflict si razboiul societatii pentru dominatia naturii prin distrugerea ei ca semn al puterii sale ( ideea conform careia "cine poate sa distruga ceva, inseamna ca domina, controleaza acel ceva") . Dupa cum procesarea experientelor individuale si colective istorice releva, in acest razboi, natura invinge intotdeauna. Noi nu ne putem depasi propria natura ,doar natura ne poate depasi sau restructura incepand de la nivelurile genetice, imbogatind astfel constiinta potentialului propriului sine constient, obiectiv, prin 'darurile si harurile sale". "Darul responsabilitatii" conduce la "harul discernamantului" sau invers, reciprocitatea sincronicitatii unui "singur lucru" in manifestarea ordibnii interioare naturale Cand spun "interior", spun de fapt, ca nu este aici sau acolo ,la mine sau la tine , acum , maine sau candva, ci ca exista ,exista in natura fiintei , este potential universal pe care-l putem accesa fiecare neconditionat, liber. Aceste reelevari ale naturii existentei umane conduce exploratorii stiintei la a cauta un limbaj nou , un limbaj de semnificatie care sa exprime relativ fidel (cat se poate) dinamica inoitoare a existentei si analizele probabilistice in dinamica lor care restructureaza continuu existenta inoind-o prin arta transformarilor din natura. Astfel constienta omenirii ca intregime "sa tina pasul" cu dinamica transformarilor naturale participand la ea in realizarea propriului edificiu al perceptiei - perceptie obiectivata prin participare constienta, armonizare sincrona, care stabileste un mediu social de dinamica a unui sincronism de o forta incalculabila. Constienta percetiei ceatoare ne conduce - de la manipularea perceptiei subiective prin emotionalitate fragmentata - la participarea constienta si responsbila la imbogatirea si desavarsirea acestui minunat edificiu al percetiei in beneficiu comun. Vom intelege ca evolutia noastra este direct proportionala cu evolutia perceptiei, dar ca in ordinea lucrativa a fenomenului evolutiei, percetia inteligenta este primul pas si nu inteligenta individului, consecinta acesteia. Procesul evolutiei este o ordine diferita si neasemanatoare , non-opozabila ordinii devenirii individuale. Devenirea individuala conduce la diminuarea expresiei de sine si izolare , de unde suferinta si insuficienta persoanei, degradarea corporala cu trecerea sau manifestarea acestui proces al devenirii. Evolutia conduce la profunximea perceptiei din care se naste inspiratia si inteligenta ei, conduce la transformari la nivele subtile ,fine ale corpurilor formelor de viata , la modificari in functionalitatea genelor corporale respective, la schimbari ale chimiei hormonale, inoirea corpurilor prin intarirea fiziologiei lor naturale, la o altfel de conditionare a constientei corporale ca potential. Conduce la o noua organizare a societatii intr-o continua desavarsire a mediului existential si a provocarilor circumstantelor obiective carora le vom raspunde inteligent, in dinamica cocreativa. Cocreatia se refera la colaborarea constienta dintre perceptie si raspunsurile sau actiunile noastre in percetie, la activitatea biunivoca sincrona a evolutiei constiente. Inconstienta este o referire a semnificatiei raspunsurilor noastre emotionale potrivnice perceptiei. Aceasta potrivnicie inconstienta este evidentiata de scaderea capacitatilor perceptive senzoriale cu trecerea timpului. Nu emotiile sunt de vina ci directionarea lor; Observati cu cata forta condamnati, devalorizati ceea ce este in perceptia individuala si cu cata slabiciune valorizati, apreciati, recunoasteti valorile din percetie prin invidierea lor, doar pentru ca nu ne apartin desi nu le-am putea vedea daca nu am rezona cu ele. Astfel ajungem sa rezonam cu non valoarea propriilor consideratii si sa ne sufocam sub povara lor psihologica autodegradandu-ne dand vina pe ceilalti si lume, pe Dumnezeul care lasa sa se intample asa ceva. In acest context libertatea individuala este singura valore ignorata, propria valoare a potentialului natural infirmata.Consecintele acestei dinamici a infirmarilor, negarilor le raieste fiecare, nu este necesar a fi relevate; este ceea ce denumim cunoastre personala, praful in ochi al ideii negarii.de sine ca raspuns al inductiei hipnotice a originii pacatoase, sau materialismul ca ideologie, ne refuzam existenta asa cum este ea. omul este spiritual nu material si spiritul este dintotdeauna pentru totdeauna energie si substantialitate, inteligenta creativa. Energia-substantiala si inteligenta nu poate fi distrusa ,nici creata; materia-formele in afara gandului nu exista iar gandul este instrumentul spiritului, miscarea. Prima lege a Kibalionului, (energie polarizanta a simtamantului inteligent, unicului viu) este 'totul este spirit, totul este miscare". Perceptia inteligenta este reelevata de experienta ei.Cautarea inceteaza si incepe actiunea discernamantului si responsabilitatii claritatii perceptiei. Totul este IN constiinta si constienta noastra- nimic nu este ascuns, totul este la vedere, suntem fiecare si toti impreuna, fratietatea rela umana. A cauta in invizibil inseamana a ignora vizibilul; ("nu ati priceput ce vedeti si vreti sa vedeti ce nu se vede"- Marele Maestru- 'cunoasteti ele ce se vad si cele ce nu se vad vi se vor dezvalui")
Postări
expresii ale oamenilor neinitiati:"ochii mintii","a orbecai in bezna",
RăspundețiȘtergeresi mosteniri-perpetuum mobile.